Nu as intreba nimic. Doar e Dumnezeu, stie ce vreau sa intreb, deci as astepta direct raspunsul
Nu L-as intreba nimic. I-as multumi pentru tot ce a facut pentru mine.
I-as multumi pentru rabdarea si bunatatea Lui fata de mine!
http://www.youtube.com/watch?v=_fPgLTTCRqo
De ce naiba ti-ai trimis fiul sa moara intr-un mod atat de brutal? Chiar te plictiseai atat de mult acolo sus? De ce nu ai spus direct sunteti iertati? Doar esti atotputernic si astfel miliarde de oameni nu trebuiau sa fie torturati o eternitate in iad, sadic ce esti. Asta in caz ca esti Dumnezeul crestin, dar daca esti un alt Dumnezeu, as fi curios sa stiu procesul prin care lumea a fost creata de la big bang in coace si cum ai reusit sa te ascunzi atat de bine?
El a jertfit pe singurul Sau Fiu, din dragste pentru noi, lucrarea mainilor Sale.Pentru ca, fara de varsare de sange nu este iertare.El este aproape de fiecare dintre noi.Trebuie doar sa deschizi ochii spirituali si prin credinta Il vei vedea.
Dar de ce este atat de insetat de sange? La fiecare pacat vrea sange, este atotputernic si este bun si drept, acum o eternitate de chin nu este nici bunatate nici dreptate. Nu mi se pare ca asta este dragoste, sa iti dai singurul fiu sa fie torturat pana la moarte, cand ai posibilitatea sa spui pur si simplu sunteti iertati. E ca si cum tu mi-ai gresii mie cu ceva, iar eu nu as putea sa spun pur si simplu, esti iertata draga Ema deoarece eu sunt bun si iertator. Nu eu trebuie sa imi iau fiul de acasa si sa il pun pe cruce, iar apoi dupa ce moare sa iti spun, draga Ema accepta-i sacrificiul si am sa te iert, daca nu tu urmezi pe cruce.
Şi, după Lege, aproape totul este curăţat cu sânge; şi fără vărsare de sânge nu este iertare.
Numai prin jertfa se pot ierta pacatele.Pentru ca Dumnezeu este sfant si drept.La Golgota s-au intalnit justitia lui Dumnezeu cu dragostea Lui.In sfintenia Lui, El a pedepsit pacatul.Iar dragostea Lui si-a aratat-o daruind ce a avut mai scump, pe Fiul Sau pentru iertarea noastra.Tot El a pltit pretul rascumpararii noastre.
După cum ştiţi, pacea şi dreptatea, aici pe pământ, nu se prea întâlnesc. Ori e pace, ori e dreptate. Pace însemnând, desigur, şi prietenie. Dar iată cum a rezolvat problema un judecător dintr-un mic orăşel de provincie, căruia i-a venit spre judecată un caz ciudat. Inculpatul era tocmai prietenul lui cel mai bun. Era reclamat de cineva într-o cauză oarecare, pasibilă la condamnare cu amendă de la cinci la zece mii de franci. Cunoscând prietenia lor, tot oraşul era curios să vadă cum va rezolva judecătorul cazul. Sala de judecată a devenit neîncăpătoare pentru numărul mare de asistenţi. Marea majoritate era de partea reclamantului care, li se părea tuturor, avea dreptate. Ştiau însă şi de prietenia judecătorului cu inculpatul. Spre surprinderea tuturor, judecătorul a fost foarte aspru. Sau, mai bine zis, s-a străduit să fie drept, imparţial, aşa cum îi şade bine unui judecător. La sfârşit, deşi ar fi putut să-i dea inculpatului minimul de amendă, de cinci mii de franci, precum avea dreptul după lege - între cinci şi zece mii - sau măcar o sumă intermediară, l-a amendat cu zece mii de franci. Cei din sală au întâmpinat sentinţa cu aprecieri asupra obiectivităţii judecătorului, dar prietenul său s-a supărat. El ar fi dorit să fie chiar achitat, dar judecătorul l-a declarat vinovat şi ca atare, i-a aplicat maximum de pedeapsă prevăzută în lege. La plecare nu s-au mai întâlnit. Peste câteva zile cel pedepsit s-a dus la bancă să plătească amenda. Funcţionarul deschise un registru, se uită atent, după care îi spune:
- Eram sigur că memoria nu mă înşeală. Amenda e plătită. Doar aţi trimis pe cineva ieri şi a plătit-o. Nu veţi fi vrând s-o plătiţi de două ori!
- N-am trimis pe nimeni. Cred că e o greşeală!
- Nu e nici o greşeală, domnule, banii au fost aduşi de domnul judecător, spunând că l-aţi trimis dumneavoastră!
Aşa s-a făcut şi dreptate şi pace (bunătate). Şi prietenia dintre cei doi a fost salvată. Căci ea nu putea dura sprijinită pe nedreptate!
Asta in cazul in care crezi totul, cuvant cu cuvant din Biblie. Dupa parerea mea Dumnezeu, daca exista este mai mult de atat. Eu unul cred ca cel mai bine e sa crezi in ceva al tau, sa ai felul tau de a vedea lucrurile. Nu vom putea niciodata sa raspundem la intrebarea daca exista sau nu Dumnezeu ( Pana la urma, asta implica credinta nu? sa crezi, nu sa stii ). Nu trebuie sa iei acel sacrificiu ca pe ceva perceptibil si real. Biblia este perceptia oamenilor de acum 2000 de ani asupra religiei. Nu e bine sa fii nici in extrema prea religiaosa dar nici sa negi totul cu hotarare ( mai ales ca sa fim seriosi, cred ca fiecare dintre noi a spus macar odata in viata ": Doamne ajuta" nu? Eu unul nu cred, dar sincer mi-ar placea sa cred. Cred ca e frumos sa crezi in ceva magic, in ceva divin, sa stii ca orice s-ar intampla nu esti singur...Din pacate educatia are un rol esential, iar drumul pe care am pornit, nu ma face foarte receptiv la genul asta de lucruri
Ema, in povestea ta cu judecatorul, prietenia nu dureaza pe nedreptate, dar dureaza pe bani. Daca banii au salvat aceea prietenie, atunci pentru mine e o prietenie prafuita rau de tot.Nu este o poveste din care sa invatam ceva! Prietenia nu se mentine nici cu bani, nici cu minciuna, nici nu nimic. Iubirea si prietenia nu au pret, se platesc doar tot cu iubire si prietenie. La fel ca Dumnezeu, iti ofera iubire, iar in schimb cere tot iubire, daca vezi ceva bun in povestea aia, te indepartezi de la cauza ta.
Draga Purec(de ce ti-ai pus acest nick-name)?, este extraordinar sa traiesti prin credinta.Sa te abandonezi in bratele lui Dumnezeu si sa accepti voia Lui in viata ta stiind ca chiar si in adversitatile vietii, El te ia pe bratele Sale si iti poarta de grija.Stii cum este cu credinta? De exemplu doamna profesoara scoate o bacnota de 1 leu si o pune pe cartedra.Ea spune elevilor sai:cine vrea acasta bacnota sa vina sa o ia, este a lui.Un copil mai obraznict vine si ia aceasta bacnota. Apoi doamna profesoara scoate o bacnota de 5 lei si procedeaza la fel ca si prima data.Acum se ridica doi elevi, dar primul care ajunge isi insuseste bacnota. Apoi ea pune o alta bacnota de 10 lei si la fel se intampla.Acum va scoate o bacnota de 50 de lei si acum sunt mai multi care doresc acesti bani.Asa este si cu credinta. Daca vei crede, vei avea experiente cu Dumnezeu si credinta ta va creste.
Nu Ema, eu consider ca a crede in Dumnezeu e mai mult de atat. Eu daca voi crede, nu voi crede pentru ce imi poate oferii El. Mi se pare oribil sa asociezi intr-un fel numele lui Dumnezeu cu povesti despre bani, averi si chestii materiale.Te rog eu, daca tot esti credincioasa, nu comapra credinta cu acei elevi care luau bacnotele de pe catedra. Crezi in Dumnezeu pentru ceea ce e El, dar nu astepta lucurri de la el. Daca crezi pentru a avea lucruri de la EL, te-ai indepartat grav de ceea ce inseamna cu adevarat credinta. Singurul lucru care il vreau de la EL daca exista, e sa imi ofere sansa sa pot fii bun si sa iubesc. Sa imi ofere sansa sa lupt pentru familia mea si pentru a face lumea mai buna macar cu putin. Sti de ce nu pot sa cred in Dumnezeu? Pentru ca religia crestina promite prea multe, iar eu nu vreau nimic. Nu vreau sa fac eu ceva ca sa intru in Rai, vreau sa ma port cum simt, si sa nu fac nimic doar pentru a fii pe placul lui Dumnezeu. Eu consider ca pentru tot ceea ce avem trebuie sa muncim, si sa fim cinstiti in primul rand cu noi. EU unul nu fur, perntru ca nu am de ce s afur eu munca altuia intelegi? Nu pentru ca mi-a interzis Dumnezeu. Ma pun in locul omului de la care as fura, si imi dau seama cum se simte. La fel, nu ucid pentru ca stiu ca orice om, oricat de rau ar fi are o familie, are o mama care il va plange indiferent cat de nemernic este omul respectiv.
Ema te intreb ceva. Ce e pentru tine prietenia? Pana unde merge prietenia? Pana unde merge iubirea? A platit pretul, dar a platit cu bani. Stiu ca vrea aceea povestioara sa aduca in prim plan sacrificiul lui Iisus, dar e ca si cum ai compara mere cu rosii si ai sustine ca sunt la fel. Inca o intrebare Ema. Tu ti-ai risca viata ca sa salvezi un necunoscut? Ai intra intr-o casa in flacari ca sa salvezi pe cineva?
Dar Dumnezeu iti ofera eternitatea impreuna cu El in vesnicie. Daca vei refuza darul Sau, vei fi o vesnicie despartit de El.Eu am folosit acele exemple ca tu sa intelegi mai bine cum stau lucrurile spirituale, duhovnicesti.Ma bucur ca ai niste principii sanatoase de viata.Si eu am avut parte de o buna educatie si inainte de a ma intoarce la Dumnezeu.Dar pentru a fi mantuit avem nevoie de jertfa Domnului Isus.
Prietenia pentru mine inseamna mult.Sunt o persoana care iubeste si este sincera cu cei din jur.Sunt altruista si nu caut numai folosul meu.Incerc sa fac mici bucurii prietenilor mei si urmaresc binele lor.Da, cred ca as face tot ce mi-ar sta in putinta ca sa salvez pe cineva.
Ema eu nu stiu ce inseamna eternitatea, nici tu nu stii. E un subiect abstract, in universul in care traim noi, nimic nu este vesnic. Chiar si universul este supus trecerii timpului, si candva va disparea. Nu refuz nimic, dar nici nu astept ceva de la EL. Daca exista am doar rugamintea sa existe o judecata dreapta. Daca va fi sa ajung in iad, as accepta cu demnitatea soarta. Ca sa intelegi mai bine la ce ma refer, vreau sa zic, ca fie ca EL exista, fie ca nu, eu nu voi face nimic doar pentru el, peste inima mea. Nu ma voi ruga de frica, si nu voi face fapte bune de frica sa nu ajung in iad. Atunci cand fac ceva bun,. fac pentru ca asa simt. Crede-ma am fost si la biserica, m-am si rugat ( nu pentru mine, pentru ceilalti, pentru cei dragi mie si pentru toti oamenii care au nevoie de ajutor)
Ps:. Inteleg foarte bine ceea ce tot spui pe acest site, si te admir ca poti crede indiferent ce s-ar intampla. Candva credeam si eu, dar cu cat am studiat mai mult, cu atat credinta mea a disparut.
Ok, crezi ca ai face totul. Asta imi arata ca exista posibilitatea ca doar sa te uiti cum moare cienva nu? In lumea asta sunt o multime de oameni care isi risca viata zilnic pentru a salva alti oameni. Asta e meseria lor, politisti, pompieri, medicii de pe salvare( cand alergi sa ajungi la pacient te expui riscului de a face un accident nu). Sau iti aduci aminte de cutremurul din Japonia? Oamenii care au impiedicat o catastrofa nucleara? Majoritatea au murit salvandu-ne pe noi, si nu erau crestini Ema, nu credeau in Dumnezeu. Si ei tot doar o viata aveau, dar au mers acolo, si unii deja au murit din pricina efectelor radiatilor. Tu crestina adevarata, ai avea puterea sa iti lasi familia acasa si sa mergi sa iti dai viata pentru a preintampina o catastrofa? Oamenii aia care au murit eroic, vor ajunge in Rai? Repet ei nu credeau in Dumnezeu.
Bine inteles ca ar fi frumos sa existe un Dumnezeu, bine inteles ca ar fi frumos sa mai existe o viata, totul ar fi mai frumos daca ar exista un Dumnezeu, dar asta nu inseamna ca trebuie sa existe un Dumnezeu. Credinta nu implica sa crezi intr-un Dumnezeu orbeste si ea implica sa ai certitudinea ca exista Dumnezeu, iar tu iti pui incredera in acel Dumnezeu, credinta are sensul de a crede, la fel cum tu te increzi intr-un caine credinicos ca iti va fi mereu aproape(nu zic de om, ca in ala nu te poti increde) de asta mai vezi si in biblie in unele citate ca Dumnezeu este credincios si nu te lasa... Nu crede in ceva doar ca ar fi frumos si crede in ceva doar pe baza a ceea ce cunosti, nu pe baza a ceea ce nu conosti. Daca dupa ce faci niste studii ajungi la concluzia ca Dumnezeu exista si acel Dumnezeu este cel crestin sau ori care alt Dumnezeu, atunci bravo tie, l-ai descopeirt pe Dumnezeu. Dar sa crezi in ceva doar ca ar fi frumos, mi se pare ridicol, mai ales ca ar fi frumos sa existe si mos craciun, zana maseluta si iepurasul de paste.
Eu nu neg totul cu hotarare, dar mai intai am nevoie de niste argumente puternice care se bazeaza pe ceea ce cunoaste omul nu pe ceea ce nu cunoaste, ca Dumnezeu exista.
Eu il cunosc pe Dumnezeu intr-un mod personal.El este cu mine,imi poarta de grija, Ii pasa de mine, imi asculta rugaciunea si imi raspunde la rugaciuni.
Presupunand ca ar exista, as avea numai reprosuri pentru el.O prima intrebare pentru acest zeu ar fi „Ati fost beat cand ati creat Universul?".
"Asa ca la munca scavule' e regatu meu, mancameai **** " aha e deliric parca
Sa fiu in fata Lui Dumnezeu, vreau sa-mi spuna numai asta > Vino nu te teme, ai avut pacat cit nisipul marii, dar acum prin singele preaiubitul meu fiu Iisus toate sint sterse, iar de mine sint iertate
Religion is like a penis.
It`s fine to have one.
It`s fine to be proud of it.
But please don`t whip it out in public and start waving it around,
and PLEASE don`t try to shove it down my children`s throats.
L-as intreba daca imi da un autograf, ca doar ii cel mai cunoscut personaj din Imaginationland
El doreste salvarea fiecarui om. oamenii resping iertarea lui Dumnezeu.
Suntem creati pentru placerea Lui.El si-a gasit placerea in fii oamenilor.
Ema nu esti tu dumnezeu, tu si spus ce las intreba pe el nu pe tine
Faza cu sangele, sacrificarea pentru iertarea pacatelor apare in toate mitologiile de la egipteni pana la mayasi, greci aproape toti siau dat seama de valoare sangelui varsat
Hahaah! ce raspunsuri amuzante dai!
Dumnezeu cerea sacrifici mai mereu evreilor de paste desigur nu sacrifici umane si animalice, la evrei e o trditie taierea mielului, daca ai citit biblia deja sti ca apare in multe versete mieulul domnului care a venit ca sa se sacrifice pentru omenire, faza cu sacrificiu e vechie
Vezi raspunsul meu catre MortemAeternum.
Inainte sa ma nasc cineva mia iertat pacatele?
Intalnirea in sine te lasa fara cuvinte, nu ai nevoie sa intrebi nimic pentru ca stii deja totul. Si starea e cel putin sublima, dar si destul de greu de atins.
Vernusio întreabă: