Cum faceti diferenta intre bun si rau? Pe ce criterii?

Asta e treaba unei discipline filosofice, etica, se studiaza la facultate. Ce trebuie retinut: in etica nu prea exista consens.

Pe baza legii lui Dumnezeu.

Cand cineva te minte, o face ca sa te insele, in folosul lui, ca sa te faca sa faci lucruri pe care altfel nu le-ai face, deci nu iti vrea binele. Asa e minciuna religioasa care iti promite lucruri care nu se vor intampla niciodata, cum e minciuna vietii vesnice, minciuna existentei lui Dz, minciuna bunatatii si iubirii lui Dz, minciuna ajutorului de la Dz. Cu minciuni de genul asta omului ii este alterata viata normala si e pus sa plateasca pentru lucruri inexistente, deci e inselat si nu e un lucru bun.

Prin Biblie.

Iubire si Ura / Adevar si Minciuna.

Prin Iubire si Adevar aleg binele.
Prin Ura si Minciuna aleg raul.

Dacă te trăznește un fulger este bine sau rău? Pe ce criterii ai făcut diferența?

Hm! Binele şi răul sunt oarecum relative. Ceea ce unii consideră că e bine, alţii pot considera că e rău.
Dacă unul, de exemplu, face o fraudă într-o firmă, el ştie la ce riscuri se expune şi că poate fi descoperit, ştie că d.p.d.v.d moral şi legal NU e bine ce face, dar pentru binele lui material consideră că face bine.
Al doilea exemplu: unul să considere că nu e bine să depună mărturie mincinoasă într-un proces la tribunal, pentru, să zicem, ca să-şi scoată un amic sau o rudă dintr-un bucluc, dar dacă ar spune adevărul, ar fi rău pentru prietenul sau ruda lui, căci ar face puşcărie.

Capacitatea de a discerne ca si capacitatea intelectuala, nu poate fi masurata.

Biblia ofera destule informatii despre asta. In plus, Dumnezeu ne-a lasat si cuget, doar sa nu ignoram noi ce ne 'spune'

Dacă absența lui Dumnezeu ar fi reala atunci răspunsul la întrebarea ta ar fi,, nul"
Diferența dintre bine și rău trebuie sa fie dată de ceva superior noua pentru a fi acceptata ca fiind corectă.
Dacă un om spune din prisma gândirii lui, ca un anumit fapt e corect și altul e greșit, atunci crezul lui e unul propriu și nu poate cere nimănui să fie ca el, ar fi abuz și egoism.
De aceea în lumea evoluționista sunt niște mari erori, homosexualitatea este văzută ca fapt normal în multe tari, asta pentru ca omul evoluat dintr-o ruda a maimuței nu are un caracter stabilit de cineva cu fiecare este ceea ce vrea.
Dar acest lucru se aplica și pedofililor, fapt ce e categoric inacceptabil.
Acest lucru se aplica și criminalilor, încă un fapt ce nu poate fi acceptat.
Ce vreau să spun este ca avem nevoie de ceva superior pentru a putea despărți binele de rău.
Dacă Dumnezeule a creeat umanitatea el este și cel care a stabilit barierele între bine și rău.
Nu exista o persoana umana care sa aibă dreptul fizic și psihic sa dea diferențele între bine și rău.
Cuvântul,, inuman" nu are sens într-o lume în care Dumnezeu nu există, lipsa lui Dumnezeu anulează orice bariere și atunci totul este normal, cum și leul ucide ca să mănânce și nu este acuzat de crima fiindcă asta este normal și de așteptat la acesta specie.
Într-o lume fără Dumnezeu acest lucru se poate aplica și oamenilor pentru a fi corect.
Dar diferența dintre bine și rău exista, adică Dumnezeu și acest lucru e cel mai puternic argument pentru a distinge binele da rău.