Credinta in Dumnezeu este un "Dumnezeu al golurilor" stiintei sau a ceea ce stiinta nu poate explica?

Dumnezeu e și un Dumnzeu al golurilor științei dar și al plinurilor ei, Newton spunea că oamenii de știință gândesc gândurile lui Dumnezeu după EL.

Credinţa spune că trebuie să crezi nu să vezi, şi-l dă exemplu pe un toma(necrediciosul), prin asta suprimând curiozitatea şi dreptul liber al omului de a cerceta şi a investiga, şi apoi de a crede(dacă consideră ce e bine).
Din punct de vedere al ştiinţei, acel dumnezeu este chiar cel/cei ce caută răspunsuri la întrebările inexplicabile bazându-se pe unelte de care dispun.E drept că dacă nu se distrugea ştiinţa moştenită de umanitate acum nu mai erau boli incurabile, de exemplu.

,, golurile științei" și,, ceea ce știința nu poate explica '' nu sunt cam sinonime? (scuze dacă nu am înțeles eu bine). Dumnezeu nu este împotriva științei (majoritatea lucrurile,, științifice'' sunt acceptate de Dumnezeu (și de creștini), nu e un război știință vs Dumnezeu cu puncte de vedere total opuse) Dumnezeu doar face lumină acolo unde știința(cunoștința omului) nu poate să ajungă. De exemplu omul cu cunoștințele lui limitate nu ar fi reușit să-și dea seama ce se întâmplă după moarte, dacă Dumnezeu nu i-ar fi revelat asta.

Credinta in Dumnezeu ajuta plebea sa fie mai "morala"