De curand am citit un documentar despre al treilea ochi, si glanda pineala. Despre iluminati, cu piramida aia...
Si am inteles ca seara prin meditatie se poate 'declansa' al treilea ochi.
Ma intereseaza pentru ca de ceva timp tot ma gandesc la sistemul asta mondial al societatii noastre.( ma rog, asta este o alta poveste).
Seara inainte de culcare imi vin o gramada de idei, de conceptii despre lumea asta, si as vrea sa fac ceva cu viata mea, sa o schimb. Vad o multime de oameni care fac ceea ce le place, care au adus o schimbare in lume. Eu stau si incerc sa trec prin facultatea de politehnica, si ma gandesc ca daca o sa o termin dupa o sa fiu scavul meu cum ar veni, incercand sa trec prin viata... fara sa schimb nimic, in goana dupa bani.
Probabil am si o problema depresiva.
Intrebarea mea este:
Este pacat sa meditezi?(nu ma refer la yoga sau ceva) doar la meditatie, starea de liniste.
Si a doua intrebare: Mai are rost sa mai incerc? Sa incerc sa schimb ceva in viata asta? Probabil daca as intelege mai bine cum trebuie traita aceasta viata, as fi mult mai fericit. O sa stau toata viata asa, doar trecand prin ea? Pentru ca mie unu, daca stau sa ma gandesc, nu prea sunt multumit de toata treaba asta, de societate care ne-a condamnat, in care este un haos absolut, la scara mondiala.
Probabil este ciudata postarea pusa de mine, asa ca va rog sa imi raspundeti doar cei care au cateva idei referitoare la ceea ce am spus.

Dimpotriva, meditatia este esentiala, si e obligatorie ca sa reusesti sa shcimbi ceva. Treptele cam astea sunt: informatie, meditatie, extaz (asta e atunci cand ai momente de "evrika", un fel de iluminare, cand intelegi ceea ce ai invatat si ai meditat). Nu numai ca nu e pacat, dar e pacat sa nu faci nimic, adica lenea mintii e cel mai mare pacat. O a treci prin tot fleul de shcimbari de pareri dar e important sa studiezi in continuu, si sa meditezi. Nu te mai gandi la oameni care au schimbat lumea, schimba ceva la tine. Incepe cu schimbari vizibile si simple - de genul: fa ceva ce nu ai facut inainte, sau opreste-te din ceva ce faci tot timpul. O sa vezi ce greu e sa faci pana si asta, dar apoi, daca reusesti, o sa intelegi multe lucruri - si tot asa. Daca te culci la 2 noaptea in fiecare noapte, incepe sa te culci la 10 seara, cu vointa. Invers, daca te culci la 10 seara, incepe sa te culti la 2 noaptea. Astea sunt doar exemple. Incepe sa mananci o mancare care pana acum nu iti placea. Apuca-te sa faci ceva practic (sa gatesti etc) ce nu ai facut pana acum. Sunt multe variante. Tine un post - vine Craciunul, vezi daca poti sa tii un post fara sa te pacaleasca lumea (nu vorbesc de reigie ci de o regula pe care sa o aplici fara sa te influenteze nimeni - ca o sa vezi ca o sa intri in tot fleul de situatii in care sa iti incalci hotararile). Iti dezvolti astfel vointa. Citeste filozofie, ortodoxie daca te impaci bine cu ea, si ia-le la propriu, adica sa intelegi ca sunt reale, nu niste idei fara aplicatie - pentru ca toate se pot aplica. In fine, sunt multe de facut si de zis - dar ideea e ca orice faci e bine, numai sa faci. Chiar daca gresesti, o sa te lamuresti tu in catva timp ca e gresit si te indrepti. Dar pana cand nu vezi rezultate negative, de ce sa te opresti din ceva anume? De ce sa te opresti din meditatie? Dar inca ceva, meditatia trebuie sa aiba mereu un rezultat practic.