| Inferno a întrebat:

Din moment ce universul este in mare parte un haos si pentru a ajunge la ceva stabil precum sistemult nostru solar a fost nevoie de multe ciocniri de protoplanete si planete ca sa ramana doar planetele pe care le avem in prezent, cum poate sa fie acesta (universul) creatia Lui Dumnezeu?
Sau Dumnezeu a dat cu zarurile cand a facut universul?

14 răspunsuri:
| Inferno explică:

"Sunt doar ipoteze toate teoriile referitoare la evolutie! " Cum o sa fie asa, este eronat ce spui. Sunt o gramada de dovezi. Dovezi din omologie :multe animale prezintă structuri osoase și musculare similare, și toate au ADN similar, ceea ce conduce la ideea unui strămoș comun.
Dovezi din embriologie: de-a lungul evoluției fetale, embrionii diferitelor vertebrate seamana intre ei.

studiul fosilelor: descoperirea acelor verigi de legătură între diferite clase de animale, de exemplu: Tiktaalik, care indică tranziția de la pești la tetrapode
Thrinaxodon, care indică tranziția de la reptile la mamifere
Ambulocetus, care indică tranziția de la mamifere terestre la cetacee (balene și delfini)
Archaeopteryx, care indică tranziția de la reptile la păsări
Si mai sunt. Astea sunt cateva.
mutațiile genetice: principala cauză a variațiilor din cadrul speciilor.
organele vestigiale - părți ale corpului care au devenit inutile: timusul, degetul mic, glanda pineală, apendicele vermiform, părul capilar etc.
Sunt o gramada de dovezi, astea sunt cateva.

| Inferno explică:

Hai ca am cautat pe net dovezi in plus de alea pe care ti le-am dat eu si am gasit.
Uite aici dovezi:Evoluția cailor
Strămoșii cailor au trăit în padureEvoluția familiei cailor ( Equidae ) este un bun exemplu pentru modul în care funcționează evoluția. Cea mai veche fosilă a unui cal este de aproximativ 52 de milioane de ani. Era un animal mic, cu cinci degete de la picioare din față și patru pe picioarele din spate. La acea vreme, existau mai multe păduri în lume, decât în prezent. Acest cal a trăit în pădure, mâncând frunze, nuci și fructe cu dinții săi simpli. Era la fel de mare ca o vulpe.[62]

Aproximativ cu 30 de milioane de ani în urmă, lumea a început să devină mai rece și mai uscată. Pădurile s-au redus, pășunile s-au extins, și caii s-au schimbat. Ei au mâncat iarbă, au crescut mai mari și au fugit mai repede, deoarece au trebuit să scape mai repede de prădători. Iarba erodează dinții, de aceea caii cu dinți mai rezistenți au avut un avantaj.

Pentru cea mai mare parte a acestei lungi perioade de timp, au existat o serie de tipuri de cai (genuri). Acum, cu toate acestea, există doar un singur gen: calul modern, Equus. El are dinți care cresc toată viața, copite, picioare mari pentru alergat, iar animalul este mare și suficient de puternic pentru a supraviețui în câmpie.[62] Caii au trăit în vestul Canadei până acum 12.000 de ani în urmă,[63] dar toți caii din America de Nord au dispărut acum circa 11.000 de ani în urmă. Cauzele acestei extincții nu sunt clare. Schimbările climatice și vânătoarea au fost sugerate.

[modificare] Distribuția geografică[modificare] AustralasiaAustralasia a fost separată de celelalte continente pentru multe milioane de ani. În cea mai mare parte a continentului, Australia, 83% din mamifere, 89% din reptile, 90% din pește și insecte și 93% din amfibieni sunt specii endemice. Mamifere sale native sunt în cea mai mare parte marsupiale, precum canguri, bandicoots și quolls. Prin contrast, marsupialele sunt în prezent total absente din Africa și formează o mică parte din fauna de mamifere din America de Sud, precum oposumul și monito del monte.

Reprezentanții vii ale mamiferelor primitive ce depun ouă (monotreme) sunt echidna și ornitorincul. Ei sunt găsiți doar în Australasia, care include Tasmania, Noua Guinee și Insula Cangurului. Aceste monotreme sunt total absente în restul lumii. Pe de altă parte, în Australia lipsesc multe grupuri de mamifere placentare, care sunt comune pe alte continente (Carnivora, artiodactyls, chițcani, veverițe, lagomorfe), deși au lilieci indigeni și rozătoare, care au ajuns mai târziu.

Mamiferele placentare au evoluat în Eurasia și au făcut să dispară marsupialele și monotremele oriunde s-ar răspândi. În Australasia nu au ajuns decât recent. Acesta este motivul simplu de ce Australia are cele mai multe dintre marsupiale din lume și toate monotremele.

Acest subiect care l-a preocupat atât pe Charles Darwin, cât și pe Alfred Russel Wallace. Atunci când apar noi specii, de obicei prin divizarea speciilor mai mari, acest lucru are loc într-un singur loc din lume. Odată ce este stabilită, o noua specie se poate răspândi doar în anumite locuri și nu în altele.

[modificare] Drosophila hawaiianăÎn aproximativ 17.000 km2, Insulele Hawaii au cea mai diversă colecție de musculițe Drosophila din lume, care trăiesc de la pădurile tropicale până la pajiști de munte. Sunt cunoscute aproximativ 800 de specii de drosophilide hawaiiene.

Dovezile genetice arată că toate speciile native drosophilida din Hawai se trag de la o singură specie, care a colonizat insulele, cu aproximativ 20 de milioane de ani în urmă. Adaptarea ulterioară a fost stimulată de lipsa de concurență și de o mare varietate a posibilităților disponibile. Deși ar fi posibil ca o singură femelă gravidă să colonizeze o insulă, este mult mai probabil să fi fost un grup din aceeași specie.

[modificare] Distribuția genului GlossopterisCombinația dintre deriva continentelor și evoluție poate explica ceea ce se găsește în fosile. Glossopteris este o specie dispărută de plante din Permian, de pe supercontinentul antic Gondwana.

Fosilele glossopteris se gasesc în stratul Permian din Sud-Estul Americii de Sud, Africa de Sud, toată insula Madagascar, nordul Indiei, toată Australia, toată Noua Zeelandă, și risipite pe marginile de sud și de nord ale continentului Antarctica.

[modificare] Descendența comunăAtunci când biologii privesc vietățile, ei observă că acestea aparțin unor grupuri care au ceva în comun. Charles Darwin a explicat că aceast lucru urmează firesc dacă "admitem paternitatea comună a formelor aliate, împreună cu modificarea lor, prin variație și selecție naturală".

De exemplu, toate insectele au în comun un plan de organism de bază, al cărui dezvoltare este controlat de gene de reglementare de bază. Ele au șase picioare, au părți dure pe partea exterioară a corpului (un exoschelet), au ochi formați din multe camere separate, și așa mai departe. Biologii explica acest lucru prin evoluție. Toate insectele sunt descendente ale unui grup de animale care a trăit acum mult timp în urmă. Ele încă mai păstrează planul de bază (de exemplu cele șase picioare), cu câteva detalii schimbate. Acestea arată diferit acum, deoarece s-au schimbat în moduri diferite: aceasta este evoluția.

Darwin a fost primul care a sugerat că toată viața de pe Pământ are o singură origine, și că încă de la început "formele fără sfârșit, cele mai frumoase și mai minunate, au fost și sunt evoluate ". Dovezile din biologia moleculară în ultimii ani, a susținut ideea că toată viața este legată prin descendență comună.

| Inferno explică:

Cu apendicele ai dreptate, dar cu restul pe care le-am zis:timusul, degetul mic, glanda pineală, vermiform, părul capilar. cu astea cum ramane?
Acum revenind la legea entropiei, contrar acestei legi fundamentale care guverneaza intregul univers, teoria evolutionista afirma ca sageata timpului este indreptata in sus, ceea ce inseamna ca exista un proces universal de dezvoltare si crestere: de la materia anorganica la cea organica, de la prima celula la complexitatea organismului omenesc

Tudor Opris, autorul cartii Miracolul vietii- miracolul ereditatii spune :"Viata a parut din necesitatea materiei de a se organiza pe sine din ce in ce mai complex, in tendinta ei de a atinge forme cat mai perfecte, tendinta care este rezultatul insusi a organizarii sale."
Ce diferenta exista intre cele doua sisteme? Una foarte simpla: Intr-un sistem inchis, nu exista nicio interferenta din partea vreunei surse de energie externa. Din acest motiv, legea a doua se aplica fara nicio dificultate, sistemul devenind din ce in ce mai dezordonat, adica tinzand spre o entropie maxima. Intr-un sistem deschis dimpotriva – afirma evolutinistii- sursele de energie externa antreneaza o crestere a energiei utilizabile, deci o scadere a entropiei. In ceea ce ne priveste pe noi, se afirma ca soarele este cel care furnizeaza cantitati mari de energie in sistemul nostru deschis, creind conditiile evolutiei.
Deci uite ca nu este adevarat.
Materia in univers nu este ordonata, universul se indreapta spre o dezordine din ce in ce mai mare in caz ca nu stiai. Deci universul se comporta conformlegii entropiei. Nu este o abatere de la ea.
Legat de zaruri: Probabilitatea ca la fiecare zar sa pice 6 este de 1/100 adica de 0, 01.

| Inferno explică:

Cum de apar specii din ce in ce mai complexe? Informația codificată în cadrul ADN-ului se dezvoltă apărând forme de viață din ce în ce mai complicate. Mai exista si procesul duplicarii genelor. Asta e tot.

| Inferno explică:

Glanda pineala cu timpul se intareste. Pana la 17-19 ani ramane moale si cu acel lichid in interior, dupa varsta asta, se intareste si devine solida.
Energia din univers a aparut in urma Big Bangului.
Logic ca daca ai trece materia anorganica prin procese chimice nu devine organica, nu stim cum sa transformam materia anorganica in materie organica.
Legat de aparitia vietii avem mai multe teorii:

Teoria Urey-Miller
este cea conform careia "moleculele vietii" au aparut datorita unui factor extern gen radiatia ultravioleta si descarcarile electrice.

Teoria ribotipului

viata a aparut pe Pamant o data cu stramosii ribotipurilor actuale si a evoluat trecand prin etapa precelulara (aparitia ribozomilor), etapa protocelulara (sporirea greutatii moleculare a ribozomilor si formarea procariotelor si microeucariotelor), iar mai apoi prin etapa celulara (formarea din procariote a arhebacteriilor iar din microeucariote a eucariotelor, capatandu-se mitocondrii si cloroplaste).

Teoria progenotului

Conform acestei teorii, toate organismele actuale au o origine monoancestrala, ancestorul universal fiind progenotul – structura ipotetica cu organizare primitiva, mai simpla decat delula procariota actuala. In progenot informatia ereditara era determinata de acizii ribonucleici.

De la progenot au pornit doua linii primare evolutive ce au determinat aparitia arhebacteriilor si eubacteriilor, la care s-a alaturat apoi linia evolutiva a eucariotelor. Aceasta teorie presupune ca fiecare organism pastreaza in sine sub forma de macromolecule informationale (semantide – ADN, ARN, proteine), calea istorica a organismului respectiv.

Teoria lui Wachtershauser
teoria lui Wachtershauser sustine ca acea sursa de energie vitala ar fi existat deja pe Pamant sub forma sulfurilor metalice

| Inferno explică:

Teoriile pe care le-am dat sunt legate de acel ceva ce a dat nastere materiei organice.
Teoria principala am sa incerc sa o explic pe scurt.
Avem Pamantul in primele faze. Avem balti primordiale de noroi. In acest noroi, moleculele, atomii, particulele, s-au ciocnit intre ei si datorita unor conditii ce sunt inca necunoscute, pe care am incercat sa le arat in teoriile precedente, a aparut viata. Prima data microorganismele, apoi organisme din ce in ce mai complexe. Meduzele, pestii. Apoi viata a aparut pe uscat.

Inca nu se stie ce a declansat reactia ce a creat viata.

| Inferno explică:

Nu edxista specie ce a atins perfectiunea. Fiecare specie este complexa in felul ei. Un peste este adaptat la inot in timp ce o pasare la zbor.
Nu exista specii complexe, care sa atinga maximul evolutiei, pentru ca nu exista un maxim al evolutiei.
Probabil cea mai complexa specie este omul.

| Inferno explică:

Ma, eu nu am spus ca teoria evolutiei este perfecta. Are si ea anumite goluri ce inca nu pot fi explicate sau sunt in contradictie cu anumite legi, asa cum si Big Bang-ul are un gol maricel si anume faptul ca nu stim ce a provocat acea explozie. Dar gandeste in felul urmator:
Intoarcete in trecut sa vezi cum arata atunci teoria evolutiei si cea a big Bangului sa vezi cate goluri aveau atunci. In trecut aceste teorii aveau mult mai multe goluri si lipsuri decat in prezent, dar odata cu avansarea tehnologiei acele goluri au disparut si au mai ramas doar cateva.

Acum gandeste-te in viitor cum o sa arate cele doua teorii, oare vor mai exista aceste goluri?

| Inferno explică:

Niciodata nu spune niciodata.

| costis a răspuns:

Cu putin efort poti sa imi dai convingerile peste cap. Insa trebuie mai multa munca din partea ta. mai multa miscare. Ti-as recomanda vreo 30-40 postari pe zi, dintre care vreo 20 intre ora 3-7. Asa ca pune curu la treaba, potaie mica...

| seagate a răspuns:

Nu o sa-ti dai seama niciodata in ce parte s-a dus trenul doar uitandu-te la sine.

| 4b a răspuns:

Ca si roman, pierdere de timp e cand discuti cu un turcwinking

| 4b a răspuns:

Numa' crestinii sunt inchisi la minte, nu?

| SmexyBoy a răspuns:

Pai cine cauta mereu ceva nou?
Cumva noi crestinii? nicidecum.

Singurul lucru... Dumnezeu = Creator.
Pentru mine ramane litera de lege.
Si ce demonstreaza tot universul asta?
Ca este peste perceptia noastra, cum s-a format, sau din ce cauza?
Hai sa fim seriosi. Domnul sa te binecuvanteze.