De ce biserica se mai numeste si "corabia Mantuitorului"

Oare de ce? Ia gandeste-te la ce e folosita o corabie.

Stii, corabia lui Noe, care a salvat oamenii si animalele la potop... Biserica te salveaza pe tine, sufletul tau, dintr-o viata de pierzare si te duce la mal. Asta asa, poetic. Dar practic, nu biserica neaparat face asta, ci orice om care are grija sa te invete de bine si iti ghideaza pasii in directia buna.

Biserica se numeste in multe feluri. Preanesimtitii ii zic asa pentru ca, vezi doamne, numai prin biserica ajungi la mantuire. Altfel spus, biserica este corabia pe care trebuie sa te urci (pe ea e si mantuitorul) si veti ajunge-n panzele albe. Tre sa mentionez ca e o MARE cretinitate

Se numeste asa simbolistic nu ad literam. daca te urci in aceasta corabie vei ajunge intodeauna la mal si nu vei esua in viata. urcate in aceasta corabie si nu vei regreta.ISUS este cirmaciul.

In scrierile ezoterice Barca simbolizeaza intotdeauna o invatatura pentru evolutia spirituala si o scoala/cale prin care poti face asta. Deci, faza cu Arca lui Noe se refera ca a existat o invatatura sau cale prin care cei care au cunoscut-o s-au salvat de la pieire. Daca interpretezi asa, orice religie autentica si institutiile care ajuta la dezvoltarea omului in acel sens pot fi numite "corabii".

Corabia corabie...
dar ce spui ca acum se construieste nava amiral a bisericii, sau crucisatorul bisericii, marea catedrala a curului... inca o constructie megalomanica, facuta de niste oameni nebuni, fara nici o intrebuintare, care sincer m-as bucura atat de mult daca la primul cutremur ar cadea toata gramada! si la cati bani ne-a costat pe noi, pentru ca nu este facuta din sutele de milioane de euro ale bisericilor, este facuta din bani publici, ai nostri, in loc sa se faca 1000 de scoli sau 100 de spitale... facem o constructie de oameni nebuni!

E o metaforă... Știi că și pirații tot corăbii aveau, nu? nu e mare diferență, doar modul de atac!

Biserica este corabia mântuirii care ne trece din lumea aceasta, unde viaţa noastră este amestecată cu păcatul şi cu moartea, pe tărâmul celălalt al existenţei, în viaţa veşnică, unde 'nu este durere, nici întristare, nici suspin', ci odihnă în Împărăţia lui Dumnezeu, care este 'dreptate, pace şi bucurie în Duhul Sfânt' (Romani 14, 17).