De ce Dumnezeu ii lasa pe oameni sa sufere? Daca ii vede ca sufera si au necazuri, de ce nu ii ajuta?

Ştii de ce greşesc oamenii acuzându-l pe Dumnezeu de suferinţa din lume? Deoarece, ei cred, în general, că Dumnezeul Atotputernic este conducătorul acestei lumi. Ei nu ştiu un adevăr simplu, dar important, pe care ni-l dezvăluie Biblia. Satan Diavolul este, de fapt, conducătorul acestei lumi.
Biblia spune în mod clar: „Întreaga lume zace în puterea celui rău" (1 Ioan 5:19). Această explicaţie este logică, nu? Lumea de azi reflectă personalitatea acestei creaturi invizibile care „induce în eroare întregul pământ locuit" (Revelaţia 12:9). Satan este plin de ură, de înşelăciune şi de cruzime. Acelaşi lucru se poate spune şi despre lumea aflată sub influenţa lui. Iată unul dintre motivele pentru care există atâta suferinţă.
Un al doilea motiv este acela că, în urma răzvrătirii din Eden, oamenii au moştenit imperfecţiunea şi păcatul. Oamenii păcătoşi se luptă pentru supremaţie, ceea ce duce la războaie, oprimare şi suferinţă (Eclesiastul 4:1; 8:9). Al treilea motiv este acela că „toate depind de timp şi de împrejurări" neprevăzute (Eclesiastul 9:11). Întrucât lumea nu este condusă de Iehova şi nu beneficiază de ocrotirea lui, oamenii pot suferi dacă se află în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit.
Este mângâietor să ştim că Dumnezeu nu este răspunzător de suferinţa din lume. El nu este vinovat de războaiele, crimele, oprimarea sau dezastrele naturale care le pricinuiesc atâta suferinţă oamenilor. Dar trebuie să ştim şi de ce permite Iehova suferinţa.Pentru a afla de ce permite Dumnezeu suferinţa trebuie să ne întoarcem în timp la momentul în care a început ea. Când Satan i-a determinat pe Adam şi pe Eva să nu mai asculte de Iehova, a apărut o problemă importantă. Satan nu a pus la îndoială puterea lui Iehova, deoarece chiar şi el ştie că Iehova are putere nelimitată. El a contestat dreptul lui Iehova de a guverna. Satan l-a acuzat pe Dumnezeu că este un conducător rău, făcându-l mincinos şi reproşându-i că îşi privează supuşii de ceva bun (Geneza 3:2–5). Satan a lăsat să se înţeleagă că omenirea ar duce-o mult mai bine fără conducerea lui Dumnezeu. Afirmaţia sa era un atac la adresa suveranităţii lui Iehova, a dreptului său de a guverna.
Adam şi Eva s-au răzvrătit împotriva lui Iehova. Cu alte cuvinte, ei au spus: „N-avem nevoie de conducerea lui Iehova. Putem stabili singuri ce e bine şi ce e rău". Cum putea Iehova să rezolve această controversă? Cum le putea el demonstra tuturor creaturilor înzestrate cu raţiune că rebelii nu aveau dreptate şi că modul său de a conduce era cel mai bun? După unii, Dumnezeu ar fi trebuit, pur şi simplu, să-i distrugă pe rebeli şi să creeze alţi oameni. Însă Iehova îşi făcuse deja cunoscut scopul de a umple pământul cu descendenţii lui Adam şi ai Evei şi voia ca aceştia să trăiască pe un pământ paradiziac (Geneza 1:28). Iehova îşi realizează întotdeauna scopurile (Isaia 55:10, 11). În plus, dacă i-ar fi distrus pe rebelii din Eden, controversa legată de dreptul lui de a guverna ar fi rămas nerezolvată.
Să ne gândim la următoarea ilustrare: Un profesor le arată elevilor cum să rezolve o problemă dificilă. Un elev inteligent se răzvrăteşte şi spune că metoda profesorului nu este bună. El susţine cu tărie că ştie o metodă mult mai bună, lăsând impresia că profesorul este incompetent. Unii elevi îi dau dreptate, răzvrătindu-se şi ei. Ce ar trebui să facă profesorul într-o asemenea situaţie? Dacă i-ar da afară pe rebeli, ce vor gândi colegii lor? Nu ar crede oare că elevul care s-a răzvrătit şi susţinătorii lui au dreptate? Toţi ceilalţi elevi din clasă şi-ar putea pierde respectul faţă de profesor, considerând că îi este frică să nu se descopere că n-a avut dreptate. Dar, să presupunem că profesorul îi permite elevului răzvrătit să demonstreze în faţa clasei cum ar rezolva el problema.
Şi Iehova a făcut ceva asemănător. Să ne amintim că la cele întâmplate în Eden au asistat milioane de îngeri (Iov 38:7; Daniel 7:10). Modul în care avea să acţioneze Iehova urma să aibă un puternic efect asupra acelor îngeri, iar, în final, asupra tuturor creaturilor înzestrate cu raţiune. Ce a făcut deci Iehova? El i-a permis lui Satan să arate cum ar conduce el omenirea. De asemenea, Dumnezeu le-a permis oamenilor să se guverneze singuri, sub influenţa lui Satan.
Profesorul din ilustrarea de mai înainte ştie că elevul răzvrătit şi cei de partea lui se înşală. Însă el mai ştie că, permiţându-le să încerce să-şi demonstreze afirmaţiile, toată clasa va avea de câştigat. Când se va vedea clar că nu au dreptate, toţi elevii sinceri se vor convinge că profesorul este singurul competent să conducă clasa. Ei vor înţelege, de asemenea, motivul pentru care profesorul îi va da afară pe elevii răzvrătiţi. În mod asemănător, Iehova ştie că oamenii cu inima sinceră şi îngerii fideli vor avea de câştigat văzând că Satan şi adepţii lui au dat greş şi că oamenii nu se pot guverna singuri. Ei vor învăţa un adevăr esenţial, ca şi Ieremia din vechime, care a spus: „Ştiu, DOAMNE, că soarta omului nu este în puterea lui; nici nu stă în puterea omului, când umblă, să-şi îndrepte paşii". — Ieremia 10:23.Situl www.jw.org iti poate oferi si mai multe informatii in aceasta privinta.