Smereste-te, si lasa totul in voia Domnului, ai incredere deplina in EL, daca ai incercat sa faci toate posibilitatile sa iti intretii copilul si ai ajuns intr-un impas si nu mai stii ce sa faci, ia un loc pe canapea, goleste-ti mintea si spune-i Domnului din sufletul tau, dar fara disperare, ci resemnata spune-i ce te doare si ai sa vezi cum te calmeaza bunul Dumnezeu. Dar disperarea asta pe care o avem noi e din orgoliul nostru, din mandria noastra, asta am inteles-o si eu, ca si pe mine m-a framantat in foc si apa pana am inteles ca astea trebuie sa vina ca sa ma vindec de mandrie si ego, si sa invat smerenia. Lasa totul in voia Domnului si cu credinta toate le vei trece, si lipsa banilor si tot. Roaga-te si spune-i necazurile tale si va veni EL cu o solutie. Nu-L ruga sa iti dea aia si aia, ci doar spune-I necazurile si sa gaseasca o solutie ca tu nu mai poti, si sa vezi cat de frumos lucreaza Dumnezeu.
Stii, Dumnezeu te ajuta dar nu-ti baga si in sac. Ai incercat sa te angajezi? Daca nu atunci nu e timpul pierdut. Daca esti bolnava si nu poti munci atunci incearca sa-ti faci pensie pe caz de boala.
Dumnezeu este intelepciune. Iar cine o are se scoala de dimineata si isi cauta de lucru. Nu se uita dupa vant, nori si lucruri de nimic ci se duce sa isi caute painea.
In Proverbele 30:28 spune ca soparla se prinde in palatele regilor. Asa si tú trebuie sa te lipesti de oamenii bogati si sa stai langa ei. Aia stiu cum sa faca malaiul, tu doar trebuie sa stai langa ei. Doar nu s-a oprita lumea in loc ci continua sa functioneze. Insa cere de la un crestin sau de la un om milos si el iti va da de o paine. Insa tu du-te si cauta nu sta ca foamea te obliga se iesi afara chiar daca acolo crezi ca exista multi leí si te vor manca. Va trebui sa iesi si sa iti cauti hrana pe acolo, printre leí. Inteleptul si harnicul intelege o judecata cu sens si isi da seama ce trebuie sa faca pentru a-si castiga painea. Totusi ziua de odihna s-a dat pentru a opri munca. Dumnezeu prin aceasta zi a aratat ca omul nu este facut pentru munca ci trebuie sa faca o pauza, stop sau post pentru a se ocupa de lucrurile mai importante. Omul nu este facut pentru munca, munca este facuta pentru om. De aceea trebuie sa avem o atitudine de detasare si de acest pericol. Munca poate ajunge un dumnezeu. Insa trebuia sa ai prudenta si previziune ca furnicile cu mult inainte de a ajunge sarac. Ele stiu ce trebuie sa faca pentru a-si produce hrana. Insa chiar daca ai ajuns sarac, El te poate ajuta sa te ridici. Insa in ziua de azi acolo unde se gaseste painea acolo este si mizeria. Trebuie sa ai grija ca painea sa nu ti se transforme in capcana, ca o vei vomita. Mai bine mananci legume decat carnea zgarcitilor sau a unor patroni. Mai bine suferi de foame si megi prin desert decat sa ii ridici piramida faraonului.
Nu a spus nimeni ca nu muncesc.Am doua locuri de munca si uneori mai fac si mici alte servicii, daca am ocazia.In cazul meu, majoritatea banilor merg pe tratamentul copilului dar aici nu intentionam sa ma plang de bani am dat doar un exemplu de situatie disperata si ma intrebam cum sa imi gasesc linistea spirituala.
Problemele astea se rezolva la psiholog. Povestile cu spiridusi nu rezolva absolut nimic.
Serios? Cred ca Barbosul ar zice: ''Lenesilor, munciti, nu mai intindeti mana la mine''.
Cred ca asa ar zice si Barbosul.''Munciti, lenesilor'', ca nu va dau eu mura in gura''
Niciodata sa nu te lasi invins. Daca esti la pamant, te ridici si continui.
Pe intelegerea ta..cam asa e, dar e mai subtila treaba aici. Depinde de persoana, ca nu toti pot, si daca te lasi in mana Domnului atunci cand nu poti El te va ajuta, din experienta iti spun asta. Depinde ce e in sufletul tau, daca in sufletul tau e orgoliu, lene sau dezinteres si te rogi Domnului sa iti dea, pai fii sigur ca nu o sa iti dea. Trebuie sa faci tu tot ce poti, in limitele tale, si atunci cand nu mai poti sa ii ceri Domnului, si EL iti va da.
Vezi tu, tu nu cunosti sentimentul acela de smerenie cu nadejde in Dumnezeu atunci cand nu mai poti. Dar ai si tu dreptate in felul tau. Daca ai picat in deznadejde, cauti cai sa te ridici, daca ai probleme cauti sa le rezolvi cu intelepciune. Dar sunt acele momente, din orgoliul nostru sau din mandria noastra in care spui ca nu mai poti, si mintea e vai de capul ei, ca iti vin ganduri din toate partile si nu mai stii ce sa mai faci, nu mai gandesti limpede, si simti ca pici. Atunci cine te salveaza? Ca oricum tu nu mai poti. Atunci lasi loc Domnului, te lasi invins si lasi sa te linisteasca Dumnezeu. Si mare pace vei afla atunci. Tot din experienta vorbesc.