De ce adesea, cel care ispitește pe cineva să facă o anumită faptă nelegiuită sau să încalce una sau mai multe porunci din Decalog, conducându-l astfel să comită un păcat (capital sau de moarte), e primul și mai aspru pedepsit de Devinitate decât cel care se lasă ispitit?
"Dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire!" - Matei 18:7
Vin și cu un exemplu. Un bărbat căsatorit încearcă să corupă o tânără să se culce cu el. Tânăra este creștină, cunoaște învățăturile și poruncile divine, dar nu are atât de multă tărie de caracter încât să se opună, mai ales că se simte și oarecum atrasă de bărbat.
Cei doi au câteva aventuri în urma căreia ea are mustrări de conștiință. Ea da. El nu. Pentru ea e prima dată când o face, nu mai avusese înainte relații intime cu tipi căsătoriți.
Să zicem că soția lui îl află. O mustră pe tânără o dată sau de două ori, dar toată furia ei se revarsă asupra bărbatului care trăiește un infern după ce a încălcat porunca a șaptea.
"Dar pentru oricine va face să păcătuiască pe unul din acești micuți care cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atârne de gât o piatră mare de moară și să fie înecat în adâncul mării." - Matei 18:6
De ce se întâmplă așa?
Eu zic ca e logic, adica in mod clar dupa ce ca realizezi un pacat il si incurajezi,nu devi oare tu insasi rau întrupat? Pentru ca cealalta persoana poate are alte slăbiciuni care tu cel ce il ispitesti nu le ai, cel rau il munceste in slabiciunile sale si mai vine cineva si te indeamna la ceva extra pacate, e ca si cum ai hepatita si iti mai da cineva lepră sau orice boala incurabila.
Deci esti vinovat ca iti raspandesti rautatea in loc sa te lupti cu ea tu insiti sa ti o elimini.
Iar cel ce a pacatuit si isi da seama poate sa se roage sa fie iertat si acceptat si o poate face o viata intreaga dar el are vointa, el stie calea, el doar sa abătut ceea ce il poate costa enorm dar are mintea catre viata vesnica. De gresit au gresit amandoi egal, diferenta este determinata de suflet si remuscariile interioare, de conștiință.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Daca un barbat violeaza o fata virgina si aia ramane gravida sa o ia de nevasta in mod obligatoriu, crestinismul e o secta blasematorie iudaica care numai respecta vechile legi date de iahve, satana nu a ispitit pe adam si eva, si un sarpe, satana nu este un dusman si testeaza credinta oamenilor
Pentru că "prost nu este cel care cere, prost este care dă"! Pentru că, dacă nu ar exista cel care ispitește, nu ar exista ispită, nici păcat!
La Adam și Eva, dacă nu era șarpele, mai exista ispită?
Ba da, ar exista ispita și păcatul ptc satana e ispititorul și nu are nevoie de oameni neapărat ca să își facă treaba
Răspunde
Nu știu dacă cel ce face pe alt om sa păcătuiască va fi mai aspru pedepsit, dar exemplul tău nu e tocmai potrivit acelui verset. Adică eu pot fi prilej de păcătuire pentru un om, dacă eu l as bârfi pe la alții și el ar afla. Atunci el s ar enerva, poate chiar m ar jigni sau mi ar întoarce cu aceeași monedă și astfel l am făcut sa păcătuiască. Prin asta vreau sa spun ca trebuie sa avem grija la cum ne comportăm ptc prin lucruri "mărunte" putem sa ii facem pe alții sa păcătuiască, exemplul tău e cam exagerat, adică nu trebuie neapărat sa fie un caz de genul ăla ca să fie prilej de păcătuire.
Dar oamenii care sunt prilejuri de păcătuire pentru alții sunt trași la răspundere ptc fac acel om sa păcătuiască, adică acel om poate n ar fi făcut un lucru, dar din cauza acelui prilej de păcătuire, va păcătui și asta clar ca nu e bine pentru niciunul din ei.
-
anonim_4396 întreabă:
8 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
