De ce viața e un miracol? D.p.d.v științific și de ce suntem norocoși că avem viața? Tot d.p.d.v științific.
Cine vrea să își spună părerea lui religioasă nu mă supăr dar mă interesează de ce viața e considerată miracol d.p.d.v științific adică apariția ținând de mult noroc
Suntem norocoși că trăim și avem viața, am auzit de multe ori asta.
Chiar suntem așa de norocoși? De ce?
Ordonare:
După relevanţă
Prosti mereu se mulțumesc cu argumente stupide, eu apreciez logica, ratiunea, consider ca dacă exista vreun creator nu dorește credință fără dovezi, nici Pavel nu a fost creștin pana când la văzut pe Iisus
Răspunde
De ce viața e un miracol?
Din cauză că ești liber(ă). Fetele rele merg în rai. Fetele rele merg unde vor. Materia non vie are o singură șansă. Să cadă spre un centru de gravitație sau să se rotească în jurul lui. Nu are alte alternative. VIetățile. din care faci și tu parte, merg unde vor ele.
Cuvintele "miracol" si "stiinta" nu prea se pupa.
Coincidenta ar fi fost un cuvant mai adecvat pentru a inlocui miracol.
Atunci merge,, stiinta este un miracol''? 
Răspunde Stiinta nu e miracol. Stiinta e stiinta.
Probabilitatea că noi sa ne naștem și să avem viața era destul de mica, la asta m-am referit că d am zis că viața e un miracol și suntem norocoși că trăim.
Viata e o forma temporara de existenta a materiei și are loc acolo unde sunt condiții prielnice să existe. Nu e un miracol. Nu e nici un noroc existenta vieții. Viețuitoarele sunt reacții chimice complexe, robotei creați de natură în timp prin selecție naturală. Toate viețuitoarele fac același lucru: se nasc, trăiesc, strâng resurse, se înmulțesc și mor. Fiecare viețuitoare face aceleași lucruri în diferite moduri, iar rezultatul final e același: moartea.
Tot mai buna e neștiința. Cu cât știi mai puțin, cu atât ești mai avansat, mai superior.
Da. Eu am înțeles ca știința nu e buna și ne putem lipsi de ea, ca e mai buna credința în spiriduși și în ritualurile primitive.
Știința e adevăr, iar credința e fantezie mincinoasă, primitiva și absurda. Avem de ales cu ce mergem înainte, ori cu știința, atât cat e, ori cu minciuna care nu e buna la nimic 
Toti mincinosii trebuie tratati la fel. Minciuna nu echivaleaza cu stiinta. Religia si credinta sunt insa 100% minciuna si a merge pe credinta = esec garantat.
Din minciuna nu rezulta niciodată adevărul. Etapele se cunosc. Omul e creat de natura, e o forma efemera de existenta a materiei și dupa ce a murit nu mai e nimic.
Deoarece viața pe Pământ este un lucru unic,pe care nu îl mai poți recupera după ce trece,este o enciclopedie umplută permanent cu amintiri,date,cunoștințe, pe care ai timp tot restul vieții tale sa o umpli. Într-un fel fiecare dintre noi este norocos că trăiește indiferent de circumstanțe, chiar daca unul are o viață distrusă și fără rost, sau altul e bogat și se îngroapă in bani, nu va lua nimic cu el după ce va rămâne fără viață, decât pura aminte a acestei "enciclopedii". Nu e chiar o explicație științifică dar macar am incercat.
Știința nu se ocupă de „noroc". Este „miracol" pentru că multe lucruri știința nu le poate explica, pentru că știința se (auto)limitează la metodele senzoriale (trupești) de cunoaștere care generează anumite date, iar aceste date sunt interpretate de mințile noastre limitate. „Miracolul" apare pentru că „designerul superinteligent" care este Dumnezeu a făcut lucrurile în așa fel încât dacă omul cercetează cu bune intenții lumea înconjurătoare, ajunge în mod necesar la acest „designer" - adică la un creator care nu este orb, nu este „norocul" sau „întâmplarea" ci cineva cu mult mai inteligent decât noi. Vezi „miracole" aici https://www.chilieathonita.ro/......tionismul/ și o abordare mai conceptuală însă foarte, foarte bună aici: https://www.chilieathonita.ro/......editerana/
Aţi văzut vreodată o pasăre, un câine sau o pisică uitându-se într-o oglindă şi apoi lovind cu ciocul, mârâind ameninţător sau sărind asupra ei? Nerecunoscându-se, animalele au impresia că văd alt animal. Spre deosebire de animale, când noi ne privim în oglindă ştim că suntem noi. Poate că dorim să vedem cum arătăm sau ne întrebăm cum vom arăta peste câţiva ani. Animalele nu fac lucrul acesta. Da, creierul nostru ne face unici. Creierul ne permite, de asemenea, să apreciem arta şi muzica, precum şi să avem un simţ al moralităţii. De ce noi avem acest simţ, iar animalele nu? Numai oamenii gândesc dincolo de prezent. Unii chiar se gândesc la consecinţele pe care acţiunile lor le vor avea peste ani asupra mediului sau asupra descendenţilor lor. De ce?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
