De mult timp numai rău îmi merge începând de la faptul că nu m-am putut bucura de nimic, de viață până la sănătatea pe care nu o mai am! Nu înțeleg cu ce am greșit de sunt așa de lovit de soartă? ☹️ Îmi vine să plâng întruna. Nu știu ce să mai fac, stau și tot îndur, rău după rău ce mi se întâmplă. Am 22 de ani și sunt crestin-ortodox. Nu înțeleg ce rău am făcut să merit toate acestea. ☹️ Simt că nu mai pot să le duc

Tu spui că nu înţelegi cu ce ai gresit. Cu atât mai puţin putem înţelege noi, care nu stim nimic despre trecutul tău.

Dar ce ai patit?

| SilentRain psiholog

"Aduceti-va aminte de mai marii vostri, care v-au vestit Cuvantul lui Dumnezeu; uitati-va cu bagare de seama la sfarsitul felului lor de vietuire si urmati-le credinta!" (Evrei.13:7)
Ma gandesc acum la un om despre care Biblia spune: "In toate acestea, Iov n-a pacatuit deloc cu buzele lui." (Iov.2:10)
Chiar daca nu intelegem prin ce trecem, trebuie sa le acceptam. Dincolo de suferinta nu este doar o lauda de la Dumnezeu, ci este cerul intreg pentru vesnicie pe care Dumnezeu l-a pregatit pentru toti cei ce se lasa pregatiti de Dumnezeu pentru el.
Noi niciodata nu trebuie sa ne ducem poverile singuri. Adu-le inaintea lui Dumnezeu in rugaciune, si lasa-le acolo. El Se va ocupa de ele. Datoria noastra este sa nu lasam nimic din toate acestea sa ne desparta de Dumnezeu, care este sprijinul si ajutorul nostru, speranta si nadejdea noastra.
Toata omenirea este in suferinta. Este timpul sa cauti sa cunosti pe Dumnezeu ca sa iti pui increderea in El.
Te va ajuta mult cartea "Calea catre Hristos": https://intercer.net/blogs/caleacatrehristos/cartea

Vizitează un psihiatru, viața ta de rahat nu are de-a face cu religia

Fii optimist, se poate si mai rau.

Am impresia ca intrebarea e pusa la misto.

Oamenii credinciosi sufera si chiar mor spre a fi apoi inviati pentru ca cei ce aleg sa fie necredinciosi sa nu vada calea salvarii si sa nu se caiasca si sa moara vesnic si sa nu fie inviati niciodata.

Ti-am mai spus, trebuie sa privesti viata intr-o nuanta mai optimista, sunt si perioade mai grele si perioade mai fericite, important e sa rezisti pana la capat si sa nu iti pierzi credinta.

Stai linistit ca sunt altii care au patit azi mult mai rau decat ai patit tu intr-un an.
Si altii cu povesti de viata care nici nu pot fi scrise aici.

Toata lumea crede asta intr-un moment sau altul din viata. Eu am patit-o, prietenii mei, toti cei pe care ii cunosc!
Nu-ti face griji, nu are relevanta si nu tine de religie.
Este important sa ai un sistem de sprijin - prietena, prieteni, familie etc. Si sa incerci sa iti construiesti, pentru tine, propriul sistem de valori.
Religia este efemera. Nu te poate ajuta decat temporar!

Frate Nicu, mergi si spovedeste-te la un preot ortodox! Acum cand nu mai ai nicio spranță! Te vei usura mult! Insa trebuie sa spui exact ce ai pe suflet! Iartă-mă!