Când ne rugăm, nu ne propunem să ne rugăm cu lacrimi, nu ne sugerăm, nu căutăm si nu cultivăm asta. Dar ele vin, adeseori însoţite de un sentiment clar, inconfundabil de uşurare, de curăţare, de mângâiere. Lacrimile, străpungerea inimii (pentru că de aici, din străpungerea inimii, vin lacrimile), sunt unul dintre semnele clare că rugăciunea ne-a pătruns, ne-a apropiat de Dumnezeu. De aici durerea de a ne vedea departe de El mai tot timpul zilei şi vieţii noastre când, din nepăsare sau din nepricepere, ne aflăm fără El, înstrăinaţi de El, rătăciţi mai mult sau mai puţin. Pentru că păcatul aceasta este: rătăcirea de la Cale, de la Adevăr, de la Viaţa cea bogată, plină, puternică, pe care o intuim şi o căutăm.
Adevarul este ca ti-am spune ce si cum DACA ne-ai spune CE si CAT intelegi TU din liturghia aia spusa in LATINA din care nici popa nu intelege ceva. Probabil te rogi la Seful Purgatoriului care te trimite ori in IAD ori in Rai si te gandesti la butoaiele cu smoala in care te vei perpeli O VESNICIE iar cei din RAI vor privii la voi cu SATISFACTIE cu va perpeleste DRACU, in special rudele voastre se vor bucura de vor da pe spate. Puternice emotii la asa LITURGHI, si SFINTE rau de tot.
Inseamna ca te rogi cu adevarat! Asa ar trebui sa fie rugaciunea corecta, fiindca si Hristos se ruga Tatalui Ceresc cu "strigat si cu lacrimi" (Evrei 5:7). Eu de exemplu nu ma pot ruga cu lacrimi, dar cand tai o ceapa si lacrimez in sfarsit, spun rugaciunea vamesului: 'Dumnezeule, fii milostiv mie, pacatosului!" sau "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul!".
Mie personal mi s-a facut rau in timpul slujbei Sfintei Liturghii o singura data, cand eram pe la varsta de 13-14 ani si inainte sa merg la biserică m-am certat cu părinții mai tare. Dupa m-am calmat si ma simteam ca si cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Dupa merg eu la biserica si in timpul Sfintei Liturghii mi se facuse foarte rau incat nu mai puteam sta pe picioare, nu mi s-a intamplat asa ceva in viata mea, dupa am iesit afara si m-am facut mai bine.
Dupa asta am zis ca nu ma mai cert in viata mea cu parintii, mai ales inainte sa merg la biserică.
CracanelTrasPrintrunInel întreabă: