Deoarece Isus a fost primit cu flori la intrarea in Ierusalim. Prima menționare a Duminicii Floriilor datează din secolul al IV-lea, iar prima celebrare a avut loc la Ierusalim.
„Mulţime multă, care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, a luat RAMURI DE FINIC şi a ieşit întru întâmpinarea Lui" (Ioan 12, 12-13).
http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=12
Este o sărbătoare de origine păgână care a fost asimilată de "creștinătate", de altfel că și majoritatea sărbătorilor. Și deși se cunoaște originea, ortodoxia susține că a "crestinat-o".
De pe un site "creștin" ortodox - Duminica Floriilor sau Floriile este o sărbătoare care nu are dată fixă, dar se sărbătorește în ultima duminică dinaintea Paștelui.
Săptămîna pînă la Florii se mai numește în popor Săptămîna Floriilor. Pentru creștini, bucuria sărbătoririi Duminicii Floriilor este determinată și de faptul că vestește apropierea sfîrșitului Postului Mare, și mai ales, Învierea Domnului Isus Hristos.
Sărbătoarea își are originea în antichitate și anume în organizarea vestitelor serbări de primăvară Floralia în cinstea zeiței Flora. În Dacia sărbătoarea devenită foarte populară era numită Florilia. Deși inițial sărbătoarea era dedicată venirii primăverii și renașterii naturii, creștinii au asimilat-o atribuindu-i conotații religioase.
Conform tradiției creștine sărbătoarea Intrării Domnului Isus Hristos în Ierusalim care a fost întîmpinat de popor cu ovații, flori și ramuri înflorite de palmier, curmal și măslin s-a suprapus peste cea veche, numită în terminologia populară Florii. Astfel această simbioză armonioasă a generat tradiții și obiceiuri spectaculoase.
Sîmbăta dinaintea Floriilor numită și Sîmbăta lui Lazăr, se serbează amintirea celor trei Lazări. Lazăr cel sărac, pomenit de evanghelistul Luca, Lazăr din Betania, fratele Mariei și Martei, cel înviat de Hristos și un alt Lazăr, cunoscut sub numele Lăzărel sau Lăzărică despre care se mai spune că „ar fi murit de dorul plăcintelor".
Sunt creștin și de aceia n-am nici o treabă cu astfel de "sărbători".
Cum am mai spus, cam toate sărbătorile ortodoxe sunt de origine păgână, chiar și cele mai "importante". Crăciunul - saturnaliile.
Paștele- nici o legătură cu cel serbat de Isus sau cu ce a poruncit el de a face in amintirea lui. Majoritatea tradițiilor de paste sunt la fel păgâne ( ouă vopsite, cozonacul, pasca cu brânză...)
Inițial ziua închinată lui Lazăr a fost o veche sărbătoare populară cu ocazia sosirii primăverii prin care se celebra învierea sezonieră a naturii.
Obiceiul străvechi Lăzărelul este un „ceremonial complex" al unei cete de fete pînă la 15 ani, structurat după modelul colindatului, cu ocazia sosirii primăverii. Fetele merg prin sat de la casă la casă, prezentînd ceremonialul Lăzărelului. Pe parcursul reprezentaţiei Lăzărelului se cîntă drama eroului vegetației, care „moare" și „învie" anual printr-un flăcău pe nume Lazăr. Drept mulțumire pentru această prezentare fetele sînt răsplătite cu daruri: ouă crude nevopsite, făină, fructe uscate, bomboane și bani mărunți.
Daca crestinii nu respecta legea lui Moise atunci de ce este practicata zeciuiala la cultele neo-protestante principale (baptiste, penticostale, adventiste, Crestini dupa Evanghelie, mormoni etc)? Evreii din Vechiul Testament trebuiau sa plateasca zeciuiala, nu? In Noul Testament se vorbeste despre donatii benevole, nu impuse.
"Daca crestinii nu respecta legea lui Moise atunci de ce este practicata zeciuiala la cultele neo-protestante principale " - și nu crezi că este mai logic să-i întrebi pe ei de ce practică zeciuiala deși nu este o cerință pentru creștini, decat pe mine?
Sau ai auzit de la mine că ar trebui plătită zeciuiala?
Cam stranie e logica ta...
Cât privește sabatul, de la care a pornit întrebarea ta, a fost o poruncă pentru israeliți. De aceia te-am întrebat - trebuie creștinii să respecte legea mozaică ( din care face parte și sabatul).
Ai fumat ceva? De te razi așa tare fără motiv...