De ce viata e asa de rahat? M-am gandit la un scenariu in care persoanele dragi mie mor iar eu sufar,si credeti-ma,ca sa nu mai continui acele scenarii, care din pacate oricum se vor intampla o data si o data, preferam sa fiu impuscat doar ca sa-mi centrez atentia pe rana si sa nu ma mai gandesc. Aproape intrasem intr-o criza de nebunie. Dar cand se va intampla asta....cred ca va fi mai rau. De ce naiba ne nastem? Unii au copilarii fericite, altii se nasc si de la 4 ani mineaza minereuri zilnic in canicula pe continentul Africa. Continuad cu cei care o duc bine,oricand bunicul poate muri caci e in varsta, mai ales daca esti atasat de el e greu. Apoi cresti, ai conflicte cu toti retardatii planetei si ajungi la 20 de ani,iar frica ca orice alta ruda,parinte ar putea muri va continua cu tine in mormant. Apoi te casatoresti,si faci copil,dar exista o sansa mica,ca s-a mai intamplat ca cu venirea copilului nevasta sa moara. Ramai singur cu copilul, care ori creste sub ochii tai, ori moare la un an din cauza unei infectii luate din ghienele astea numite "spitale de Romania". Sa zicem ca ai trait cu nevasta si copii pana la 40-50 de ani,varsta la care de obicei iti mor parintii,inca o durere (daca nu mor mai devreme). Apoi afli ca fiul tau a murit cand pleca spre Londra,ca era un terorist la bord si a facut Allah Akbar. Apoi ori nu mai esti om normal toata viata,ori iti pierzi jumatate din pofta de a trai daca mai ai un copil in afara de cel ce a murit. Apoi vin nepotii,iar sotia ta moare de cancer la san. Iar tu iti vei pierde vedera,auzul,mobilitatea si vei merge ca o testoasa,avand baston,poate mai incet ca o testoasa, iar o mica imbrancitura te va zbura pe jos si vei muri. Exista miliarde de posibilitati, ceea ce am zis eu mai sus e doar una dintre ele.

Plata pacatului este moartea dar viata noastra pe aceasta planeta este un TEST pentru ce va sa vie. Dumnezeu spune ca moartea asta este DOAR un somn pana la momentu in care vei fi tras la raspundere pentru ce ai facut in timpul de proba. Dumnezeu stie ca fiecare are slabiciunile sale, de aici si testele diferite dealungul vietii. Fiecare raspunde pentru actiunile sale calificandu-se sau nu pentru viata de dupa test. Exista mentionat in Biblie DOUA teste la diferenta de 1000 de ani, primii s-au calificat, celalti nu.

Viata e asa din cauza imperfecțiunii moștenite. Dar oamenii nu se pot obișnuit cu moartea cuiva drag, pentru ca noi am fost creați cu capacitatea de a trai veșnic și nu sa ii vedem pe cei dragi ca mor. De aceea nu putem sa ne obișnuim cu moartea celor dragi. Ideea e ca Dumnezeu în curând va rezolva aceasta problema.

In toata istoria cei puternici iau calcat in picioare pe cei slabi si nici o divinitate nu a aparut vreodata care sa le apere, asta e ciclul vieti, a nu te minti cu basme este iesirea din matrix, minciuni ca vine dumnezeu si rezolva totul dar nici macar pentru poporul lui nu a intervenit, sa fim seriosi lumea asta nu e a unui dumnezeu bun si unul care i place suferinta, sclavia etc

Viața este așa cum și-o face omul. Tu trăiești viața, nu viața te trăiește pe tine. Oamenii puternici scrâșnesc din dinți și prin efortul propriu modelează viața după fericirea lor. Oamenii slabi, lași sau leneși vor sta și se vor plânge de cât de jalnică e viața și cum nu merită trăită.

Și ce-i cu teama asta de moarte? Oamenii tot mor de la începuturile lor. Este în firea noastră să murim. Chiar crezi că este o atât de mare tragedie să moară o persoană dragă ție? Să fim serioși, îți trebuie poate un an sau doi, dacă nu chiar mai puțin, s-o uiți și să-ți reiei cursul normal al vieții. Moartea, vrei sau nu, face parte din viața noastră. Acum, dacă ești puternic, treci peste, iar dacă ești slab, continuă să te plângi și să pui întrebări de genu pe astfel de site-uri.