De ce creștinii,când văd un necredincios distrându-se zic,,lasă aiurerile acestea,pocăiește-te,bla bla bla".Frate,dacă eu beau,ce te interesează? Dacă vreau să profit de viață,care-i problema? Urăsc credința obligată,nu urăsc credința în sine,dar urăsc când un părinte obligă copilul să se roage,ce porcărie.Adică,ți se pare bine când vezi copilul furios sau înspăimântat de tine,obligându-l nu creezi decât să-l îndepărtezi de tine. Până la urmă,Dumnezeu i-a omului să aleagă, su e corect să fie obligat.Voi ce părere aveți?

Cum o multime de persoane sunt total paralele cu credinta, un crestin adevarat doar ii avertizeaza ce are sa li se intample daca nu sunt cu Dumnezeu in viata lor, iar acesta nu ii obliga.

Dar unii părinți îi obligă pe copii lor să meargă la biserică, fără voința lor

Stiu fel si fel de persoane. Si eu am actionat impotriva vointei mele. Incearca sa vorbesti cu parintii tai, iar daca nu rezolvi nimic cu asta, ori accepti situatia, ori te rogi ca sa le schimbi modul de a gandi.

Pentru ca poate ei au trecut prin viata si stiu mai bine ce e bine pentru fiul lor. Ei au experienta dar poate nu au rabdarea sa o ia cu usurelul si incep sa treaca la obligatii, dar totul pentru binele copilului. Noi nu stim nimic cand suntem mici, totul depinde de cum ne invata parintii si ce ne invata, asta vom deprinde noi mai tarziu, ei ne initiaza, iar noi la maturitate vom lua deciziile punand in balanta invataturile lor si viata noastra, atunci vei avea de castigat, pana atunci asculta-ti parintii, bineinteles daca ei sunt crestini adevarati, ca va veni o zi in care vei trage tu pentru toate distractiile si toate poftele pe care ti le vei face tu cand esti mic. Asa ca fii cumpatat, nu te distra fara masura, nu bea fara masura, fii linistit si tine pacea sufletului aproape, fii cu Dumnezeu in toate!

Este stăpânit de diavolul acel părinte care își obligă copii să meargă la biserică, să se roage sau să I Se închine lui Dumnezeu.
Domnul Hristos a spus:
"Va veni vremea când oricine vă va ucide să creadă că aduce o slujbă lui Dumnezeu." (Ioan.16:2)
Chiar dacă unii spun că este o distanță destul de mare de la obligație la ucidere, tot spiritul celui rău este în spatele ambelor lucruri.
Dumnezeu nu obligă niciodată la închinare. Dar în spatele creștinilor cu numele se află diavolul. Acesta de pe urmă lucrează astfel prin agenții lui umani ca oamenii să urască pe Dumnezeu.
Nu puțini sunt oamenii creștini doar cu numele; dar spiritul celui rău sunt în ei; și ei nu sunt conștienți de acest lucru. Ei sunt sub condamnarea lui Dumnezeu.
Dacă ei nu cunosc pe Dumnezeu, atunci și Dumnezeu le va spune: „Adevărat vă spun că nu vă cunosc!" (Matei.25:12)

Credinta nu ti-o baga nimeni pe gat, dar un crestin este dator sa incerce salvarea semenului de langa el. E o vorba care spune ca "cine te iubeste te doreste mantuit". Iubirea pentru omul de langa tine presupune sa-i doresti acestuia si binele.

Nu poti ramane indiferent cand vezi pe cel de langa tine ca se prabuseste pe panta autodistrugerii. A profita de viata nu inseamna sa fumezi marihuana, sa bei alcool si sa petreci cu femeile. Toate acestea asigura o fericire aparenta. Adevarata fericire o traiesti daca ai un trup sanatos si un suflet sanatos si curat. Si crestinii se distreza. Si ei beau, mananca si glumesc si se bucura de viata, as spune chiar mai mult si mai frumos decat necrestinii. Singurul mod de a-ti pastra sufletul sanatos este sa ramai conectat la Dumnezeu. Asta este sensul vietii si singurul mod in care nu te prabusesti. Restul sunt iluzii.

Deci.Pana la urma zeul vostru e meschin, daca nu il perii, te pedepseste.

Dator? Dator e sa stea in banca lui, si sa creada in ce vrea el.

''Daca nu mergi la biserica, te pedepseste doamne, doamne''

Tocmai pentru ca nu a stat in banca lui au fost salvati milioane de oameni. Crestinul s-a implicat si bine a facut. Asta e firea lui sa faca bine si sa ajute.

Nu este adevărat.

Datoria de crestin a unui om e sa contribuie la lucrarea de salvare a pacatosilor fiindaca va veni o zi cand te vei cai amar.

Și te vei putea căi sau cum?

?

Adică când păcătoșii,, se vor căi amar", vor fii primiți, sau e doar o vorbă în vânt?