Din moment ce exista raul in lume credeti ca scopul vietii este sa iasa triumfator binele in fata raului in vietile noastre?
Răul nu exista in sens ontologic ci doar in sens perceptibil. Răul este pur si simplu o pervertire a binelui. Scopul vietii este ca binele perfect, nepervertit sa fie restabilit.
RăspundeTu esti cel mai pe subiect, imiplace cum gandesti
Răspunde Ti-as da acum funda, dar mai vreau sa pot primi raspunsuri
Ordonare:
După relevanţă
De mii si mii de ani oamenii isi sparg capetele unii la altii pentru ca ceilalti fac binele altfel decat il fac ei.
Răspunde
Nu. Scopul vieții este supraviețuirea. Răul nu există fără bine. Astfel există doar binerău împreună.
Binele si raul sunt perceptii subiective modelate dupa gandirea omului.
Un exemplu din natura:
Vezi un documentar cu un leu care a omorat si care consuma o antilopa. Tu ca si om crezi ca leul a facut un lucru rau prin faptul ca a omorat o antilopa. Dar leul a facut ceea ce a fost necesar ca sa supravietuiasca.
Si daca vrei sa spui ca asta poate e un exemplu prea exagerat, nu e. Am experiemntat asta cu o persoana foarte credincioasa de la mine din familie, deci pot sa confirm asta.
Raul si binele nu sunt altceva decat perceptii personale sau colective. Anumiti oameni pot vedea anumite lucruri ca fiind bune, in timp ce altii le vad ca fiind rele. Cam cum am eu (ca si persoana vegetariana) o anumita parere despre persoanele care considera ca si ceva normal, acea varsare imensa de sange din perioada anumitor sarbatori cum ar fi Pastele si Craciunul sau la americani, Ziua Recunostintei.
Poate tu consideri ca sacrificarea nenumaratelor animale nevinovate ca pe un lucru bun (cam cum sunt psihopatii aia care omoara alte persoane si nu considera ca pe ceva rau), in timp ce eu consider asta ca pe un lucru rau, si nu numai pentru ca sunt vegetarian.
Deci vezi? Fiecare are o perceptie a raului si a binelui intr-un mod subiectiv, pentru ca binele si raul este modelat dupa gandirea noastra persoanala, SAU colectiva (cum mai multi oameni incluzandu-ma pe mine, vad furturile, violurile, uciderea, etc ca pe ceva rau).
Deci raul si binele, nu exista. Perceptia mea, a ta si a perceptiile celorlalti aduc aceste "inventii" la realitate in mintea noastra.
Viața nu are nici un scop și nici un rost. Viața e doar o formă trecătoare de aranjare a materiei. În timp proprietățile materiei generează viața și nu e nici o problemă dacă există sau nu există viață sau în ce formă există în cazul în care există.
Binele și răul are sens doar pentru viețuitoare. Pentru o viețuitoare binele înseamnă tot ce o ajută să trăiască, să strângă resurse și să se înmulțească. Selecția naturală înscrie în codul genetic al viețuitoarelor diferența dintre bine și rău. O viețuitoare care nu știe ce e bine și ce e rău nu reușește să trăiască, să strângă resurse și să se înmulțească și dispare. În consecință viețuitoarea are binele și răul înscrise în codul genetic și e ca un roboțel care execută necondiționat programul de viețuitoare. Ce e bine pentru o viețuitoare poate fi rău pentru alta și invers. O viețuitoare face tot ce poate pentru a supraviețui, pentru a stânge resurse și pentru a se înmulți. Dacă viețuitoarea poate fura, minți, înșela sau tâlhări pentru a-și executa programul de viețuitoare o face. De asta am avut inchiziție, sclavagism, războaie, înșelăciune, minciună, tâlhărie și așa mai departe.
Răul și binele absolut nu există, sunt doar niște concepte relative fiecărui individ și semnificația lor se poate schimba drastic de la persoană la persoană, există doar ce îmi crează o senzație de fericire, de plăcere, lipsa durerii și opusul acestora.
Să zicem că eu fumez iarbă, societatea mă acuză că vai ce lucru rău fac, ce persoană rea sunt că mă ocup cu droguri, etc, dar de fapt mie îmi face bine la o anumită boală, și dacă sunt în america e bine ce fac, că nimeni n-are treabă acolo fiind legală marijuana. Nici un lucru nu e rău sau bun, doar percepția ta asupra acelui lucru este bună sau rea iar această percepție diferă de la individ la individ.
Sunt de acord cu tine deoarece esenta senzoriala a binelui si raului nu are finit si provin din aceeasi compozitie, ce astazi ni se pare ca da fericire maine poate sa fie mai putin intens deci rau, zic bine?
Eu ma refeream mai mult emotional la bine si rau
"Nici un lucru nu e rău sau bun, doar percepția ta asupra acelui lucru este bună sau rea iar această percepție diferă de la individ la individ."
Ai ales exemplul ăla cu fumatul ierbii care ţi-a fost convenabil, fiind într-adevăr uşor interpretabil. Dar ia încearcă să iei alte exemple, mai dure puţin, să zicem pedofilia. O poţi încadra şi pe asta în ceea ce ai scris mai sus?
Da. Din punctul de vedere al pedofilului acesta nu face rău nimănui, doar își satisface anumite pofte. Era pe aici o întrebare destul de recentă în care cineva întreba cum ar fi dacă s-ar da o lege prin care victimele unui viol să fie obligate să se căsătorească cu violatorul. În viziunea acestui individ violul este ceva normal, ba chiar dezirabil în cazul în care un individ nu reușește să-și găsească o parteneră. Un proces de gândire similar îl au și majoritatea pedofililor, iar unora chiar nu le pasă de ce simt alții, nu au empatie, îi interesează doar ei să se simtă bine.
Dacă privim din exterior, obiectiv, nouă ni se pare un lucru rău, indezirabil, însă percepția individului respectiv este complet opusă de a noastră considerând că ce face el e bine.
Cum ar fi să ajungă unul la judecată, pentru viol sau pedofilie şi el să spună acolo: - "Dom' judecător, ce am făcut eu nu e nici bine, nici rău, e doar o chestie de percepţie...Aşa că ce rost are s-o mai lungim. Lăsaţi-mă să mă duc acasă, că am treabă".
Legea respectiva deja s-a dat. In Biblie.
Pentru economia pozitiva scopul (telos) nu este fericirea. Nu vor sa se supuna judecatii de valoare sau politicului.
Economia pozitiva spune ca se ocupa cu realitatea si cu ceea ce "este".
Economia normativa se ocupa cu valorile ceea ce "ar trebui sa fie". Aristotel vorbeste despre bunuri(economie) in corelatie cu fericirea(etica), nu le considera distinse si separate. Nici la politic nu se recunoaste aceasta parte valorativa de pozitivisti. Ei vor doar partea normativa si a faptului (tridimensionalitate politica). Insa o norma sau un fapt fara partea moarala poate aduce multa dezordine si injustitie.
Cand spun politic, ma refer ca economia normativa si etica spune ca stiintele naturale trebuie sa se supuna stiintelor sociale. Inainte lucrul acesta se numea "arta liberala" si "arta mecanica, vulgara. Aceasta arta vulgara era servila artelor liberale (pe google gasesti multe reforme si vorbareala pe dos).
Si in economie si-a bagat Satan coada. Intr-un fapt exista mai multe parti. Una este placerea tensionala si alta placerea de satisfacere. Hedonistii pun Telosul in placerea tensionala insa eudemonismul pune placerea in satisfacere. De aceea Aristotel vorbeste de autosuficienta. Spune ca telosul unui fapt este partea cu suficienta(aceasta parte trebuie iubita pentru sine) si de aceea alegem acel fapt. Iar partea tensionala o considera ceva secundar, mediu, accidental, nex sau poarta.
Cu totii vrem sa fim fericiti (statul bunastarii). Anticii aveau conceptul de epimeleia heautou. Ingrijirea de sine, suflet este normala. Nimeni nu vrea sa isi piarda acesr sine. El este primul principiu motor si datorita lui avem posibilitatea de libertate, autonomie, etc. Insa acest principiu poate sa devina pasiv, de aceea exista Sophrosyne pentru ca arta vulgara sau naturala te poate subordona.
Esti prea luteranist si pesimist cu providenta. Faci pacate pe ascuns ca Martin Luther si ti-ai pierdut nadejdea? Eu stiu ca sunt multi luteranisti si ca te-ar vinde in secunda doi. Luteranismul te vinde asa prin tacere si ascuns. Pacatul facut in ascuns nu ii lasa sa vina la lumina, la o adica sunt tradatori. Sunt multi luteranisti printre noi.
Din moment ce ai vedere crezi ca aceasta posesiune este rea? Daca ti-ai pierde vederea si ai ramane orb, cum te-am numi? Nu te-am numi privat de aceasta posesiune? Asa-i ca-i mai buna posesiune decat privatiunea? Ce alegi din lucrurile acestea opuse? Daca alegi contraiul, adica sa fii orb, aia meriti. Fericirea sa gaseste in posesiune nu in privatiune. Asa ca alege binele si repinge raul. Insa cum nu aveti pic de credinta nu aveti treaba cu logica. Nu stiti logosul lucrurilor dusmanii v-au orbit. Citeste Organon de Aristotel si lasa-l pe Jador si textele lipsite de intelepciune(stiinta). Mai lasati telenovelele si pe oamenii care se complac in "tradari in dragoste", prostime si lucruri asemanatoare acestora. Invatati sa ganditi pentru ca CREDINTA cere dezvoltarea creierului. Datorita lui avem capacitatea de a raspunde logic si intelept la lucruri.
De exemplu doctorandus stie sa ne refuteze argumentele valide. Vine cu logica aia ca, cauzalitatea nu are treaba cu efectul. Si asa ne spune ca argumentul nostru este o "eroare logică" pentru a-si afirma teza. Noi stim sa ne aparam credinta?
Scopul vietii, conform filozofiei chineze este ca tu sa ai partea si de intamplari bune si de intamplari rele, de preferat mai mult bune, insa din amandoua inveti cate ceva.Principiul yin, yang.(in orice bine exista putin rau si in orice rau exista putin bine).
Scopul vietii tale este sa cunosti acest principiu si cu el sa razbati in incercarea de a deveni cea mai buna versiune a ta atat pe plan spiritual, familial cat si material.
In esenta singurul lucru care te va face fericit este pasiunea vietii tale(jobul tau, afacerea ta) si nu incercarea de a tine langa tine oameni sau obiecte.In adaos fata de ce am zis, vreau sa mentionez ca este inutil sa devii perfect.Repet nu exista Bine fara rau si nu exista rau fara bine.Placerea va veni cand vei face totul cu moderatie.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
