| alinutzaap a întrebat:

Daca Dumnezeu nu exista nu pierzi nimic daca crezi in El,dar daca El exista si tu nu crezi pierzi tot!
Sunteti de acord?happy

44 răspunsuri:
| Vladuthz a răspuns:

Chiar daca nu crezi in el, dar esti o persoana buna, si el se dovedeste a fi, tot nu pierzi nimic, adica asta ar fi logic nu?

Răspuns utilizator avertizat
| ateu123 a răspuns:

Ai uitat de 2700 de alti zeii te invit sa crezi in toti pe principiu unu tot o fi real, sa nu uitam de milioane de alte divinitati,personaje de poveste, cum adica nu pierzi,pierzi libertatea de a gandi liber,de a fi rationala,sa nu isi fie frica ca te pedepseste un mos pentru orice lucru si descoperi stiinta si natura,universul, tu nu vezi ca neam transformat in robotetii numai gandim suntem programati de mas=media, religie etc sa respectam regulii religia isi impune si cand sa faci sex apropo placerea e pacat fi serioasa pierzi o viata care e unicata http://liber-cugetatorii.blogspot.com/

| ndc a răspuns:

Dar daca Allah exista? Atunci o sa pierzi totul pentru ca tu crezi in Dumnezeu.
Serios, Wikipedia are o explicatie buna si ditamai sectiunea de critica impotriva pariului lui Pascal. Read it. https://en.wikipedia.org/wiki/Pascal%27s_Wager

| ImiPlaceSaEnervezLumea a răspuns:

Da,sunt de acord cu tine!

| doctorandus a răspuns:

Argumentul împotriva pariului lui Pascal este: pe ce Dumnezeu pariezi? Pe Zeus, Chronos, titani, Zalmoxis, Buddha, Wotan, Krishna, Kali, Shiva, Vishnu, Natura, Mostrul zburător din spaghetti, Cthulhu, Lucifer, totemul unui trib, totemul altui trib?

| alabalaportocala2011 a răspuns:

Nu!
Dumnezeu este al universului și nu este interesat dacă tu mister Gămălie crezi sau nu în el!
Dumnezeu analizează statistic, că sunt multe planete locuite.
Fraza asta o tot văd și cred că este din cărțile de îndobitocire --din cărțile de religie--.
Vino și tu cu ceva original.

| alabalaportocala2011 a răspuns:

Nu am fost atent ești fată, nu băiat deci miss Gămălie.

| wforweirdo a răspuns:

Nu, deloc chiar. Este cea mai stupidă chestie pe care o poate spune cineva. Înseamnă că voi credeţi în dumnezeu de frică să nu ajungeţi în iad, ceea ce înseamnă că credinţa voastră nu e "adevărată".

| ombladon a răspuns:

Da

| Archdaemon a răspuns:

Pierd tot... daca nu am nimic ce pierd?

| RockNbeer a răspuns:

Pariul lui Pascal,este gresit.
Sa presupunem ca esti un crestin bun, dar care bea, injura si face mai stiu eu ce pacate...se mai aplica pariul?

| stiint a răspuns (pentru RockNbeer):

Cum explici asta ateule?
Am sa va dau cateva dovezi ce arata existenta lui Dumnezeu.
Daca la istorie am invatat despre otravirea fantanilor ca mijloc eroic de aparare a stramosilor nostri in fata invadatorilor, o presupusa otravire contemporana a apei potabile cu o substanta cu efect insidios, menita sa ne faca usor de controlat si de stapanit, pare o poveste intr-adevar zguduitoare – numai buna pentru a fi subiectul unei teorii a conspiratiei.

Daca la istorie am invatat despre otravirea fantanilor ca mijloc eroic de aparare a stramosilor nostri in fata invadatorilor, o presupusa otravire contemporana a apei potabile cu o substanta cu efect insidios, menita sa ne faca usor de controlat si de stapanit, pare o poveste intr-adevar zguduitoare - numai buna pentru a fi subiectul unei teorii a conspiratiei.

Fluorul - cel mai bun prieten al dintilor?
De ani de zile ni se spune ca fluorul este bun pentru sanatatea noastra; mai precis, pentru sanatatea dintilor nostri. Fluorul intareste smaltul dintilor ceea ce, spun specialistii, inseamna mai putine carii. De aici si pana la masura de a fluoriza apa de baut pentru a asigura tuturor (mai ales copiilor) doza de fluor necesara pentru protectia danturii era un pas destul de mic. Pas care, in unele tari, a fost deja facut. Cu consecinte grave, sustin cativa experti si, mai ales, cu intentii odioase, sustin adeptii teoriilor conspiratiei.

Incepand din anii '40, in SUA si Canada, apa potabila a fost, in mare parte, fluorizata prin adaugarea de fluorura de sodiu. Masura a fost implementata in urma unei campanii agresive care urmarea sa convinga populatia de beneficiile adaugarii substantei in apa. Fluorul a devenit deodata elementul-minune care ne putea scapa de carii. Inclus in pastele de dinti, in apele de gura si, in cele din urma, in apa pe care o bea toata lumea, de la bebelusi pana la varstnici, fluorul ar fi urmat sa imbunatateasca sanatatea dentara a tuturor acestor norocosi beneficiari. Aici incepe, spun luptatorii impotriva uneltirilor, ticaloasa conspiratie careia ii suntem inca victime. Pentru ca despre efectele nocive ale "elementului F" asupra sanatatii, despre sursele din care provenea fluorura de sodiu folosita, si despre necesitatile stringente care au stat la baza deciziei nu s-a spus nimic. Ani mai tarziu, au inceput sa se auda glasuri - din lumea stiintifica - afirmand ca fluorizarea apei nu numai ca nu ar imbunatati in vreun fel sanatatea cuiva, dar contribuie la cresterea riscului unor afectiuni. Doza optima de fluor ar fi, dupa cifrele oficiale, de 1 ppm (parti per milion) sau 1 mg/litru. Dar cei convinsi ca e vorba despre complot afirma ca, in unele zone ale Americii de Nord, fluorul se gaseste in apa in doze de 2-3 ori mai mari. De ce?
Asa cum era de asteptat, informatiile se bat cap in cap. Exista studii care arata ca fluorul intareste, intr-adevar, smaltul dintilor si reduce riscul aparitiei cariilor la copii, dupa cum exista si studii care au demonstrat ca afecteaza negativ sanatatea dintilor, care nu e legata doar de smalt; in plus, are efecte nocive asupra sistemului osos.

In fond, ei ne doresc binele - sau nu?
Artizanul marii conspiratii este considerat Gerald J. Cox, un om de stiinta care a derulat o campanie de informare pentru a convinge publicul de beneficiile utilizarii fluorului in lupta impotriva cariilor. Ceea ce nu stia lumea era ca dl Cox era platit de o companie metalurgica, specializata in producerea aluminiului, companie care, ca si altele din acelasi domeniu, se confrunta in anii '30 cu o mare problema: cum sa scape de marile cantitati de reziduuri rezultate din procesul de fabricare a aluminiului? Unul dintre aceste deseuri era fluorura de sodiu. O parte din aceste deseuri puteau fi folosite pentru fabricarea unor rodenticide si insecticide - pe intelesul tuturor: otravuri pentru gandaci si pentru sobolani - dar inca ramanea in stoc o cantitate mare de fluorura de care fabricantii trebuiau cumva sa scape. Teoria conspirationista afirma ca, de fapt, fluorizarea pe scara larga a apei potabile a fost o marsava uneltire orchestrata de mari intreprinderi metalurgice nord-americane, un proiect abominabil finantat de cei care pot obtine totul cu bani. Acestia au gasit o valoare de intrebuintare deseurilor de fluorura de sodiu, fara a-si face nici un scrupul cu privire la sanatatea celor pe care ii otraveau astfel.

Si asa se face ca firma ALCOA, cea mai mare dintre companiile producatoare de aluminiu, ar fi finantat - conform teoriilor conspirationiste - cercetarile asupra apei fluorizate si a efectului asupra danturii copiilor, apoi campania pentru promovarea fluorizarii apei potabile. (Trebuie spus ca, la ora actuala, fluorura de sodiu mai este folosita doar in mica masura pentru fluorizarea apei, fiind inlocuita, intre timp, de alti compusi care contin fluor. In schimb, este inca prezenta in pastele de dinti.)
Viața extraterestră este la ora actuală (2011) doar o ipoteză, conform căreia în Univers ar putea să existe și viață al cărei mediu natural nu este Pământul. Acest concept se referă la orice tip sau formă de viață, de la cele mai simple sisteme biologice (de ex. virusuri și procariote) până la cele mai complexe forme de viață cu inteligență proprie și organizare socială. Totuși, existența vieții în afara Terrei, fie ea orișicât de primitivă sau evoluată, nu a putut fi dovedită cu certitudine nici până în ziua de azi.
Stelele sunt prea fierbinți pentru a adăposti fenomene de viață. Dar din cauză că numai galaxia noastră conține probabil miliarde de planete, oamenii de știință presupun că viața extraterestră există. La ora actuală (2011) se cunosc deja concret peste 500 de exoplanete (planete din afara sistemului nostru solar), dar toate acestea sunt prea îndepărtate de Pământ și de aceea prea greu de cercetat în privința existenței unor forme de viață.
Condiții minime ale existenței vieții pe o planetă extraterestră sunt:
energie (prezentă de exemplu prin fenomenele relativ calde de pe Enceladus),
molecule conținând carbon (substanțe organice),
apă.
Multe din planetele deja descoperite sau bănuite orbitează în jurul unui sistem solar binar sau multiplu; în aceste cazuri traiectoriile lor sunt curbe geometrice foarte complicate, care se apropie și se depărtează de Sorii respectivi în mod amplu. De aceea pe aceste planete există variații mari de temperatură, care practic exclud existența vieții. Altfel spus, o condiție suplimentară este ca planeta respectivă să orbiteze în jurul unui singur Soare central (așa cum este cazul și cu Pământul).
În interiorul sistemului nostru solar se cunosc deja 3 corpuri cerești care îndeplinesc condițiile minime necesare pentru apariția vieții:
Enceladus (satelit) - satelit al planetei Saturn
Marte (planetă)
Europa (satelit) - satelit al planetei Jupiter.
La 26 noiembrie 2011 agenția spațială americană NASA a lansat spre Marte misiunea spațială Mars Science Laboratory (MSL), care are drept scop principal să cerceteze amănunțit dacă acolo există sau a existat viață.
[modificare]Forme de viață excepționale

Viața extraterestră, dacă ar exista, ar putea fi total diferită de tot ce se cunoaște până acum. Drept dovadă folosesc descoperirile recente pe Pământ a câtorva forme de viață excepționale, deosebite de toate formele tradiționale: [1]. Așa de ex.:
Bacterii arsenofage - în lacul sărat Mono Lake din California, SUA.
Bacterii într-un lac de asfalt de pe insula caraibeană Trinidad.
Pentru mai multe detalii vezi Viață#Forme
Rahatul sau rahatul turcesc este un tip de dulciuri originar din Turcia făcut din zahăr, arome alimentare și amidon. În țara de origine, acest produs este cunoscut sub numele de lokum sau (arhaic) ca rahat lokum, fiind un produs foarte popular în tot spațiul balcanic. Rahatul are o consistență similară cu a jeleului, fiind însă mai solid, mai lipicios și mai opac. Mai mult, datorită conținutului foarte ridicat de zahăr, este mult mai dulce decât majoritatea dulciurilor, fiind mai apropiat în această privință de șerbet decât de jeleu. De obicei, se comercializează tăiat în cuburi mici (cu latura de 2-3 cm), acoperite cu zahăr pudră pentru a nu se lipi între ele sau de mână. Produs încă din secolul al XV-lea, inițial el se producea din miere, melasă și făină. Pe măsură ce zahărul a devenit mai ieftin, acesta a înlocuit mierea și melasa în compoziție. Dacă la începuturi, rahatul era disponibil numai în cea mai simplă varietate (conținând doar zahăr, amidon și apă), astăzi se poate cumpăra într-o varietate mare de culori și arome (cele mai populare fiind de lămâi, portocale, cacao și fistic). Mai mult, există și varietăți de rahat care conțin în mijloc fistic, alune, nuci sau migdale, sau care sunt acoperite cu diverse alte dulciuri, precum nuga. În România a fost introdus în secolul XVIII, alături de bragă, nugă și baclava, întâi prin intermediul Fanarioților, negustorilor din Levant și Constantinopol, devenind apoi unul din produsele caracteristice pentru bâlciurile și târgurile muntene de secol XVIII-XIX. Tradițional, în România și în spațiul balcanic, rahatul se servește după cafea, împreună cu un pahar de apă rece. Această tradiție este însă din ce în ce mai rară, rahatul fiind astăzi servit de unul singur, odată cu schimbarea culturii cafelei. Mai mult, rahatul a fost introdus în bucătăria tradițională românească - una din rețetele cele mai folosite de cozonac încorporează bucăți de rahat în compoziție.



























Sunt curios ateilor ce o sa mai ziceti?

| RockNbeer a răspuns (pentru stiint):

Daca chiar iti imaginezi ca am sa citesc toata idiotenia aia...te inseli amarnic happy
Nu ma intereseaza "doveziile" tale.
Exista nu exista, pentru mine...este acelasi lucru.

| Andrei7520152 a răspuns (pentru stiint):

Ce frumos era TPU fara tine big grin whaa mission acomplished in sfarsit ESTI BAGAT IN SEAMA! troll bring it on

| ghiolbitza a răspuns (pentru RockNbeer):

Pai prin definitie un crestin bun nu va face pacate, nu va bea si nici nu va injura, curvi, etc. Argumentul tau e invalid.

| RockNbeer a răspuns (pentru ghiolbitza):

Majoritatea crestiniilor sunt ca cei din descrierea mea,iar Pascal,in pariul sau nu specifica cum trebuie sa fi,spune doar ca daca crezi in dumnezeu, ajungi in rai, daca nu.vai de capul tau happy

| ghiolbitza a răspuns (pentru RockNbeer):

Pai daca te limitezi doar la cuvinte si nu urmaresti ideea...Ideea de credinta in Dumnezeu atrage si comportamentul caracteristic unui crestin, la fel cum necredinta inseamna comportament strain de cel al unui crestin. Acuma, ca cei care se numesc crestini in ziua de astazi nu fac cele crestinesti, asta e altceva si tine de persoana fiecaruia.

| RockNbeer a răspuns (pentru ghiolbitza):

Ok,dar tot crestini se numesc nu?
tot la acelasi zeu se inchina si ei, dar...totusi fac pacate, ei unde ajung?
dar altul care nu face pacate, nu bea nu fura nu curveste.etc,de ce nu ajunge in rai?
doar pentru ca nu ai face pe plac zeului?

| ghiolbitza a răspuns (pentru RockNbeer):

Te-ai intalnit tu cu unul necrestin care a facut cele bune si a ajuns in iad? Astea-s intrebari la care nu avem noi raspuns, si trebuie sa intelegem si sa acceptam acest lucru. Tocmai asta e farmecul vietii, ca nu stii ce o sa fie dupa.

| RockNbeer a răspuns (pentru ghiolbitza):

Am sa caut maine in biblie,si am sa iti arat acel verset cum ca persoanele care nu cred in dumnezeu,vor arde in iad...
ok, si daca tot nu stim ce este dupa, de ce trebuie sa credem in niste chesti fara nici pic de logica.
nu vad nici un farmec intr-o viata plina de rugaciuni si abstilenta happy

| ghiolbitza a răspuns (pentru RockNbeer):

Pai asta e un paradox, daca nu crezi in existenta lui Dumnezeu, prin urmare nu crezi nici in rai sau iad, ergo nu ai cum sa ajungi in rai sau sa arzi in iad ==> nu ar trebui sa te preocupe chestiile astea. S-a demonstrat stiintific ca si rugaciunea si ABSTINENTA au efecte binefacatoare asupra organismului, indiferent de orientarea religioasa. Nu trebuie sa crezi sau sa nu crezi, nimeni nu TREBUIE sa faca nimic, e alegerea ta. In functie de alegerea pe care o faci, iti asumi si ceea ce vine odata cu aceasta alegere (credinta-> Dumnezeu->legi->Rai/Iad, necredinta->nimic).

| RelaţiiCuClienţii a răspuns:

Pierd totul.
Ciudat, credeam că atunci când o să mor, voi pierde totul, deci. ce-mi mai rămâne de pierdut?

| MeGusta a răspuns:

Aaaaa,nu.

funda plz?rolling on the floor

| Narcis2007 a răspuns:

Pare logic... tutusi nu va schimba nimic

| Chris a răspuns:

Mi se pare cea mai proastă justificare pentru a crede într-o zeitate.

| trifescugabriela a răspuns:

Sincer da sunt total de acord.

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Nu sunt de acord cu aceasta expresie, deoarece eu cred 100% in Dumneze.Cine a facut toate aceste lucruri care ne inconjoara si sunt asa perfecte cum este corpul uman la nivel celular.Sigur este opera unui Creator?!

| ateu123 a răspuns (pentru anonim_4396):

Da o cautare la ochiul uman sa vezi cate imperfectiunii, tu nu vezi ca un virus te ucide ce asa perfect e corpul uman

| lascuiulian92 a răspuns:

Alinutzaap intreaba:
Daca Dumnezeu nu exista nu pierzi nimic daca crezi in El, dar daca El exista si tu nu crezi pierzi tot!


Absolut de acord :-)... Nu ai nimic de pierdut daca, crezi.

| andrei1121 a răspuns:

Da funda?

| adelina0101123 a răspuns:

Da, pls am nev de funda imi dai?

| hanibani a răspuns:

Eu nu sunt de acord.E 50 50 chestia.
Daca nu crezi si exista, ai incurcato dupa aia dar daca tu crezi si nu exista ti.ai `pierdut ` viata degeaba cu biserica, rugaciuni, bunatate exagerata, sex dupa casatorie (in unele cazuri, ma rog) etc...
Mai logic mi se pare sa iti traiesti viata asta acum deoarece este ceva sigur decat sa te abtii pentru ceva ce nu stii daca se va intampla
Mda, oricum, aceasta este parerea mea si scuze daca nu m.am exprimat prea bine dar sper ca ati priceput ideea happy

| Julyanna a răspuns:

Da... Dumnezeu chiar exista. Ne dam seama, ca daca el nu ar fi existat, nici noi nu am fi existat.

| trollface a răspuns:

Nu. You mad?

| THCC a răspuns (pentru trollface):

Another troll wannabe...

| iBarbie a răspuns:

El pierde că nu mi-a dat mai multe dovezi că există.

| ateu123 a răspuns (pentru iBarbie):

Bravo asa sa gandesti mereu

| SimonykaTa12 a răspuns:

Da

| ingerashingerash a răspuns:

In primul rand eu cred in dumnezeu nu in stinta sau pe oricine care spune dar tu de unde sti l-ai vazut? nu normal dar unii da cum ar fi sf andrei care a vn la noi in tara acum 1000 si ceva de ani iar eu sunt foarte de acord cu cea ce ai mentionat mai sus funda?

| RockNbeer a răspuns (pentru ingerashingerash):

Te anunt ca calculatorul de pe care scrii a fost creat cu ajutorul stiintei...sau tot dumnezeu la facut si pe asta? laughing

| Cosmin86 a răspuns (pentru ingerashingerash):

Stiinta e demonstrata, sa nu crezi in ceva demonstrat trebuie sa fi putin CRETIN