Dacă nimicul nu cauzează nimic, atunci cum a creat Dumnezeu această lume? Pentru că, din punct de vedere teologic, Dumnezeu a creat-o din nimic.

P.S. Vreau să menționez că sunt un om credincios (a nu se confunda credința cu religia), dar într-o manieră logică, iar întrebările de acest tip pe care le pun nu sunt pentru că mă îndoiesc de credința mea, ci pentru a înțelege mai bine lumea în care trăiesc. Accept orice punct de vedere, indiferent de crezul vostru, cu condiția să fie exprimate cu respect.

Pai tu compari viata asta sau fizica de pe pamant cu puterea lui Dumnezeu?
Habar nu ai cat de puternic este Dumnezeu, nici macar nu-ti imaginezi! Puterea lui Dumnezeu sta in cuvantul sau!
Toate legile fizicii si orice exista au fost create de El!
Nu ai citit biblia sa vezi ce minuni a facut?
Nimicul nu cauzeaza pentru noi nimic ca nu avem nici un fel de puterte, doar putere fizica si atat! Dumnezeu nu are nevoie de putere fizica pentru ca orice zice se face! El ar putea spune unui rau, intoarcete de unde ai venit, iar raul s-ar intoarce. Sau unui munte, muta-te 1 km mai incolo si muntele s-ar muta. Si astea sunt doar niste exemple de nimic pe langa ce poate face El cu adevarat...

Las' că-i valabilă teoria necredincioșilor: un nimic a făcut Big Bang. Tocmai ăsta-i secretul: minunea.

Nu prea merge să amesteci știința și religia.

Nimicul nu a fost creat de cineva, pentru că dacă ar fi fost creat de cineva rezulta că deja a existat cineva înaintea nimicului, si asta din punct de vedere științific nu e valabil.

Nimicul este doar conceptul nostru de a defini inexistența materiei, spațiului și timpului, însă el nu poate fi tratat ca ceva de sine stătător precum pământul.

"El ar putea spune unui rau, intoarcete de unde ai venit, iar raul s-ar intoarce. "

Pai si de ce nu o face?
De ce e asa rau si lasa oamenii nevinovati sa sufere?

Cand am zis rau m-am referit la un rau curgator/ fluviu, nu m-am referit la raul dintre oameni! Nu se baga intre noi, ne-a lasat liberul arbitru!

Aaaa, si de ce nu s-a mutat niciun munte atunci?

Dacă ai fi tată de copii și ai vedea cum aceștia se bat între ei, iar unul dintre ei este nevinovat, i-ai lăsa să se bată? Liberul arbitru nu justifică faptul că ești impasibil la rău.

Dar nu aș vrea să intram prea mult în discuții pe acest subiect, cel puțin nu acum.

Lasă-l Ipavel, e cu lumea lui el. Se vede.

A venit să se lege de tine! nu să răspundă la întrebare cu Adevărat! Fiindcă ego-ul lui!"mintea" lui "măreată" și "luminată" îl chinuie și pe el!

Iartăl și pe el și săne rugăm și pentru el!

Credința nu cere gândire,logica,rațiune, știință, dovezi, e doar a crede atât, de asta Iisus a spus ferice de cei care nu au văzut dar au crezut căci a lor este împărăția domnului, toma este văzut că un necredincios, păcătos pentru că nu a crezut, oricine gândește e necredincios, păcătos

Salontanul minți știință nu afirma așa ceva, ideea unui big bang a fost a unui preot catolic care s-a dovedit prin dovezi că a existat, biserica catolică admite big bang și evolutia dar ortodoxia e încă în evul mediu

Dumnezeu a avut un singur popor cel evreu restul sunt sclavi poporului evreu atât a căror menire este sa slujească evreilor

Nu Iisus spune am venit doar pentru oile lui Israel?

Onur, el nu are nicio problemă și nu trebuie să te rogi pentru el, pentru că el e mai credincios decât mulți dintre cei puțini credincioși, asta pentru că frustrarea lui vine dintr-o inimă curată. De altfel, nicio inimă necurată nu s-ar revolta împotriva răului, chiar dacă asta ar presupune ca acel rău să fie chiar Dumnezeu.

Ce zici tu, ai putea sluji unui Dumnezeu rău și malefic? Dacă da, cât de bun credincios ai fi tu, cel care l-ai sluji? Dar eu nu zic nici că Dumnezeu e rău, nici malefic, ci doar că nu cunoaștem tot adevărul.

Din pacate nu poti imbina logica cu Dumnezeu, religie, credinte, etc.
In logica nu exista miracole asa cum se prezinta in subiectul de mai sus. Acestea nu s-ar putea explica vreodata.
Aceasta credinta este fix- crezi in ceva, insa nu poti explica, nu sunt dovezi, nu este nimic.
Sunt de parere ca nimeni nu va intelege,, lumea'' vreodata, ramane misterul existentei noastre. Nimeni si nimic nu poate afirma X sau Y, nici stiinta sau religia. Tot ce exista in lume sunt teorii si atat

"Nimic" este relativ.
Unui om de rand, nimic inseamna ca nu vede, nu aude si nu simte nimic.
Insa, la fel se intampla si cu aerul si apa "curata", dar si cu structura materialelor la nivel molecular sau Universul interstelar.

Daca stai sa o iei logic, nu cred ca exista "nimic" absolut in lumea asta. Afirmatia ca cineva creaza ceva din nimic, e una total relativa. Adica Dumnezeu a creat acest ceva, din puterile lui, nu din "nimic".

Eu unul sunt agnostic. Adica cred intr-un Dumnezeu, doar ca nu 100% in cel descris in biblie. Biblie care a fost transcrisa de oameni timp de mii de ani. Lucru care nu imi da credibilitate absoluta in ea. Insa in ciuda acestui fapt, continui sa ma rog acestei imagini de Dumnezeu numita ortodoxia, pentru ca aici am fost nascut.

Cam tot ce trebuie sa intelegi despre lumea asta este ca: fiind o specie sociala umana, cam ai nevoie sa crezi in ceva sau cineva pentru a merge mai departe in viata. Adica, sa ai un scop moral. Fara acest scop moral, viata noastra ar fi una foarte grea. Exceptand pe cei care sunt psihopati, sociopati si "nebuni".
Scopul de baza al acestor religii a fost acela de a ne trai viata dupa anumite reguli morale pentru a ne prelungi media de viata. Sa nu furi, sa nu ucizi, sa nu fi desfranat, etc. Toate aceste reguli fiind exentiale pentru noi.
Ca acum religiile s-au comercializat si instrainat de aceste reguli morale, e alta mancare de peste. Insa atata timp cat ai aceste valori morale bune inauntrul tau, iti da motiv si speranta la o viata mai implinita.

Dumnezeu este asociat cu minunile in sine, deci El nu are nevoie de cuie, scanduri si ciocan asa ca noi ca sa creeze ceva. Dovada? Noi insine, si restul lucrurilor pe care le stii. Aici vorbim de fiinta atotputernica, suprema, careia nu-i trebuie unelte ca sa creeze lucruri out of thin air. Este clar ca sunt niste lucruri care ne depasesc foarte, foarte mult puterea noastra de intelegere oricat de inteligenti si documentati pe subiect credem noi ca suntem.

Conceptul de "creație din nimic" (ex nihilo) nu implică un nimic total, ci mai degrabă un "nimic" în sensul absenței unui material sau substanțial existent anterior. Conform teologiei creștine, Dumnezeu, ca ființă infinită și atotputernică, are capacitatea de a aduce în existență lumea fără a depinde de vreun material preexistent. Astfel, creația divină este un act suveran și spontan al voinței divine, care transcende orice limitare a realității umane sau a logicii fizice.

Un pastor l-a întrebat pe un creştin dacă mai mergea la Biserică, și creștinul ia răspuns Nu, dar nici tâl- harul de pe cruce nu mergea la biserică și tot a fost primit.

Pastorul l-a întrebat dacă era botezat, sau mai mergea săi mulțumească măcar Domnului, Omul a spus Nu, dar nici tâlharul de pe cruce nu a fost botezat şi fura și el tot a intra în ceruri.

Pastorul l-a întrebat atunci dacă lua parte la serviciul Sfintei Cine.Omul a spus Nu, dar nici tâlharul de pe cruce nu a făcut-o și Hristos tot l-a primit."


Pastorul i-a spus, Singura diferență dintre tine și tâl- harul de pe cruce este că el murea în credinţă! Adevărată!, iar tu ești deja mort! în credinţă!



Pe Dumnezeu îl putem înțelege cu Adevărat! Doar cu inima! si sufletul! nostru! Dacă începem săne considerăm peste el, cu "mintea noastră" cu "inteligența noastră" cu ego-ul nostru! Nu vom putea înțelege! Și uite de ce! Citește! cu inima și sufletul tău cu Adevărat! Cu credință Adevărată! în Dumnezeu și Hristos! te rog frumos să nu mă înțelegi greșit, n-am spus că, Doamne Dumnezeule ferește nu crezi în el, și nici nu fac referire la altceva!


Isaia 55:8-9
! Fiindcă gândurile! mele nu sunt gândurile tale!, nici căile tale! nu sunt căile mele!, spune DOMNUL.(Dumnezeul!)! Căci așa cum cerurile sunt mai sus decât pământul!, tot! așa căile mele! sunt! mai înalte decât! căile! voastre! și gândurile mele decât gândurile voastre!


Eu n-am de unde să știu! de unde ar veni! frustrea lui! De aceia, mi-am dat și eu, la rândul meu răspunsul Domnului Ipavel! Nici de cum lui! O puteam face dar nu am vrut săi adresez dânsul nimic, din propia mea inițiativă și dorință, și am considerat, săi răspund Domnului Ipavel pentru care acest om! Pentru mine are un respect mare!


Eu știu foarte sigur! enorm! de sigur! Pe cine slujesc! Și la cine mă închin! Pentru mine Dumnezeu și Hristos! este înaintea, mea! este înaintea oricăruia și ori și cui să fie! Eu mă închini, și slujesc lui Dumnezeu și Hristos! Eu nu mă consider în niciun fel"sfânt" și nici ușă de Biserică NU SUNT! Eu sunt un păcătos!


Tu afirmi că frustrea lui goguPatent ar veni dintr-o inima curată, și spui că el ar fi mai credincios decât mulți credincioși, păi bine așa să fie atunci, eu n-am nimic de rău cu el! Săi fie de bine.


Dumnezeul ne-a dat mintea s-o folosim pentru, binele nostru, și nea dăruit inima și sufletul nostru! săne apropiem de el, să fim cât mai aproape cu credință Adevărat în el, nu-l să-l considerăm după, "mintea noastră luminată" lumească! omenească!

Credința nu cere logică, dar poate fi explicată prin logică parțial. La asta m-am referit.

Daca citesti conceptul de POIESIS acolo spune.La Dumnezeu conceptul de POIESIS inseamna ca tot ce spune El este un act Creativ. El aduce neființă în ființă. Cele 4 elemente (apa, aer, pamant si foc) fac parte dontr-un Receptácul.(ORGANICiSM, ananke).

Acest ORGANICiSM sau structura nu are sens prin siesi. Ea are sens ca participa la o suprastructura care a impus Ordinea. Deci peste structura haotica s-a suprapus o suprastructura (anima mundi) care a facut ca aceste elemente sa se ordoneze. Fiecare element este facut sa participe la o semnificatie. Cand o parte dintr-un tot nu isi respecta significatia perturbeaza tot echilibru. In gramática exista multe ACORDURI care daca nu le respecti strici tot sistemul.

Da, doar că tradiția teologică majoritară susține că 'nimicul', în contextul creației, înseamnă absența oricărui lucru, inclusiv materie, energie sau orice formă de realitate existentă anterior.

Eu zic că există o suprapunere între cele două domenii, dar mai bine să lăsăm să vedem cum va decurge discuția asta.

Eu zic că se poate, dacă lăsăm frustrarea noastră acasă. Până și anumite miracole pot primi unele explicații științifice. De exemplu, anumite vindecări rapide sau inexplicabile pot fi puse pe seama unor procese biologice sau psihologice care sunt încă în curs de investigare de către știință, cum ar fi efectul placebo, autovindecarea corpului sau o combinație de factori genetici și de mediu.

Tu ai cazut cap de mic sau ce? Am zis daca ar vrea ar putea si sigur a facut si minuni mai mari, citeste biblia nu ma intreba pe mine!

Una e placebona, alta este cum s-a creat lumea, despre ce vorbim aici? Exista teorii, nimic mai mult, nimeni nu a fost acolo sa spuna s-a intamplat X sau Y sau sa vina cu dovezi

Credinta lui este egal cu zero! Degeaba il aperi ca nici tu nu ai habar despre credinta! Credinta inseamna a crede fara sa vezi, fara a judeca sau intreba de ce e asa sau altfel... Cine pune astfel de intrebari cum a pus el, vorbim de goguPatent, nu are nici cea mai mica legatura cu credinta, are doar o curiozitate proasta, huleste si judeca fara sa se intereseze! Credinta e departe de el din pacate...

Eu doar ți-am dat un exemplu de logică a credinței pentru afirmația pe care ai făcut-o, și anume că 'în logică nu există miracole'.

După cum am spus, dacă lăsăm frustrările noastre acasă, putem ajunge la un punct de vedere comun.

Ai zis bine că credința înseamnă a crede fără să vezi și a nu judeca, dar dacă credința ta e pusă la încercare, la fel cum a fost pusă credința lui Iov atunci când l-a judecat pe Dumnezeu? Tu ai credință când mă judeci pe nedrept? Așa că numai Dumnezeu e în măsură să judece pe fiecare om.

"Credința înseamnă a crede fără a întreba de ce este așa sau altfel."

Vrei să spui că Iov nu era credincios doar pentru că l-a luat la întrebări pe Dumnezeu?
Ai grijă să nu fii și tu pedepsit de Dumnezeu, la fel cum au fost pedepsiți cei trei prieteni ai lui Iov, pe motiv că îl acuzau pe Iov de necredință.