De ce se tot spune ca trebuie sa ne fie frica de Dumnezeu? nu mi se pare corect, deoarece El este Creatorul nostru si vrea sa ne fie frica de El? si dupa spune ca trebuie sa-L iubim si sa ii urmam calea spre Dreptate si Credinta.Pai ori il iubim ori ne este frica de El nu putem avea pe amandoua.

Daca esti un copil de Dumnezeu si traiesti dupa principiile lui Dumnezeu, relatia ta cu Creatorul se bazeaza pe dragoste, nu pe frica.

(1) Esenţiala fricii de Dumnezeu este recunoaşterea sfinţeniei, dreptăţii şi neprihănirii Sale ca o întregire a iubirii şi îndurării Sale, cunoscându-L şi înţelegând în mod deplin cine este El (compara cu Prov. 2:5). O astfel de teamă este bazată pe recunoaşterea faptului că Dumnezeu este un Dumnezeu sfânt, a cărui autentică natură îl face să judece păcatul.
(2) A te teme de Domnul înseamnă a privi la El cu teamă sfântă şi adoraţie şi a-L onora pe Dumnezeu ca Dumnezeu datorită marii Lui slave, a sfinţeniei, majestăţii şi puterii Sale (vezi Fil. 2:12 ). De exemplu, când Israeliţii la Muntele Sinai L-au văzut pe Dumnezeu că Se manifestă prin „tunete, fulgere şi un nor gros pe munte; trâmbiţa răsuna cu putere", ei toţi „tremurau" de teamă (Ex. 19:16) şi i-au cerut lui Moise să le vorbească el, decât Dumnezeu însuşi (Ex. 20:18-19; Deut. 5:22-27). De asemenea, psalmistul, în meditaţiile sale asupra lui Dumnezeu ca şi Creator, afirmă în mod explicit: „Tot pământul să se teamă de Domnul! Toţi locuitorii pământului să tremure înaintea Lui! Căci El zice şi se face; porunceşte şi ce porunceşte ia fiinţă" (Ps. 33:8-9).
(3) Adevărata teamă de Domnul îi determină pe credincioşi ca pentru mântuire să-şi pună credinţa şi nădejdea lor numai în El. De exemplu, după ce Israeliţii au traversat Marea Roşie ca pe uscat şi au văzut marea nimicire a oştirii egiptene, ei „s-au temut de Domnul şi au crezut în Domnul" (vezi Ex. 14:31, nota), în mod asemănător, psalmistul cheamă pe toţi cei care se tem de Domnul „să se încreadă în Domnul. El este ajutorul şi scutul lor" (Ps. 115:11). Cu alte cuvinte, teama de Domnul produce în poporul lui Dumnezeu o nădejde sigură şi încredere în El. Nu este de mirare deci, că asemenea oameni sunt mântuiţi (Ps. 85:9) şi primesc iubirea şi îndurarea Sa iertătoare (Luca 1:50; compară cu Ps. 103:11; 130:4).
(4) În sfârşit, frica de Dumnezeu implică recunoaşterea că El este un Dumnezeu care priveşte cu mânie păcatul şi are putere să pedepsească pe cei care încalcă legile Lui neprihănite, atât în timpul vieţii de aici cât şi în veşnicie (comp. cu Ps. 76:7-8). Când Adam şi Eva au păcătuit în Grădina Edenului, le-a fost teamă şi au încercat să se ascundă de faţa lui Dumnezeu (Gen. 3:8-10). Moise a trăit acest sentiment al fricii de Dumnezeu când a petrecut patruzeci de zile şi nopţi în rugăciune pentru Israeliţii păcătoşi: „Căci mă îngrozisem la vederea mâniei şi urgiei de care era cuprins Domnul împotriva voastră, până acolo încât voia să vă nimicească" (Deut. 9:19). în mod asemănător, în Noul Testament, imediat după ce aminteşte de viitoarea răzbunare şi judecată pe care le va aduce Dumnezeu, autorul epistolei către Evrei a scris: „Grozav lucru este să cazi în mâinile Dumnezeului Celui viu" (Evr. 10:31).

Dar de parinti nu ti-a fost frica cand faceai cate-o tampenie?

Deoarece Dumnezeu vrea sa avem o frica sanatoasa de El nu in sensul ca daca gresim ne pedepseste.

Ci in sensul ca teama sănătoasă de Dumnezeu ne îndeamnă să fim foarte atenţi să nu fim dezaprobaţi de el. Iubirea noastră faţă de Dumnezeu ne stimulează să facem ce-i place şi să ne exprimăm recunoştinţa pentru nenumăratele sale manifestări de iubire şi de bunătate nemeritată.

Uite asa, sa ai o frica de a incalca ce zice el. sa-ti fie frica sa injuri pentru ca sti ca lui nu-i place. Dumnezeu nu sta sa-ti dea o palma la fiecare greseala dar trebuie sa-ti fie frica pentru ca nu sti cum poate sa te rasplateasca.

Buna 1 exemplu: sa zicem ca dumneata fumezi si parinti tai nu te lasa sau bei, sau furi, sau executi alte chesti la care parinti nu te lasa, iar dumneata te ascunzi ca sa nu te vada ca fumezi, bei etc., de ce? frica dragul meu, la DUMNEZEU e cam asemanator cu ce ti-am descris eu mai anainte, deci: frica de pacat nu trebuie sa-ti fie frica de dumnezeu pentru-ca el este tatal nostru el ne-a creat nu ca sai purtam frica, frica vine de la cel rau, exact ca si antunericul.

Dumnezeu ne-a dat niste porunci pe care trebuie sa le respectam nu din frica ci din dragoste pentru ca sa putem fi mantuiti. E normal ca daca nu respectam poruncile apare frica ca si ADAM SI EVA primi nostri parinti pana ce nu manca din marul cunostintei binelui si raului nu au avut frica, iar dupa ce au desavarsit pacatul sau ascuns de dumnezeu pentru ca deja calcase porunca lui.
Sper sa-ti fiu de folos salutari

Eu sunt de parere ca ar cazul sa facem cumva sa ne fie frica sa mai incalcam legea. legea asta, de pe planetuta pentru ca s.au cam inmultit hotiile la nivel inalt.Cat despre ceea ce priveste judecata Domnului, ea se va intampla pe alta lume. e strict parerea mea.Numai bine.

Pai cum sa nu iti fie frica de Creatorul tau Stapanul tau El poate doar sa pocneasca din degete si toti sa disparem. Dar totusi si daca il iubesti pe Dumnezeu trebuie sa-ti fie frica de El.

Ca sa-ti fie frica de Dumnezeu inseamna sa iti fie frica sa pacatuiesti pentru ca sti ca lui Dumnezeu nu-i place asta!