Cum socoteau evreii sabatul in functie de zile? Cum calculau zilele de sabatul de nu pica in aceeasi zi?

Sabatul (ziua de odihna) la evrei era in ziua a 7, adica sambata!

Simplu: tot a saptea zi este o zi de sâmbătă indiferent de data calendaristică.
Daca scoti sau adaugi un numar de zile la calendar (in anii bisecti luna februarie are o zi in plus) asta nu influienteaza ziua. Daca dupa 28.02 urmeaza 29.02 si nu 01.03 asta nu inseamna ca si dupa ziua de joi va urma o alta zi de joi.
Zilele sunt 7 si vor ramane in ordine: luni, marti, miercuri... si niciodata nu vor fi influietate de vreo data calendaristica. Nu are nicio legatura una cu cealalta, nici cu luna si nici cu Luna(de pe cer).

Calendarul lor era diferit de al nostru. Sper sa iti fie utile urmatoarele idei.Anii biblici. După vechea metodă biblică de calcul, anul dura de la o toamnă la alta. Lucrul acesta era cât se poate de potrivit pentru viaţa agricolă, deoarece anul începea cu aratul şi cu semănatul, aproximativ în prima parte a lunii octombrie din calendarul nostru, şi se termina cu strângerea recoltei. În zilele lui Noe, anul începea toamna. Noe a consemnat că Potopul a început „în luna a doua", care ar corespunde cu a doua jumătate a lunii octombrie şi prima jumătate a lunii noiembrie (Gen. 7:11). Până în zilele noastre, la multe popoare de pe pământ noul an începe toamna. În 1513 î.e.n., când a avut loc eliberarea evreilor din Egipt, Iehova a decretat ca luna abib (nisan) să devină pentru ei „cea dintâi lună". Din acel moment ei au avut un an sacru, care dura de la o primăvară la alta (Ex. 12:2). Evreii din zilele noastre au însă un an laic, sau civil, care începe toamna, prima lună fiind tişri.
Anul lunisolar. Până în timpul lui Cristos, majoritatea naţiunilor foloseau ani lunari la calcularea timpului, recurgând la diverse metode pentru a face ca anul lunar să coincidă într-o oarecare măsură cu anul solar. Anul lunar obişnuit, de 12 luni lunare, are 354 de zile, lunile fiind de 29 sau de 30 de zile, în funcţie de fiecare lună nouă. Prin urmare, anul lunar este cu aproximativ 11 zile şi un sfert mai scurt decât anul solar, care are 365 de zile şi un sfert. Evreii foloseau anul lunar. Biblia nu arată cum procedau ei pentru ca acest an să coincidă cu anul solar şi cu anotimpurile, dar se pare că adăugau sau intercalau luni suplimentare, când era necesar. Acest sistem al lunilor intercalate, cunoscut azi sub numele de ciclu metonic, a fost introdus în secolul al V-lea î.e.n. Acesta prevedea ca la fiecare 19 ani să fie intercalată o lună timp de şapte ani. În calendarul ebraic, această lună era adăugată după luna a douăsprezecea, adar, şi era numită veadar sau „a doua adar". Când calendarul lunar era adaptat în felul acesta după soare, anii, de 12 sau de 13 luni, se numeau ani lunisolari.

Nu este chiar asa simplu cum spuneti pentru ca evreii socoteau dupa alt calendar si nu cel al nostru gregorian si denumirile zilelor nu exista la evrei, acestea fiind denumiri pagane LUNI, MARTI..SAMBATA etc etc sunt denumiri pagane, la evrei se numea ziua intai, ziua a doua etc, si se mai adauga ziua a 8-a, Lucrurile nu sunt chiar asa simple, si nu scrie nicaieri in biblie ca sabatul este doar sambata!

Sabatul era ziua a 7

Cate zile avea o luna, sau cate are acum? 28 sau 30, 31 : 7 = iata o rotatie. Dar s-a tinut pan' la Isus. Astazi traim zile care nu au legatura cu sabatul ci cu regatul lui Dumnezeu si cu sfarsitul acestui sistem. Asa ca este important sa discutam lucruri actuale, ziditoare, cu rost. Daca vrei care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant si la om?