Nu poti fi fericit pur și simplu, ai nevoie de o dorință ca sa fii.
E adevarat, filosofia e buna numai dacă e adevarata, dar daca nu e, atunci ramane doar o filosofie gandita si nimic mai mult.
Cum poti fi fericit daca nu ai nimic?
Explica-mi si mie.
Pana și un copil ar fi nefericit fara mama lui.
Din nimic poti face fericire? Nu.
Pana si Dumnezeu a creat ceva pentru fericirea Lui.
Isus era mâncator și băutor de vin, deci avea si El ceva care sa îl fericeasca.
Solomon la fel, si lista continuă...
Dar nu este interzis... scopul si dorintele sunt acolo in departare, ei se refera sa te concentrezi pe cele prezente.
Cum era intr-o carte de acest fel: "Tu vrei sa mergi sa iei un pahar cu apa din bucatarie, dar pana sa ajungi acolo concentreaza-te pe unde mergi si ce faci, pentru ca automat corpul se indreapta in directia aia ghidat de subconstient".
Nu spune in budism ca prin compasiune dai scop vietii? Asa scrie pe majoritatea site-urilor budiste. Prin compasiune, altruism.
Într-o zi un discipol a venit la Buddha și i-a zis: "Eu vreau sa fiu fericit". Buddha i-a răspuns: "Mai întâi elimina cuvântul" eu" care este ego-ul, apoi scoate cuvântul "vreau" care este dorința, și tot ce a rămas este "fericit".
De acord cu tine
Nu poti fi fericit pur și simplu, ai nevoie de o dorință ca sa fii.
E adevarat, filosofia e buna numai dacă e adevarata, dar daca nu e, atunci ramane doar o filosofie gandita si nimic mai mult.
Cum poti fi fericit daca nu ai nimic?
Explica-mi si mie.
Pana și un copil ar fi nefericit fara mama lui.
Din nimic poti face fericire? Nu.
Pana si Dumnezeu a creat ceva pentru fericirea Lui.
Isus era mâncator și băutor de vin, deci avea si El ceva care sa îl fericeasca.
Solomon la fel, si lista continuă...
De stiut e ca scopul suprem al budistilor este sa ajunga la karma pozitiva, nu cunosc alt scop în afara de acesta.
La fel si creștinii, scopul lor este sa ajunga la nașterea din nou.
Nașterea din nou/Karma pozitivă sunt totuna și aceeași virtute.
Daca te referi la alte scopuri/virtuți, cum ar fi cele pe plan profesional, acelea nu au nimic în comun cu scopul unei religii filosofice.
Dar dorinta duce la suferinta,in lipsa unei dorinte ce sens,scop poti avea? dorinta ta este sa ajungi in rai sau nasterea din nou, dar este o dorinta, un scop, sens, incerc sa inteleg
Dorința e buna daca aduce lucruri bune dupa ea.
Și suferinta e buna daca aduce lucruri bune dupa ea.
Exista o dorință cea mai mare în om, și cred ca stii și tu la ce ma refer, fiindcă pe asta se concentrează toata religia, pe viață după moarte.
Ai lasa orice dorință în schimbul acestei dorinte din "lampa fermecata".
Ei, și la această dorință ai nevoie de "suferinta", care mai înseamna: lepadarea de sine, de ego, de vocea sarpelui din minte(pom)...și nu oricine poate, decat cei care au avut autocontrol.
Atunci mai bine sinuciderea dar nici hedoismul material ciclic
Te-ai sinucide dar ai relua viață de la capăt și ai reveni din nou în acest univers întunecat, conform cu înv. reîncarnarii.
Biblia o mai numeste "întunericul de afara, unde va fi plânsul și scrasnirea dintilor..."
Si da, acesta este iadul despre care se vorbește în biblie.(putin stiu)
Eu nu vreau sa revin aici.
O luptă mentală am de castigat, și o s-o câștig chiar și cu prețul vietii
Dar in viata de apoi ai mai vrea inca o viata, un nou inceput?
Păi, conform religiei budiste(și cred ca are dreptate), daca ai plecat cu Karma negativă, te întorci cu Karma mai negativă.
Si NU mi-ar plăcea să mă nasc în Africa, sau fara membre, sau neiubit de nimeni etc.
Nu te mai lua dupa toate religiile de ****. Religia este o prostie si nu ai nevoie de ea pentru a crede intr-un creator real. Scopul tau in viata este sa lupti pentru visele tale si sa fii implinit, sa te simti bine, lucrul asta nu o sa ti-l acorde nicio religie, deoarece zeitatile lor de **** vor sa-ti ocupti timpul cu ei.
Vizitiul întreabă: