Dacă Dumnezeu există,de ce există atât de multă suferință? El o cauzează? Dacă da,puteți aduce argumente? Dacă nu, puteți aduce argumente?
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
In opinia mea, este atat de multa suferinta pentru ca omenirea a ajuns intr-un stadiu in care nu ne mai pasa de nimic, dam jafuri, ne drogam, mintim, injuram, pacatuim foarte mult.
Parerea mea e ca suferinta e cauzata de Lucifer, iar Dumnezeu nu ne mai pazeste atat de mult, deoarece ne-am schimbat atat de mult.
In opinia mea, Lucifer ne face sa credem ca toata suferinta e de fapt pedeapsa lui Dumnezeu asupra noastra, dar nu se poate ca Dumnezeu sa fie atat de nemilos cu noi; ne este spus clar din biblie ca Dumnezeu e scaparea si salvarea noastra, si ca ne iarta mereu.
Acum fiecare crede ce vrea, dar aceasta este opinia mea.
Satana poate sa faca rau oamenilor doar atat cat ingaduie Dumnezeu. Puterea lui este limitata de Dumnezeu.Vedem cand l-a incercat pe Iov.El a cerut voie de la Dumnezeu.Si Dumnezeu I-a raspuns:,, Iata ti-l dau pe mana, numai cruta-i viata.,, Suferinta are un rol important in viata noastra.Ea ne slefuieste, ne transforma ne modeleaza caracterul.Stim ca aurul este curatit prin foc.Pe mine suferinta m-a apropiat mai mult de Dumnezeu.L-am cunoscut intr-un mod personal.I-am vazut maretia si slava.
Bre cand o sa icetati cu intrebarile astea prostesti? Raul nu e provocat de credinta si nici de lipsa ei. Raul e provocat de NATURA UMANA!
Nu uita ca crestinismul este o religie bazata pe suferinta.
Apoi suferinta esti tu ca o provoci, ingrijorarea, stresul, presiunea, munca, Aduce la suferinta, daca vei fii sclavul societatii vei suferii in interiorul ei.
Daca stii sa traiesta dupa criteriul ''Raiul pe pamant'' nu te vei mai intalni cu asa zisa suferinta.Pacea fericirea si libertatea exista trebuie doar sa acepti suferinta ca ea sa dispara
Trebuie sa fii atent la alegerile care le faci deoarece ''lumea nu se mai invarte ea se rastoarna in jos precum pietrele'' (Babaman)
Probabil că nu ai citit cu atenție! Întrebarea este
acă Dumnezeu există... oricum mulțumesc pentru răspunsul tău.
Referitor la intrebarea ta, iti pot spune ca si-a pus-o si un filosof: "De ce exista rautate/suferinta in lume? Vrea Dumnezeu sa o suprime dar nu poate? Atunci de ce mai este numit Atotputernic? Poate dar nu vrea? Atunci e malefic! Si poate, si vrea? Atunci de ce mai exista rautate? Nici nu poate nici nu vrea? Atunci de ce sa mai fie numit Dumnezeu?"
Nu am nimic de zis doar atat! Vom afla tot cand vom muri.Dar eu cred in Dumnezeu si eu zic ca ne testeaza.
Experienta cu Dumnezeu e personala.El ne stie pe fiecare, ce nevoi avem ce griji.Nimeni nu o sa vina cu o demonstratie...''L-am vazut! exista! In asta consta credinta.
Nu Dumnezeu cauzeaza suferinta, ci libertatea individuala. Daca eram roboti creati de El, am fi facut doar ce era bine, asa am fi fost programati, insa, pentru ca ne-a creat ca sa fim liberi, sa putem alege, sa fim personalitati in adevaratul sens al cuvintului, a aparut astfel posibilitatea raului, al alegerilor gresite, al suferintei. Suferinta nu e altceva decit efectul alegerilor greiste pe care oamenii le fac. Nu Dumnezeu e de vina pentru razboaie, pentru crime, violuri si alte rele. Omul e, pentru ca el decide sa le faca. Rautatea omului, egoismul lui, alegerile lui gresite fac ca suferinta sa existe in lume. Nu-i asa ca daca toti oamenii ar fi buni, ar fi altfel lumea asta in care traim?
Daca te limitezi doar la Dumnezeu si la suferinta, atunci da, ce zicea acel filozof e adevarat, insa mai e o "necunoscuta" in ecuatie, personalitatea umana. Dumnezeu si vrea, si poate, insa daca mai exista suferinta, este din cauza omului, pentru ca el o vrea, pentru ca el o face. Un alcoolic stie ca nu e bine sa bea pina ce nu mai stie de el si ajunge sa isi bata nevasta si copiii, si totusi o face pentru ca ii place. Dumnezeu nu are nici o vina in asta, pentru ca omul acela prin constiinta lui stie ca nu e bine ce faca si ca nu ar trebui sa faca, insa pentru el nu conteaza asta, ci doar bautura, si asa a aparut suferinta in familia lui, cineva are de suferit din cauza sa.
Exclude personalitatea umana, si atunci scapi si de problema suferintei, las-o libera sa se exprime, si vei vedea gesturi nobile si frumoase, dar si suferinta aparind atunci cind te astepti mai putin.
Dumnezeu poate sa dea la o parte suferinta. Ipotetic vorbind, daca ar face asta, atunci noi am fi eliminati ca persoane, nu ai mai putea vorbi de alegere libera, caci, pentru a elimina suferinta, Dumnezeu ar trebui sa elimine sursa ei, adica alegerile gresite ale omului, si asta nu se poate decit daca ii ia libertatea omului. Comunistii au facut asta, au restrictionat libertatea oamenilor pentru a nu face rau, dar au restrictionat-o si de la bine. Vrei sa nu mai fie suferinta? Asta inseamna a nu mai fii tu liber. Inseamna sa faci doar ce ti-e impus de Dumnezeu. Dar atunci nu ai mai fi o persoana, ci un simplu robot in mina Lui. Libertatea individuala a adus in discutie suferinta, aparitia ei, si daca Dumnezeu a considerat ca e bine asa, atunci asa este, pentru ca si din suferinta El va scoate ceva bun la sfirsit. Insa tot libertatea individuala face ca sa existe si toate lucrurile frumoase pe care omul le-a facut in lumea asta.
Este intrebarea pe care si-o pune si fiul mijlociu al lui Karamazov. In plus da si doua exemple de copii chinuiti. Uitam ca omul este o fiinta cu vointa libera; poate face bine sau rau in arena vietii.
Ai putea sa mergi cu intrebarea mai departe, sa intrebi si care este atitudinea noastra fata de suferinta. Stii ca a fost un parinte, Zotic, care ingrijea leprosii alungati dintr-un oras bizantin? Nu doar ca era in contact cu ei, nu doar ca si-a cheltuit toata avutia, insa a "deviat" si niste bani ai visteriei imperiale pentru asta. Pe riscul vietii sale.
Dumnezeu nu creaza suferinta si nici nu pedepseste, noi singuri ne creem suferinta inclusiv bolile, de ce zic asta? Pai daca am asculta de Dumnezeu am trai fericiti mult mai multi ani decat traim in prezen,
1- ganditi-va cat rau fac bautura, drogurile si tutunul-
2- multe femei se plang ca nu pot ramane insarcinate- oare cate avorturi au facut inainte
3-tineri care raman surzi foarte devreme- oare cat de tarea lea urlat muzica pana atunci
4- ajungem prin spitale cu diferite boli- dar ce mancam si bem zilnic
5- razboaie in lume- cine e de vina?
6 -foamete- cine o provoaca atata timp cat exista miliarde de hectare necultivate? si ar mai fi multe de zis, sa fim seriosi oameni buni in niciu un caz Dumnezeu nu e de vina pentru astea
Tot ce vezi în jurul tău este un semn ca Dumnezeu exista. Daca el nu exista și crezi în el, nu ai nimic de pierdut. dar daca exista și nu crezi în el. atunci vei pierde totul.
Daca comentariul meu nu-ți demonstrează ție nimic, atunci spune-mi tu de ce ești asa de sigur ca Dumnezeu nu exista.
Iti recomand, pentru inceput, un articol ce mi se pare interesant, care abordeaza aceasta problema, dar si altele similare. Daca mai ai nelamuriri, putem continua de acolo.
http://www.despreisus.ro/Articles/ViewOne.aspx?ArticleId=15
Chestiunea nu-i atât de simplă pe cât pare! În Eden(Rai) au fost contestate atât dreptatea, cât şi legitimitatea guvernării lui D-zeu. Mai târziu a fost pusă la îndoială integritatea tuturor slujitorilor lui din cer şi de pe pământ (Iov 1:6–11; 2:1–5; Luca 22:31). Dumnezeu ar fi putut să-i distrugă imediat pe rebeli (Satan, Adam şi Eva), dar această acţiune n-ar fi soluţionat problemele. Justeţea unei cauze nu se poate demonstra prin forţă. Controversele ridicate au fost de natură morală. Dumnezeu a acordat timp nu ca să-şi dovedească lui însuşi ceva, ci ca să le permită tuturor creaturilor înzestrate cu voinţă liberă să vadă cu ochii lor roadele rele pe care le produce răzvrătirea împotriva guvernării sale, precum şi ca să le dea posibilitatea să demonstreze care este poziţia lor faţă de aceste probleme vitale. Odată soluţionate aceste controverse, nimănui nu i se va mai permite vreodată să tulbure pacea. Pentru ca ordinea, armonia şi bunăstarea să domnească în tot universul, trebuie ca toate creaturile inteligente să-i aducă în mod sincer onoare lui Dumnezeu. Gândește-te la următoarea situație: Dacă o persoană te-ar acuza în public că abuzezi de autoritatea de cap al familiei, spunând că toţi copiii tăi ar fi mult mai fericiţi dacă ar avea libertatea să ia decizii singuri şi că toţi te ascultă numai din interes, nu din iubire, care ar fi cea mai bună modalitate de rezolvare a problemei? Dacă l-ai ucide pe calomniator, ai înlătura oare îndoielile din mintea celor din jur? Cea mai bună modalitate ar fi să le dai acestor copii ocazia să depună mărturie în favoarea ta, arătând că ești un cap de familie drept şi iubitor şi că ei locuiesc cu tine fiindcă te iubesc! Dacă unii dintre copii i-ar da crezare adversarului, dacă ar pleca de acasă şi ar ajunge la dezastru adoptând alt mod de viaţă, lucrul acesta i-ar ajuta pe observatorii sinceri să înţeleagă că ar fi fost mult mai bine dacă acei copii ți-ar fi urmat îndrumările…
Suferinta este din cauza neascultarii omului.
Pacatul il departeaza pe om de Dumnezeu.
Daca vrei sa fi fericit iubeste-L (asculta-L) pe Dumnezeu.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
