Dacă Dumnezeu este atotștiutor înseamnă că El știe ce decizie voi lua eu mâine.
Inseamnă că eu astăzi mai sunt liber de decizia pe care o voi lua-o eu mâîne!?
Atunci unde mai este liberul arbitru?
Cine determină comportamentul nostru?
Liberul arbitru este o iluzie construită de mintea umană?
Dacă comportamentele nosetre nu sunt determinate de gândurile pe care noi le avem și de intențiile pe care noi le avem.
Atunci Cine determină comportamentul nostru?
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Comportamentul unei viețuitoare e rezultatul selecției naturale, învățării și interacțiunii cu mediul. Selecția naturală influențează comportamentul unei viețuitoare. Viețuitoarea care nu are comportamentul potrivit, nu reușește să se adapteze la mediu, să trăiască, să stângă resurse și să se înmulțească, dispare și astfel în urma selecției naturale rămân doar viețuitoarele care au un anumit comportament. Învățarea, inteligența și capacitatea de a procesa informațiile culese cu ajutorul simțurilor dau posibilitatea unei viețuitoare să-și modifice comportamentul în funcție de mediu sau chiar să modifice mediul.
Binele și răul e relativ și e legat de viețuitoare. În absența viețuitoarelor, binele și răul nu există. Pentru o viețuitoare binele înseamnă să trăiască, să strângă resurse și să se înmulțească. Ce e bine pentru o viețuitoare poate fi rău pentru alta. În urma selecției naturale, majoritatea viețuitoarelor au același comportament, aceleași dorințe și nu fac altceva decât să trăiască, să strângă resurse și să se înmulțească, deci o viețuitoare e ca un roboțel programat să aibă un anumit comportament și reacționează previzibil la factorii externi. Gândurile sunt rezultatul procesării informațiilor în creier, deci tot mediul determină și gândurile. Tot ce se întâmplă are o cauză, deci nu e întâmplător. Se spune că e întâmplător pentru că nu poate fi calculat dinainte, dar în realitate nimic nu e întâmplător. Chiar și o decizie pe care o ia cineva e determinată de interacțiunea cu mediul, deci nu prea are de ales. I se pare că alege, dar acea alegere e determinată genetic, prin învățare și de interacțiunea cu mediul.
Liberul arbitru din religie e doar o fantezie care are rolul de a culpabiliza omul de tot ce i se întâmplă și de a exonera de orice răspundere personajul imaginar de tip Bau-Bau, atotputernic, bun, iubitor, nemuritor și absent.
RăspundeMie mi-se pare că ești cam Nazist?
Răspunde
Nu mai scrie în viața ta mai mult de 5 rânduri că oamenii nu citesc niciodată mai mult de 5 rânduri fără să fie plătiți bine indiferent câta bună-voință ar avea!
De exemplu eu citesc enorm de mult chiar si 300 de pagini intr-o singură zi dacă știu că la sfârștitul celor 300 de pagini citite asumate învățate voi primi măcar 100 euro dacă în baza lor rezolv o problemă, altfel gratis nu pot nu mă lasă sufeltul să citesc mai mult de 5 rânduri ne plătit.
Ți se pare. În realitate sunt realist, rațional și serios.
Așa cum ai pus întrebarea, tot tu trebuia să dai răspunsul, pentru că eu nu am de unde să știu dacă ți se pare sau nu. Probabil că ai aflat deja câte grade are pălinca 
. https://tinyurl.com/5dazn738
Se pare ca nu prea știi ce înseamnă nazist dacă îți pui o asemenea întrebare.
Nu sunt toți oamenii la fel. Există și oameni care citesc mai mult. Eu oricum scriu ca să rămână scris. Poate că omul se răzgândește și mai citește un rând. Citește fiecare cât poate
Pentru Extraterestru Văd că nu m-ai așteptat să citesc cele câteva mii de cărți, că le citeam repede în câteva minute și mai discutam Nu trebuie să fii supărat. Dacă nu poți citi tot o dată, citești și tu când poți sau când vrei pentru că văd că știi să citești, deci dacă vrei poți. E nevoie doar de mai multă voință și de mai puțină pălincă.
Eu când m-am uitat la poza am crezut că te uiți la "cel de sus", dar după ce am văzut poza toată, am văzut că te uitai la "cel de jos"
Iar am scris mult. Am depășit 5 rânduri, deci neplătit nu mai citești, dar poate în altă zi sau după ce mai scad gradele de la pălincă poate mai citești un rând.
Cu numărul de cărți și cu numărul de pagini citite e totuși o problemă. Depinde și ce citești. Dacă nu citești ceva de valoare pierzi timpul, dar dacă zici că ești plătit bine e OK. Spor la cititul plătit!
Mai citeșt căteva mii de cărți apoi te aștept să mai stăm de vorbă
Da, ai liber arbitru, chiar daca Dumnezeu stie deja ce *vei alege*. Dumnezeu este în afara timpului. Pentru El nu există nici mâine și nici ieri. E ca si cum ai zice că daca ma pot uita la o înregistrare înseamna că oamenii din acel video nu au liber arbitru pentru ca stiu ce urmeaza sa faca.
„Inseamnă că eu astăzi mai sunt liber de decizia pe care o voi lua-o eu mâîne!?": întrebarea este dacă libertatea noastră de a decide provine din însăși neștiința/ignoranța noastră despre viitor.
Adică, sunt liber pentru că habar n-am ce voi face în viitor. Este o posibilitate și o speculație.
„Atunci unde mai este liberul arbitru?": liberul arbitru poate consta în faptul că noi oamenii nu știm ce vom face pe viitor, dar repet, este o simplă posibilitate și speculație.
„Liberul arbitru este o iluzie construită de mintea umană?": ce este real, și ce este o iluzie?
Acești termeni nu sunt, cum se spune în engleză „self-evident", adică „de la sine înțeleși", ci depind de Weltanschauung (Ger.)/Worldview (Eng.), adică modul de a privi lumea, și în funcție cadrul Weltanschauung trebuie să definești și să justifici acești termeni.
Eu sunt aproape sigur că am un Weltanschauung complet diferit de al tău, și în consecință am o definiție complet diferită despre iluzie și realitate de a ta, așa că aș vrea să-mi definești și să-mi justifici termenii „real" și „iluzie" în Weltanschauung-ul tău mai întâi.
„Dacă comportamentele nosetre nu sunt determinate de gândurile pe care noi le avem": comportamentele noastre nu sunt oare determinate de gândurile noastre?
Aș spune mai degrabă că gândurile noastre sunt determinate în prim plan. Dovada că gândurile noastre sunt determinate: dacă gândurile noastre nu ar fi determinate de experiențele noastre, ci am avea libertatea să gândim absolut ce dorim, atunci nu ar fi nevoie să învăț niciun curs pentru un examen, pentru că aș putea gândi pe loc răspunsurile că așa vreau; dar problema e că gândurile mele la examen sunt determinate de experiențele mele din trecut, notamente de faptul că am învățat aceste lucruri înainte.
„Atunci Cine determină comportamentul nostru?": în mod direct, toți cei cu care discutăm, pe care îi vedem, de care auzim etc.
După, dacă vrem să ajungem la cauza inițială a tuturor lucrurilor, ar trebui să cunoaștem fiecare cauză a fiecărui eveniment, și e de reținut faptul că un eveniment poate fi împărțit într-o infinitate de micro-evenimente, fiecare cu propria lui cauză. Deci, dacă ajungem la evenimente infinit de mici, și ajungem să le știm cauzele, putem eventual găsi cauza cauzelor, și cauza cauzelor cauzelor, și tot așa până la cauza cauzelor cauzelor... cauzelor, adică un regres infinit al cauzalității.
Mă îndoiesc că există cineva care prin mintea limitată a unui om să descopere de unul singur cauza cauzelor cauzelor... cauzelor. Aici singur lucru care ne poate salva din această criză a este o revelația, care ar trebui să o acceptăm mai presus de propria noastră rațiune.
Deci, prin teologie naturală, Dumnezeu este imposibil de descoperit, dacă acest lucru voiai să-l faci.
Fără revelație divină nu se poate nici dovedi că este Dumnezeu, dar nici că nu este Dumnezeu,
Biblia nu foloseste niciunde cuvantul atotstiutor. Ba inca Isus spune ca nu stie cand va fi ziua judecatii (Matei 24:36). Deci, pornesti de la o premisa falsa si restul argumentului nu mai are sens.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
