De ce ar avea nevoie Dumnezeu Tatal de un Duh Sfant ca persoana separata (o a treia persoana dintr-o trinitate) daca Dumnezeu cerceteaza tot Pamantul locuit ca sa vada cine are inima intreaga pentru El?
Ordonare:
După relevanţă
Ar avea nevoie Dumnezeu de ceva? Daca da, inseamna ca e incomplet, caci mai trebuie adaugat ceva la El. Si atunci nu ar mai fi Dumnezeu. Dumnezeu nu are nevoie de Duhul Sfant. El este ceea ce este, si noi trebuie sa acceptam ceea ce este El, nu sa adaugam ce credem noi ca ar avea nevoie, sau sa scoatem ceva din ce este El. Hai sa nu il limitam pe Dumnezeu la o biata fiinta umana.
Tu ai auzit de spiritul ce insoteste un grup? De regula, fiecare grup de oameni actioneaza intr-un anumit fel caracteristic lui (desi poate la nivel individual persoanele sunt diferite, singure ar face cu totul altceva), si in cadrul lui te simti intr-un anumit fel, la fel, caracteristic acelui grup. De exemplu, un grup de vaduve poate avea un spirit trist, datorita tragediilor intimplate in vietile lor prin pierderea sotilor, intr-un asemnea grup nu va putea fi vorba de bucurie vei simti acolo ceva care te va indemna sa rezonezi cu ele, sa simti cu ele, si poate chiar sa te intristezi si tu. Sau, mai elocvent, McDonalds. Du-te in orice restaurant al lor. Eu nu stiu cum fac, dar atmosfera de acolo e unica, e aceeasi peste tot, in orice restaurant McDonalds| te-ai afla. Ei bine, acela e "spiritul" grupului. Dar, ca sa vezi asta, trebuie sa ai o anumita sensibilitate.
Ei bine, cu Dumnezeu e la fel. E Tatal, si e Fiul. Poti vorbi de un grup. Iar Duhul Sfant ar fi spiritul acelui grup. Nu te grabi sa tragi concluzii. O singura personalitate poate schimba, daca e puternica, intregul spirit al unui grup. Daca cineva sufucient de puternic ca persoana merge in grupul de vaduve mai sus amintit, poate, prin ce spune sau face, sa schimbe nota spiritului, de tristete, in una de bucurie, sa le inveseleasca pe vaduve si sa se transforme asa totul. Dar, pentru asta, trebuie sa fii cineva. Acum, Dumnezeu e cineva. E mult mai mult ca persoana decat oricare dintre noi. S-ar putea ca personalitatea Sa sa fie atit de puternica, incit din uniunea dintre El si Fiul, sa rezulte o alta persoana. Poti da la o parte ideea daca nu iti convine, e o idee ce nu poate fi dovedita, dar e acceptata de multi credinciosi.
RăspundeAr avea nevoie Dumnezeu Tatal de Dumnezeu Fiul daca nu s-ar fi apucat sa creeze? Sa nu facem o ciorba din Biblie o ciorba cu trei dumnezei. Dumnezeu Fiul e nascut iar Dumnezeu Tatal nu e nascut pentru ca e dintotdeauna.
Răspunde
"Dumnezeu nu are nevoie de Duhul Sfant." - tu ai zis-o. E blasfemie impotriva Duhului Sfant. Nu scrie nicaieri ca Duhul Sfant a murit. Duhul Sfant e prezenta Lui Dumnezeu Tatal. Dumnezeu Tatal e mereu prezent din totdeauna si pentru totdeauna. Dumnezeu Fiul sau Iisus nu a fost viu trei zile. Matei 12:31, 32: "31. De aceea vă zic: Orice păcat şi orice hulă se va ierta oamenilor, dar hula împotriva Duhului nu se va ierta.
32. Celui care va zice cuvânt împotriva Fiului Omului, se va ierta lui; dar celui care va zice împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta lui, nici în veacul acesta, nici în cel ce va să fie."
Cand am zis ca Duhul Sfant nu e o persoana m-am referit ca nu este o a treia persoana ci puterea si manifestarea prezentei Lui Dumnezeu Tatal chiar daca in acel loc nu este Dumnezeu cu intreaga Sa fiinta. Intreaga Lui fiinta e tot ce exista. Cand a creat materia a materializat o parte din puterea Lui.
Spiritul grupului nu e o alta persoana.
"...e o idee ce nu poate fi dovedita, dar e acceptata de multi credinciosi."
Asta e si esenta credintei. Ca sa te parafrazez pe tine, sa accepti ca este ce nu este.
"De regula, fiecare grup de oameni actioneaza intr-un anumit fel caracteristic lui (desi poate la nivel individual persoanele sunt diferite, singure ar face cu totul altceva), si in cadrul lui te simti intr-un anumit fel, la fel, caracteristic acelui grup."
Da, se cheama efectul de turma.
"Du-te in orice restaurant al lor. Eu nu stiu cum fac, dar atmosfera de acolo e unica, e aceeasi peste tot, in orice restaurant McDonalds| te-ai afla. Ei bine, acela e "spiritul" grupului.
E vorba doar de sistemul creat pentru atragerea clientilor "tinta". De la design la comportamentul angajatului. Cine nu respecta regulile e dat afara. E simplu. Nu e vorba de nici un "spirit", e vorba de politica organizatiei respective.
"O singura personalitate poate schimba, daca e puternica, intregul spirit al unui grup."
Astia sunt ceea ce se cheama lideri. Sunt persoane persuasive care au niste abilitati de comunicare si exprimare superioare majoritatii si care in general profita de asta pentru a obtine diverse beneficii. E pur si simplu o abilitate.
Credintele de diverse tipuri tot de astfel de persoane sunt implementate pe un anumit grup. Bine, unele au fost implementate cu forta bruta, dar tot de niste lideri care conduceau armate.
"Dar, pentru asta, trebuie sa fii cineva. Acum, Dumnezeu e cineva."
Dumnezeu e doar un instrument, o scula, folosita de liderii crestini. El nu e cineva, e ceva de fapt.
"...e o idee ce nu poate fi dovedita, dar e acceptata de multi credinciosi." - si stiinta isi are ipotezele ei, asta nu inseamna ca nu e adevarata. Ideea prezentata de mine e doar o posibila ipoteza, si, ca in stiinta, ipotezele nu sunt acceptate de toti.
In ce priveste spiritul de turma, ce se intampla la McDonalds, sau abilitatea liderilor nu contrazice ce zic eu, ci completeaza, tu nu zici ca nu e adevarat ce zic eu, ci aduci o explicatie, destul de pertinenta, adica arati cauza, atit, nu te impotrivesti deloc la ce am zis eu
"Dumnezeu e doar un instrument, o scula, folosita de liderii crestini" Ce ai de zis atunci de cei care, in afara bisericilor, a liderilor crestini, au avut experientele lor cu Dumnezeu, care le-a devenit de atunci real, cautind mai apoi si o biserica de care sa apartina? Vorbim aici si de oameni ce stiau de Dumnezeu, dar si de oameni care n-au avut de-a face deloc cu Dumnezeu, poate chiar atei sau care I se impotriveau. Hai sa iti dau un caz. Un tinar orfan crescut intr-un orfelinat din Rusia bolsevica, invatat in ideologia comunista, pus impreuna cu un grup sa ii prigoneasca pe crestini, mergind pe unde se intilneau ei, si batindu-i pana la sange. A mers la un grup, a auzit o batrinica, cand sa dea in ea, ca se ruga pentru el, si asta l-a infuriat la culme, a ridicat bita sa ii dea in cap batrinei, si din spate cineva mai puternic ca el i-a oprit mina blocindu-i-o incit sa nu poata da. S-a uitat in spate, si a vazut ca nu e nimeni, si acel moment a fost momentul cand a inceput cautarea lui spre Dumnezeu. Desigur ca a avut probleme mai apoi, incit a trebuit sa fuga in America, si a fost omorit de rusi pentru ca stia prea multe. Marturia lui, impreuna cu intreaga biografie, e redata in cartea "Iarta-ma, Natasa!" (Natasa era o tinara adolescenta nevinovata de care s-a "ocupat" incercind prin toate metodele dure sa ii scoata credinta din cap), cu doar doi ani inainte de moartea sa (1971). Deci, trebuie sa spui altceva decat ca Dumnezeu e o scula sau un instrument.
"...ci completeaza, tu nu zici ca nu e adevarat ce zic eu, ci aduci o explicatie, destul de pertinenta, adica arati cauza, atit, nu te impotrivesti deloc la ce am zis eu..."
Nu completeaza ce spui tu, ideea e ca nu e nimic mistic in asta. Cum ti-am spus, exista diverse mijloace prin care se face asta. Unul din ele este manipularea prin povesti cu spiridusi.
Referitor la povestea aluia. Ar trebui sa citesti si "Forgive me, Serghei", care face praf povestea rusului asta. Si nu e scrisa de vreun ateu sa zici ca e rauvoitor. Si exista si alti CRESTINI care confirma ca e fantezie pura.
Dar si fara asta, la cate povesti de apologetica crestina, fara vreo legatura cu realitatea exista, mai conteaza una in plus?
Doar din ce ai povestit tu aici, chiar nu sesizezi ca povestea nu are sens? Adica, chiar daca ar fi adevarata, pune o pata pe inteligenta si modul de actiune al spiridusului tau.
In plus contravine chiar principiilor biblice. Ia gandeste-te mai bine, ca eu cred ca nu esti dintre fraierii astia de misuna pe aici care nu pot lega doua cuvinte. Lasa un pic credintele absurde si judeca la rece povestea rusului.
Sincer, n-am inteles niciodata cum puteti consuma si crede toate traznaile astea.
"si stiinta isi are ipotezele ei, asta nu inseamna ca nu e adevarata."
Daca religia ar lucra cu ipoteze, nu s-ar mai numi religie. Ar fi cel mult o forma de agnosticism.
In stiinta, cand se constata ca ipoteza e gresita, se renunta la ea, nu se persevereaza in greseala. Religia nu are posibilitatea asta, chiar daca i se schimba forma, ca nu degeaba sunt mii de secte crestine, premiza ramane la fel de gresita si tot nu duce nicaieri.
De ce sa nu lucreze si religia cu ipoteze? Daca nu si-ar permite, ar insemna ca are raspunsul la toate, ceea ce nu poate fi adevarat. Mu are stiinta, ce studiaza doar Universul, dar mai religia, ce pretinde ca trece dincolo de El!
Daca eu vorbesc de extraterestrii, vin cu ipoteze in ce priveste religia, nu pot dovedi nimic, pentru ca nici Biblia, nici sfintii parinti, nici nimeni acreditat nu se pronunta cu privire la ei, deci pot decat sa presupun, sa fac ipoteze. Daca insa merg pe ceva cunoscut, trec de la ipoteza la fapt. Unul e faptul ca Dumnezeu iti vine in ajutor la necaz. Cei mai multi oameni au avut minim o experienta cand au dat de necaz serios, s-au rugat, si problema s-a rezolvat. Hai sa excludem cele care se puteau rezolva "de la sine". Chiar si daca aducem in discutie doar cele imposibile, sau cu sansa de rezolvare extrem de mica, tot ramin multe. Mai e de discutat si in ce priveste faptul ca uneori nu raspunde, insa daca nu o face, raportul e mult mai mic, si te poti intreba de ce nu o face, intotdeauna mai devreme sau mai tirziu vei stii. Dar, per ansamblu, e un fapt ca Dumnezeu raspunde cand dai de necaz, nu e o ipoteza ca in cazul extraterestrilor.
"Daca eu vorbesc de extraterestrii, vin cu ipoteze in ce priveste religia, nu pot dovedi nimic, pentru ca nici Biblia, nici sfintii parinti, nici nimeni acreditat nu se pronunta cu privire la ei"
Care religie? Despre crestinism sigur nu poate fi vorba. Atata timp cat Biblia nu face referire la asa ceva, nu poti emite ipoteze despre extraterestrii in raport cu ea. Emiti ipoteze stiintifice, sau pseudostiintifice, dar in nici un caz crestine.
"Unul e faptul ca Dumnezeu iti vine in ajutor la necaz. Cei mai multi oameni au avut minim o experienta cand au dat de necaz serios, s-au rugat, si problema s-a rezolvat."
Nu exista nici un caz documentat cu privire la "rezolvarea" unei probleme a unuia care s-a rugat si sa nu existe altul care nu s-a rugat, sau s-a rugat altui spiridus, si totusi sa i se rezolve problema.
"...sau cu sansa de rezolvare extrem de mica, tot ramin multe."
Daca sansa e mica, nu pot fi multe. Si daca sunt multe, nu are sens aducerea in discutie a situatiei in contextul dat.
"...si te poti intreba de ce nu o face..."
Cum naiba sa ma intreb asa ceva? E evident de ce n-o face. Pentru ca nu are cine sa raspunda.
Oricum, nu ti se pare o tampenie ca unu credincios sa fie lasat de spiridus sa ajunga sa aiba o problema, iar dupa rugaminti sa i-o rezolve? Ce sens are asta in conditiile in care spiridusul stie dinainte cum va reactiona respectivul in situatie de criza? Adica daca se va ruga, sau nu.
De altfel nu exista nici o "rezolvare" miraculoasa. De exemplu, dara orbesti, te poti ruga cat vrei, ca nu-ti va reveni vederea, tot medicul iti poate rezolva situatia, in anumite limite. Iar sansele de rezolvare a problemei nu scad/cresc in functie de cui sau daca te rogi, ci de cu totul alte lucruri.
Vrei marturia cuiva care a orbit, si Dumnezeu i-a redat vederea? E cineva din Hunedoara, a lucrat acolo la turnatorie, a cazut un vas cu otel topit pe el si alti 5 colegi ai sai, normal ca in cea mai mare parte a fost ars, nici nu a mai vazut, saptamini a stat in stare critica, ca apoi luni de zile sa dureze refacerea, dar azi e un om normal. Daca el a scapat, nu la fel se poate spune de ceilalti. Interesant e ca era singurul credincios. Si asta din nou poate sa ridice intrebari. Desigur ca se pune problema daca Dumnezeu nu putea preveni. Putea. Dar, hai, zi, asa e sadic ca lasa sa vina asa necaz peste om. Eu zic ca nu. Am trecut prin ceva chinuitor timp de trei ani, credeam ca imi voi pierde mintile, ca ma voi sinucide, dar am trecut cu bine si azi sunt alt om. Nu regret de ce s-a intimplat, pentru ca a fost pivotal pentru viata mea, dar e adevarat ca nici nu as vrea sa mai trec pe acolo. Cert e ca cei ce se pot numi oameni cu adevarat au trecut prin multa durere si suferinta, se pare ca doar durerea si suferinta poate sa formeze caracterul omului.
"Daca el a scapat, nu la fel se poate spune de ceilalti. Interesant e ca era singurul credincios."
Vezi tu cum din nou iti dai cu stangul in dreptu`? Care e probabilitatea ca in Romania, unde peste 95% din populatie e crestina, intr-o uzina din Hunedoara sa fie grupati 6 muncitori in jurul cazanului, din care doar unul sa fie credincios?! Miroase a minciuna povestea? Nu miroase. Pute.
Dar chiar si daca ar fi asa, exista cu siguranta exemple cand a scapat tot unul dintr-o treaba, dar care era musulman, budist, ateu, agnostic, sau orice altceva.
"Dar, hai, zi, asa e sadic ca lasa sa vina asa necaz peste om."
Nu e nici sadic, nu e nici de treaba, pur si simplu nu e vorba de el.
"Am trecut prin ceva chinuitor timp de trei ani, credeam ca imi voi pierde mintile, ca ma voi sinucide, dar am trecut cu bine si azi sunt alt om."
Felicitari ca ai trecut si ti-a folosit, dar fii sigur ca au trecut si altii prin situatii asemanatoare si le-au depasit fara rugaciuni, sau rugandu-se la cu totul alte personaje.
"Cert e ca cei ce se pot numi oameni cu adevarat au trecut prin multa durere si suferinta, se pare ca doar durerea si suferinta poate sa formeze caracterul omului"
E discutabila si afirmatia asta.
Discutabil, tot ce zici. Putem s-o tinem pana miine. Insa totul e la tine ca in cazul numarului de crestini. 95% declarati, da, dar citi cu adevarat? Care chiar sa traiasca credinta crestina? Sunt destui alcoolici care se dau, chiar si puscariasi, dar asta nu inseamna ca si sunt. Cei care chiar sunt sunt rari. Chiar si in biserici. Restul, de forma. Sunt atit de rari, incit sunt sigur ca inca nu ai dat de unul din ei si sa-l cunosti ca om. Te-ar surprinde, pentru ca ar fi diferit de toti ceilalti, si asta in bine. Nici chiar eu nu am curaj sa spun ca sunt unul din ei, dar am cunoscut citiva.
Ai stricat-o si mai rau. Acum intervine si o mare doza de subiectivitate. Unu e mai crestin decat altul, dar dupa ce standarde? Al celui care povesteste, al tau, al cui? O zici al Bibliei, dar Biblia cine o interpreteaza, nu tot unul si altul?
Tu chiar nu-ti dai seama ce, hai sa nu fiu rau, sa zic doar "aiurea" e sa consideri ca aia 5 au murit pentru ca erau mai putin crestini decat celalalt, sau eventual deloc crestini?
Stai relaxat ca am vazut destui crestini, cu diverse stiluri. Nu m-a impresionat cu nimic credinta lor, de fapt cu cat esti mai "adevarat" crestin, cu atat esti mai ipocrit. Cu atat mai mult sustin lucruri despre care n-au nici o cat de mica dovada ca sunt adevarate si incep sa-si construiasca argumente din nimic, in dorinta de a-ti consolida ceea ce ei cred. Uita-te la tine: Iarta-ma, Natasa, povesti cu sidelurgisti morti, renuntarea ta la tendinte sinucigase, etc, etc...tot felul de lucruri, unele minciuni, altele fara legatura cu spiridusii, pe care le prezinti drept dovezi ca ce crezi tu ca e real.
A, da, si cu atat sunt mai predispusi sa creada orice traznaie, doar pentru ca e in consens cu ce cred ei.
Credinta nu e o virtute, e o boala psihica.
Si tu crezi in ceva in mod inevitabil.
Tu crezi in ceva? Cred ca in nimic, dupa cum te raportezi. Probabil ca nu crezi nici in faptul ca exista un tren de la Bucuresti la Timisoara daca iti zic eu, pentru ca sunt crestin.
Pe crestini ii vei recunoaste usor, dupa caracter, nu dupa ce spun ei, de regula cei ce sunt nu prea vorbesc, ci fac, se baga acolo unde nu vor altii, lupta acolo unde altii s-au dat batuti. Cind ii vei face doar rau, il vei recunoaste ca ii va intoarce doar cu bine, si nu ca urmare a indoctrinarii, ci pentru ca chiar ii pasa de tine. Nu iti face promisiuni desarte, e mereu alaturi de tine cand toti ceilalti te-au parasit fiindca ai dat de greu. Si lista cu trasaturile de adevarat caracter poate continua.
Cred toate "traznaile", pentru ca o vad pe cea din viata mea, si realizez ca nu e traznaie, sau, hai, fie, e traznaie, dar atunci ar fi bine ca intreaga lume sa treaca prin asa ceva. Azi, fara traznaie, eram alcoolic, de reuseam sa ma insor imi bateam nevasta, injuram porcos tot la a treia vorba, imi bateam joc de orice, nu ai fi scapat nici tu, trebuia sa imi dai ignore ca sa scapi de un nesimtit ca mine, asa as fi fost azi, de fapt, am si fost pana la 20 de ani. Fie ca toata.lumea sa se imbolnaveasca de traznaia asta, incit sa se schimbe in bine ca mine, si cu siguranta ar fi o lume mai buna.
"de regula cei ce sunt nu prea vorbesc"
Daca ar fi sa ne luam dupa asta, inseamna ca tu nu esti nici macar o tentativa de crestin, la cat te lauzi cu ce ti-a dat si facut spiridusul si la cat iti lauzi asa zisii colegi de credinta.
"...se baga acolo unde nu vor altii..."
Intrebarea e de ce nu se baga altii? Cu alte cuvinte afirmi ca-s mai fraieri decat ceilalti.
Dar totusi, unde mai exact se baga, in afara de faptul ca de multe ori se baga in seama cand nu li se cere parerea?!
"...lupta acolo unde altii s-au dat batuti."
Lupta...cu cine, cu ce, unde, pentru ce? Vino cu ceva concret, nu povesti.
"Cind ii vei face doar rau, il vei recunoaste ca ii va intoarce doar cu bine, si nu ca urmare a indoctrinarii, ci pentru ca chiar ii pasa de tine."
Sunt doua aspecte aici. Sa faci asta, nu e dovada de caracter, ci de prostie. Crezi ca degeaba e insamantata ideea asta in creierul credinciosului? Nu e degeaba, devin mai usor de manipulat. Unul caruia orice i-ai face, ti-o suge in continuare, chiar e de dorit sa-l ai in subordine si sa profiti de el. Asa functioneaza organizatiile religioase. Trebuie sa aiba armate de fraieri docili.
Al doilea aspect e ca nu-i pasa de mine sau de altul, ci de el insusi. El e setat ca trebuie sa faca ce ii spune secta la care a aderat, pentru a fi ajutat de spiridusul sectei, sau ferit de furia aceluiasi spiridus. Ei sunt o masa amorfa care se misca in directia indicata de liderii organizatiei din care fac parte. Istoria a demonstrat de nenumarate ori cum o haita de genul asta a fost asmutita in diverse directii de liderii lor.
"Nu iti face promisiuni desarte..."
"Daca pupi in fund spiridusul meu, in stilul meu, primesti ceva."
Asta ce naiba e?
"...e mereu alaturi de tine cand toti ceilalti te-au parasit fiindca ai dat de greu."
E in fisa postului. Profita de om cand ii merge prost, pentru ca atunci ai sanse mai mari sa-l prostesti ca noi (secta) ii putem rezolva problemele.
"Si lista cu trasaturile de adevarat caracter poate continua."
Ti-am mai spus. Pe langa trasaturi particulare de caracter, bune sau rele, orice credincios adevarat trebuie sa duca la rang de arta ipocrizia.
"Fie ca toata.lumea sa se imbolnaveasca de traznaia asta, incit sa se schimbe in bine ca mine, si cu siguranta ar fi o lume mai buna."
Nu mah, fie ca toata lumea sa beneficieze de educatie pentru a nu ajunge ca tine pana la 20 de ani.
Mi se pare mai ok sa-l injuri pe unul decat sa-l prostesti cu povesti de astea. De fapt nu te-ai schimbat in esenta, doar ti-ai modificat stilul de a face acelasi lucru.
OK, hai atunci sa te iau la injuraturi ☺☺. Ai noroc ca nu o mai fac, ca de as face-o, ti-as demonstra ca sunt doar vorbe ce ai zis, ai reactiona negativ, si ar fi normal. E usor sa zici "e mai ok sa injuri", pana ce esti injurat.
Stai putin ca nu am zis ca-mi place, dar decat abureala, mai bine asa, macar stim cum stam.
Tu zici ca pana acum te-am aburit, dar ca ar fi fost mai bine sa te injur. Nu conteaza ce iti place sau displace, ci adevarul. Mie mi-ar place sa sar de la etaj, dar adevarul gravitatiei m-ar taxa. Deci daca e mai bine sa te injur, pot sa incep sa o fac? ☺☺☺
Nu sunt vrednic să vorbesc despre aceste lucruri. Dar le aduc la cunoștință pentru a putea face măcar o mică lumină în mintea multora.
Fără Duhul Sfânt:
- nu am putea înțelege Biblia, ci i-am fi dat multe interpretări așa cum se vede astăzi;
- nu am putea cunoaște pe Dumnezeu, și nici nu L-am putea iubi; deci nu ne-am putea bucura de dragostea Lui;
- am putea vedea păcatul în toata hidoșenia lui și nu ne-am feri de el;
- nu am putea aprecia jertfa de la Golgota;
- nu ne-am putea bucura de mântuirea lui Dumnezeu.
Duhul Sfânt ne arată păcatul, ne conduce la cruce, și ne oferă nu doar speranță ci și o nădejde de neclintit în mântuirea și dragostea lui Dumnezeu.
Prin Duhul Sfânt putem ajunge la același asentiment cu Scripturile, cu Dumnezeu, și cu toți aceia care iubesc pe Dumnezeu.
Oamenii trăiesc în armonie prin duhul uman; altfel nu ar mai exista legături între noi oamenii. Și dacă ne bucurăm de aceste legături între noi prin duhul uman, cu cât mai mult ne putem bucura prin Duhul Sfânt. Este ceea ce avem nevoie, chiar dacă nu cunoaștem sau chiar nu simțim nevoia.
Dumnezeu deci comunică cu noi prin Duhul Său. Ne schimbă modul de gândire și de trăire. Ne facem să fim oameni cu adevărat. Ne face responsabili; și chiar dacă greșim, vom fi empatici.
Duhul Sfânt este Acela ce ține în frâu natura păcătoasă în care ne-am născut. Altfel am fi fost niște fiare care ne-am sfâșia între noi, și demult nu am mai fi existat.
Pentru că este respins, Duhul Sfânt al lui Dumnezeu Se retrage puțin câte puțin de pe fața pământului. Așa se explică răutatea oamenilor. Pentru că nu mai are cine să-i țină în frâu. Lucrul acesta se întâmplă atât cu o persoană cât și cu mase întregi de oameni. Au fost și în vechime răutăți (ex. cazul cu potopul, Sodoma și Gomora, sau popoare care își treceau copiii prin foc în cinstea vreunui zeu, și alte atrocități vechi și noi- Auschwitz). Dar chiar dacă astăzi avem mai multă cunoștință decât cei din vechime, la nivelul acestei cunoștințe suntem mai jos decât erau antedeluvienii în cunoștința lor.
Duhul Sfânt Se retrage pentru că este respins de oameni, de fiecare persoană în parte.
De aceea, în cele mai multe cazuri este îngăduită de Dumnezeu, pentru că este singura noastră speranță prin care inima poate deveni mai bună.
Pai in poveste, cica Duhul Sfant e belengherul lui Dumnezeu. Nu cu el a lasat-o gravida pe Mariuta? Cica mai sunt si altii care isi dau nume propriei scule.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
