De ce nu sărbătorim pastele împreună cu cel evreiesc? Motivul pentru care amânăm cu o săptămână? Crucificarea/Învierea au avut loc de pastele evreiesc. Mersi!
Ordonare:
După relevanţă
Unii care habaar nu au de Biblie sau i-au doar ce le convine din Ea mai spun si aiureli c a de exemplu: "Nu exista o data la care sa se tina pastele Evanghelie, asa ca nu exista nici in realitate. Data este pusa de mai marii bisericii dupa bunul lor plac.
Nici metodele de calcul nu exista in Evanghelie "
Uite ca EXISTA cu toate ca in EVANGHELII pastele a fost desfintat deoarece PASTELE adica Isus Hristosa fost luat prin crucificarea SA, (Intre noi fie vorba de cate ori vreti Sa-L omorati pe Hristos?). Totusi uitati metoda de calcul lasata de Dumnezeu:
Exodul 12, 1. Domnul a zis lui Moise si lui Aaron în tara Egiptului:
2. "Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lunã, ea va fi pentru voi cea dintâi lunã a anului.
3. Vorbiti întregii adunãri a lui Israel, si spuneti-i: "În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om sã ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casã.
DECI pastele evreesc se sarbatorea in prima luna a anului EVREESC, ziua a zecea a lunii. Mai dep[arte calculati voi.
RăspundeEu nu întreb când sărbătoresc evreii pastele ci, caut un răspuns la motivul pentru care biserica ortodoxă amână cu i saptamana data pastelui. Sa fie un antisemitism derivat din deciziile luate în primele consilii? Întreb ca sa aflu... Datele se calculează după echinoxul de.primavara și luna plina. Cu aceasta adnotare. Daca sărbătoresc in acel weekend evreii, ortodocșii decaleaza. De ce decaleaza? Daca Iisus a fost răstignit de pastele evreiesc... Asta întreb. Va rog, răspundeți la întrebare și nu la altceva. Daca nu știți, nu raspundeti
Răspunde
Asta e tare, stiind ca pastele e o sarbatoare iudaica. Evreii au sarbatorit scaparea de sub jugul egiptean.Ar trebui sa fie sarbatorita in aceeasi zi.
Eu întreb strict pe acest aspect. De ce amână ortodocsii cu 7 zile. Știe cineva răspunsul?
De ce decaleaza ortodocșii?! Știu metoda de calcul (echinocțiu/luna plina/calendar) dar biserica răsăriteană amână cu inca o saptamana daca evreii sărbătoresc Paștele lor. Care e motivul? Asta întreb și văd că nimeni nu știe raspunsul
Oricum data este schimbata in fiecare an in functie de cum cade dumineca. Nu scrie nicairi in Evanghelie sa sarbatorim ceva, indiferent ce in afara de ziua a saptea. Tot balamucul care se face de pasi si inainte de pasti nu are alt scop decat castigul de bani si de imagine
Vad ca pe tine te intereseaza de ce unele sarbatori (care nu ar trebui sa existe) nu pica in aceeasi zi cu ale altor religii (religii care nu ar trebui sa existe). De ce nu pui intrebari despre mantuire, despre felul in care se poate trai in asa fel incat virtutile sa faca parte din felul tau de a fi, de botezul cu foc si Duh sfant (fara de care nu intri in imparatia cerurilor)? Aceste intrebari sunt despre lucruri care EXISTA, si exista deoarece sunt scrise in Evanghelie, iar Evanghelia este cuvantul lui Dumnezeu, adica adevarul, deci exista.
In lume sunt lucruri spuse, unele adevarate si altele sunt minciuni. De ce si-ar ocupa unii memoria cu tot felul de minciuni, pe care ulterior ar putea sa le mai si spuna la altii crezand ca sunt informatii valoroase si in acest fel sa-si faca imaginea praf. Nu ar fi mai bine sa invete ce este adevarul, si sa stie sa desparta minciuna de adevar, binele de rau? Acest lucru este cunoscut de crestini. Crestinii STIU INTOTDEAUNA cand ceva este bun sau rau, adevarat sau minciuna, si nu este greu - oricine poate invata.
"Atunci Hristos a luat pâine şi, mulţumind, a frânt şi a zis Apostolilor: Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu Care se frânge pentru voi. Aceasta să faceţi întru pomenirea Mea. Asemenea şi paharul, după cină, zicând: Acest pahar este Legământul cel Nou, întru Sângele Meu. Aceasta să faceţi, ori de câte ori veţi bea, întru pomenirea Mea. Că, ori de câte ori, dacă veţi mânca pâinea aceasta şi veţi bea acest pahar, moartea Domnului vestiţi, până când va veni."
Nu are legatura impartasirea (cu trupul si sangele Domnului), cu sarbatorile - nu inteleg pentru ce ai dat citatul
Iata, Mircea, cateva din dovezile istorice referitoare la atitudinea pe care crestinii dintotdeauna au avut-o fata de ziua de DUMINICA:
"Există dovezi abundente istorice, din timpul lui Ioan, şi ulterioare, care arată că Ziua Domnească era duminica. Astfel contextul istoric de atunci, ne poate ajuta să dăm o interpretare corectă acestei expresii şi să o identificăm corect. Să examinăm aceste surse istorice creştine şi laice:
Scrieri creştine ale primelor 4 secole în unanimitate au numit prima zi a săptămâni (duminica) „Ziua Domnului" sau „ziua Domnească":
Ø Ignatius (50-115 d.C.): „Nu vă lăsaţi duşi de învăţături străine, sau de poveşti vechi, care nu sunt de folos. Pentru că dacă noi încă trăim după legea Evreiască, noi recunoaştem că nu am primit harul... Dacă, deci, cei care au fost crescuţi în învăţăturile vechi au fost aduşi să aibă o speranţă nouă, ne mai ţinând Sabatul, dar trăind în ţinerea Zilei Domnului, în care şi vieţile noastre sau ridicat prin El şi prin moartea Lui (pe care unii nu o recunosc), prin acest secret noi am primit credinţa, şi pentru aceasta noi suferim ca să putem fi găsiţi ca ucenici a lui Isus Hristos învăţătorul nostru, cum am putea noi trăi separaţi de el pentru care şi profeţi se uitau la el ca învăţătorul lor, fiind ucenicii lui în spirit? Fiecare prieten a lui Hristos să ţină Ziua Domnului cu bucurie, ziua învieri, regina şi cea dintâi a tuturor zilelor din săptămână. Este absurd să vorbeşti despre Isus Hristos cu limba, şi să te bucuri cu mintea un Iudaism care acum a ajuns la un sfirşit, pentru că unde sunt Creştini nu poate fi Iudaism. Aceste lucruri vi l-am spus, dragii mei, nu pentru că cunosc pe vreunul dintre voi să fie în stadiul acesta; dar ca nici unul dintre voi, să nu-l pot apăra cu mâinile goale, ca nici unul să nu cadă cursă unor învăţături false, dar pentru ca voi să primiţi siguranţa lui Hristos din plin..." (Ignatius, Epistle to the Magnesians, chp 9. Ante-Nicene Fathers, vol 1, pg 62-63.) Ignaţiu, care şi-a scris lucrarea sa către creştinii din localitatea Magnesia, prin preajma anului 114 e.n., îi descrie astfel pe creştini: „Ei nu mai ţin Sabatele evreieşti, ci se închină în Ziua Domnului, în care, prin El şi prin moartea Lui, ne-a fost dăruită viaţa." (The Fathers of the Church, Vol. I: The Apostolic Fathers (New York, 1947), p.99).
Ø Pliniu guvernatorul Bitiniei raportează împăratului roman, despre creştini (110 d.C.): „Ei erau în obiceiul de a se aduna într-o anumită zi înainte de a se face zi, când ei cântau în versuri alternative a imnurilor lui Hristos, ca şi la un Dumnezeu, şi legaţi între ei cu un legământ ca să nu facă vreun lucru rău, niciodată să nu facă vreo fraudă, furt, sau curvie, nici-odată să mintă, sau sa nege un adevăr când sunt chemaţi să mărturisească; după care este în obiceiul lor să se separe, şi să se strângă la o mâncare bună - mâncare normală şi curată".
Ø Scrisoarea lui Barnabas, Barnaba pare să fi fost scris după distrugerea templului din Ierusalim, în anul 70 d.C., dar înainte ca oraşul să fie reconstruit de Hadrian, după revolta din anii 132-135 d.C. Nu este posibilă o precizie mai mare între limitele menţionate (70-135 d.C.). În această scrisoare se învaţă: „Sabatele de acum nu mai sunt după voia Mea, dar (Sabatul) pe care vi l-am dat, este plăcut Mie, căci în el am pus capăt tuturor ostenelilor, şi la începutul celei de a opta zi am făcut un nou început pentru o lume nouă. Prin urmare, să sărbătoriţi cea de a opta zi, în care a înviat Hristos, li S-a arătat oamenilor şi apoi s-a înălţat la cer" Un alt fragment: „Mai mult, Dumnezeu a spus Evreilor, " Nu vreau luni noi, Sabate". " Aceste Sabate nu sunt primite de mine, ..Deci noi, Creştini ţinem ziua a opta cu bucurie, zi în care Isus s-a ridicat dintre cei morţi şi s-a înalţat la cer." (15:8f, The Epistle of Barnabas, Ante-Nicene Fathers, vol 1, pg. 147).
Ø Didache, (120-180 d.C.): în capitolul 14 găsim îndrumarea următoare: „În Ziua Domnului, când sunteţi adunaţi, după ce v-aţi mărturisit unii altora păcatele şi v-aţi iertat unii pe ceilalţi, puteţi frânge pâinea împreună. Să nu îngăduiţi nimănui care este încă în ceartă cu aproapele său să ia parte cu voi, pentru că lucrarea voastră sa fie sfânta."
Ø Epistola Apostolilor (150 d.C.): „Eu (Hristos) am venit în viaţă în ziua a opta care este ziua Domnului."
Ø Iustian Martirul (150 d.C.): „Dar Duminica este ziua în care noi ne strângem laolată, pentrucă este prima zi a săptămâni şi Isus, Mântuitorul nostru în aceeaşi zi a înviat din morţi." (First apology of Justin, Ch 68). „Mai mult, toţi aceşti oameni neprihăniţi (cum au fost Adam, Abel, Enoh, Lot, Noe, Melchizedec, şi Avraam) cu toate că nu au ţinut Sabatele, au fost plăcuţi lui Dumnezeu; şi după Avraam până la Moise..." (Dialogue With Trypho the Jew, 150-165 AD, Ante-Nicene Fathers, vol 1, page 204) Iustian sau Iustin (cca. 100 - c.165 d.C.), cunoscut si sub numirea de Iustin Martirul din cauza mortii sale pentru Domnul, ne-a lăsat o descriere deosebit de frumoasa a felului în care obişnuiau creştinii din preajma anului 150 să se închine: „...Îl binecuvântăm pe Creatorul tuturor, prin Fiul Său, Isus Cristos şi prin Duhul Sfânt. Iar în ziua de duminică, toţi cei ce locuiesc la oraş sau la ţară se adună împreună într-un loc şi citesc memoriile apostolilor şi scrierile profeţilor, atât cât îngăduie timpul. Iar după ce a terminat cel care citeşte, conducătorul dă instrucţiuni verbal şi îndeamnă la imitarea acestor lucruri bune. Apoi ne ridicăm cu toţii şi ne rugăm şi, aşa cum am spus înainte, când se încheie rugăciunea, se aduc pâinea şi vinul, iar conducătorul aduce rugăciuni şi mulţumiri într-un mod asemănător, după puterea lui, iar oamenii consimt, spunând: „Amin". Pâinea şi vinul se împart tuturor şi are loc împărtăşirea din elementele cu privire la care s-a mulţumit, iar celor absenţi le sunt trimise de către diaconi. Cei care pot şi doresc dau ceea ce cred că este potrivit; ce se adună este dat conducătorului, care îi ajută pe orfani, pe văduve şi pe cei care, din pricina bolii sau din alte motive, sunt în nevoie, pe cei care sunt închişi şi pe străinii care ne vizitează - într-un cuvânt, are grijă de toţi cei în nevoie. Dar duminica este ziua când noi toţi ţinem adunarea noastră comună, pentru că este prima zi, în care Dumnezeu, schimbând întunericul şi materia, a creat lumea, iar Isus Cristos, Salvatorul nostru, a înviat din morţi în aceeaşi zi. Căci El a fost răstignit în ziua dinainte de Saturn (sâmbătă), iar în ziua de după Saturn, care este ziua soarelui, S-a arătat ucenicilor şi apostolilor şi i-a învăţat aceste lucruri, pe care vi le-am supus şi vouă spre examinare." (Apologia I; cap. LXVII).
Ø Clement din Alexandria (190 d.C.), (comentând despre cele 10 porunci şi semnificaţia Creştină) spune: „Ziua a şaptea este proclamată ca o zi de odihnă, pregătindu-ne prin înfrânarea de păcat pentru Prima Zi, adevărata zi de odihna."
Ø Bardesanes (200 d.C.): „Cea ce suntem, suntem chemaţi după numele lui Cristos, Creştini. Într-o zi, prima zi a săptămâni, noi ne adunăm laolaltă."
Ø Tertulian (200 d.C.): „Alţii...cred că soarele este Dumnezeul creştinilor, pentru că este bine ştiut că Duminica este ziua bucuriei noastre." ( To the Nations 1:133 ) „Pentru noi Sabaturile sunt străine." ( On Idolatry, 14:6)4
Ø Origen (220 d.C.): „Duminica, nici un lucru al lumi nu ar trebui făcut. Dar dacă, tu te abţii de la lucrurile lumeşti şi te ţii liber pentru lucrurile spirituale, du-te la biserică, ascultă la citirea şi predicarea sfântă, meditează în lucrurile cereşti." (Homil. 23 in Numeros 4, PG 12:749)
Ø Eusebius (300 d.C.): „Ei nu au ţinut circumcizia, sau Sabatul, şi nici noi; ...pentru că aceste lucruri nu aparţin Creştinilor". (Ecc. Hist., Book 1, Ch.4) „Ei (sfinţii Vechiului Tetament) nu le-a păsat de circumcizia corpului, şi nici noi (Creştini). Lor nu le-a păsat de ţinerea Sabatului, şi nici noi. Ei nu s-au ferit de anumite feluri de mâncare, şi nici nu au considerat ca o distincţie ceea ce Moise i-a învăţat să ţină ca un simbol, şi nici noi Creştini din prezent nu ţinem asemenea lucruri." (Church History 1:4:8)
Unii cercetători au ajuns la această concluzie, că „ziua Domnească", este duminica, ca fiind ce mai plauzibilă variantă din cele existente şi cea mai în conformitate cu istoria.
De pildă, în lucrarea „Istoria Bisericii Universale", de Rămureau, se spune, citez:
„Ziua de cult şi de sărbătoare creştină a fost de la început Duminica, numita „ZIUA DOMNULUI" (he kiriake hemera) Fapte 20:7; 1Corinteni 16:2; Apocalipsa 1:10; Didahia 14:1 (anii 50-70 ); Sf Ignatie către Magnesieni, 9, 1...etc
În acest loc (Fapte 20:7-12) găsim ştirea preţioasă că adunarea şi cultul au avut loc adică duminica. În afara de Ierusalim, creştini se adunau pentru. frângerea pâinii odată pe săptămână, în ziua întâi (după calendarul iudaic), care este ziua Domnului, Duminica.
Numele ei de, pe care o găsim in Apocalipsa 1:10) şi în „Învăţătura celor 12 apostoli (XIV, 1), precum şi în ştirea pe care o da Pliniu cel Tânăr, proconsulul Bitiniei, despre creştini în „Scrisoarea către Împăratul Traian" (111-112), dovedesc că, încă din epoca apostolică, creştinii au ţinut ca zi de sărbătoare săptămânală, prin cult euharistic şi cu masa obştească, ziua învierii Domnului.
Împăratul Constantin nu a făcut altceva decât le-a permis creştinilor să se roage duminica, adică le recunoaşte religia lor creştina şi nu o spun eu, ci istorici o spun: „Este bine ştiut că NU împăratul a creat această sărbătoare, cum cred unii, ci că ea era sărbătorită de creştini încă din epoca apostolică". (vol. 1 pag 228)."
Ai scris " pentru că unde sunt Creştini nu poate fi Iudaism." Si asa este.
In rest, este istorie pe care nu stiu de unde ai luat-o si daca este sau nu reala. Tu esti de acord ca universul a aparut in urma unei explozii putenice a nimicului? esti de acord ca omul este o maimuta evoluata? Stramosul nostru este Adam sau un pitecantrop? Ghe. Doja a fost un erou sau un calcator de lege (legea statului)? - Istoria spunea, pana la revolutie ca era un erou, iar dupa revolutie ca era un nelegiuit. Care sunt studiile care au schimbat parerea istoricilor? Tu vii si-mi dai citate dintr-o istorie pe care nici nu stiu de unde ai luat-o. De unde sa stiu eu ca nu este o facatura de-a unei religii?
Din ce scrii tu mai sus reiese ca "ziua Domnului" este o zi de odihna care inlocuieste sabatul. In Evanghelie scrie ca "ziua Domnului" este ziua in care Iisus va veni din nou pe pamant, la judecata.
Despre sabat eu nu am inteles bine despre ce este vorba deoarece informatiile date de Evanghelie sunt incomplete. Am totusi o idee, dar nu o pot spune deoarece nu este o informatie eigura, asa ca o tin pentru mine, si e bine sa fie asa deoarece daca esti incredintat ca un lucru este bun acel lucru iti va fi considerat ca dreptate
Nu mai dezvolt subiectul pentru a nu plictisi pe cel care citeste
Ce întreb eu și ce răspundeți voi. Credeam că site ul asta se numește TPU și că e acronimul pentru toți pentru unul...
Nu exista o data la care sa se tina pastele in Evanghelie, asa ca nu exista nici in realitate. Data este pusa de mai marii bisericii dupa bunul lor plac.
Nici metodele de calcul nu exista in Evanghelie
Ce raspuns poate sa dea cineva la ceva care nu exista?
Datele sunt calculate și puse de oameni. Singura explicație la întrebarea mea (strict la întrebarea mea, fara alte discuții dogmatice) este ca, mulți dintre primii creștini proveneau dintre evreii convertiți și tocmai pentru a nu ajunge la o confundare a celor două s-a ales această departajare
Eu as dori un răspuns la întrebarea aceasta. Biserica apuseană nu decaleaza cu inca o saptamana... Strict legat de acest lucru întreb, nu de alte treburi dogmatice. Va rog, cine cunoaște răspunsul? Nu găsesc nicaieri. va multumesc
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
