Din punct de vedere ORTODOX, imi voi intalni bunicul cand voi muri? El a murit inainte sa ma nasc eu.
Ordonare:
După relevanţă
Cred ca intrebarea este pusa gresit, cred ca ai vrut sa intrebi: Daca sunt ortodox imi voi mai intalni bunicul.
Pot fi doua raspunsuri:
1) daca bunicul a murit ortodox ai doua variante, fie vrei sa fi cu Dumnezeu si atunci Nu iti vei mai intalni bunicul.
2) Fie vei ramane ortodox si iti vei reintalni bunicul pentru putin timp la Marea Judecata. Totul tine de alegerea ta: 1 Viata, 2 Moartea vesnica.
Răspunde
Din punct de vedere ORTODOX =iisus nu era ortodox tu ca crestin esti ucenicul lui iisus, ala e invatatorul tau
Din punct de vedere ortodox, da.
Dar ca să îl întâlnești acum, să te gândești astfel.
Mama sau tatăl tău sunt fiica sau fiul acelui bunic.
Astfel viața lui se continuă prin unul din ei.
Tu ești copilul lor, astfel viața bunicului tău se continuă prin tine.
Bunicul tău este în genele tale, în fiecare celulă din corpul tău,
Astfel, dta când trăiești, respiri, simți, orice faci, trăiești viața ta și a bunicului tău în acelaș timp. Astfel tot timpul te întâlnești cu el. Ce spune poetul.
Nu mor strămoşii niciodată,
Războiul lor în noi şi-l poartă,
Căci li-e ţărâna spulberată,
Dar nu li-e duşmănia moartă.
Străveche, ura lor se-mparte
Din moş în moş, din tată-n tată,
Şi azi, de dincolo de moarte,
Ei ne mai cer o judecată.
Cum ne privim acum în faţă,
Potrivnici însetaţi de luptă,
Neiscusinţa noastră-nvaţă
Din ura lor neîntreruptă.
Noi suntem flacăra pribeagă
Din nemblânzita lor văpaie,
Cu moştenirea noastră-ntreagă
Venim pe câmpul de bătaie.
Cu mine vin, roiesc întruna
Cei fără neam şi fără număr,
Ce-au sprijinit întotdeauna
Eternitatea pe-al lor umăr.
Vin cei de-o lege cu pământul,
Copiii soarelui de vară,
Eu, solul lor, le port cuvântul,
Şi-n suflet, sfânta lor povară.
Vin rânduri, cete se-nfiripă
Din vechea veacurilor lavă,
Din ceas în ceas, din clipă-n clipă,
Tot creşte oastea mea grozavă.
Le văd în orice parte roiul,
Îşi cer dreptatea lor târzie,
Şi fiecare-şi vrea ciocoiul
În judecată să şi-l ţie.
Ei tot mai mulţi răsar din groapă,
Răsar, şi-n mintea mea s-alungă,
Vin bieţi ţărani munciţi de sapă,
Şi vin haiduci cu flinta lungă.
Sosesc cu dorurile toate,
Sărmanii nu mai pot s-adaste:
"Venit-am, măre, strănepoate,
Să ne primeşti la tine-n oaste!"
Le zic supus: "Veniţi de-acum,
Străbuni din lunga vremii cale,
Şi daţi-mi cântecul şi gluma
Şi nesfârşita voastră jale.
Veniţi, căci glasul vostru-nvie
Un nou zorit de dimineaţă,
Voi ce-aţi murit o veşnicie
Sunteţi flămânzi azi de viaţă!"
Ei vin cu suflete-nnoptate,
De-aceea sfarmă lanţuri grele,
De-aceea urlă şi se zbate
Durerea-n cântecele mele
Doar din al veacurilor caier
Mi-am împletit eu biciul urii,
Nestinsul vremurilor vaier
Mi-a scris blestemu-n ceriul gurii!
De luptă-s gata deci... Prin mine
Un iad întreg cere răsplată.
Mi-e sete-acum... Te-aştept, vecine,
Şi ochii mei păgâni te cată!
Îţi vreau sclipirea de oţele,
Şi vreau oştirea ta măiastră,
Întregul cer cu ochi de stele
Să lumineze lupta noastră.
*T
e-aştept... Te-aştept... Dar n-aud bucium,
Nici zumzet ascuţit de zale,
Mă-ndoaie patima, mă zbucium:
Arată-mi rândurile tale!
Şi cum te chem, ş-un colţ de ţară
Mi te-au cătat zadarnic solii,
Te-apropii tu de subsuoară
C-un slab egumen ros de molii...
Vă văd... Mi-e milă peste fire
De bietul grec cu haina ruptă:
Ai spart o criptă-n mănăstire
Ca să-ţi câştigi un soţ de luptă...
Vă văd, şi oastea mea pe-acasă
Mi-o-ndemn încet să se strecoare:
Vai — toată ura mea mă lasă,
Căci sărăcia ta mă doare...
Aceștia sunt strămoșii lui Octavian Goga.
Dar și despre bunicul tău au rămas povești, care le știe mama sau tatăl tău. Să te rogi să ți le spună.
Ele sunt întâmplări adevărate despre ce a crezut el, despre cum a luptat el, despre cum a educat-o pe mama sau pe tatăl tău, despre ce ar fi dorit el ca tu să faci, căci el nu a reușit. Astfel, dacă tu preiei idealurile lui, lupta sa, el va trăi mai mult prin tine, aici acum, nu după moarte.
Putem spune că da. Acum depinde și de faptele tale și de ale bunicului tau. Daca amândoi aveți aceleași fapte, vă veți întâlni, dacă nu, nu.
Pai dacă a murit ce sa mai întâlnești? Poate ii vezi sufletul care cine naiba știe ce e fiindcă dpdv religios sufletul nostru supraviețuiește morții nu noi.
Da. În cele 40 de zile sufletul călătorește și prin rai, și prin iad. Acolo își vede rudele.
Răspunde Va fi decis dacă va sta doar în rai sau doar în iad.
Nu exista asa ceva in biblie
"Cei vii, în adevăr, măcar ştiu că vor muri: dar cei morţi nu ştiu nimic, şi nu mai au nici o răsplată, fiindcă până şi pomenirea li se uită. Şi dragostea lor, şi ura lor, şi pizma lor, de mult au şi pierit, şi niciodată nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare." "Căci, în locuinţa morţilor, în care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici ştiinţă, nici înţelepciune." Eclesiastul 9:5, 6, 10. "Nu morţii laudă pe Domnul, şi nici vreunul din cei ce se pogoară în locul tăcerii." Psalmii 115:17.
De ce minti? ceea ce scrii sunt blasfemi, cei morti nu vor stii de ei pana la judecata de apoi cand cei drepti vor fi inviati pana atunci nu e nici o judecata, dar ce dumnezeu e nebun te judeca de doua ori, cititi biblia nu faceti blasfemi de astea
Eu iubesc adevarul nu are importanta ce sunt, daca in biblie nu scrie asta de ce sa minti, da-mi verstul cu 40 de zile
Probabil ca din punct de vedere ortodox da, dar din punctul de vedere al Scripturii, nu.
Oare spui asta pentru că, crezi că noi vom învia decât la judecată?
Eu sunt puțin derutat deocamdată. Sper sa aflu adevărul curând cu privire la așa ceva.
"TEORIA despre chinul veşnic este incompatibilă cu credinţa în iubirea lui Dumnezeu pentru lucrurile create. . . Pentru a crede în pedeapsa eternă a sufletului ca urmare a greşelilor săvârşite de-a lungul a câţiva ani, fără a i se da sufletului şansa de a se corecta, trebuie să sfidezi ordinele raţiunii", a afirmat filozoful hindus Nikhilananda.
Cuvântul ebraic tradus prin „suflet" este néphesh şi apare în Scripturile ebraice de 754 de ori. Care este sensul cuvântului néphesh? Potrivit cu The Dictionary of Bible and Religion (Dicţionar biblic şi religios), acest cuvânt „se referă de obicei la întreaga fiinţă, la întregul individ". Acest lucru este confirmat de ceea ce spune Biblia despre suflet în Geneza 2:7: „DOMNUL Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul a devenit un suflet viu". Remarcaţi faptul că primul om „a devenit" un suflet. Cu alte cuvinte, Adam nu avea un suflet, ci era un suflet — exact cum o persoană care devine medic este medic. Aşadar, cuvântul „suflet" se referă aici la întreaga persoană.
4. Ce cuvânt este tradus prin „suflet" în Scripturile greceşti creştine, şi care este sensul principal al acestui cuvânt?
4 Cuvântul tradus prin „suflet" (psykhé) apare de peste o sută de ori în Scripturile greceşti creştine. Ca şi néphesh, acest cuvânt se referă de cele mai multe ori la întreaga persoană. Să analizăm, de exemplu, următoarele afirmaţii: „Sufletul Meu este tulburat" (Ioan 12:27). „Teama a cuprins toate sufletele" (Faptele 2:43, NW). „Or ice suflet să fie supus autorităţilor care sunt mai presus de el" (Romani 13:1). „Vorbiţi în mod consolator sufletelor deprimate" (1 Tesaloniceni 5:14, NW). „Puţini, adică opt suflete, au fost scăpaţi prin apă" (1 Petru 3:20). Aşadar, este clar că psykhé, ca şi néphesh, se referă la întreaga persoană. Potrivit eruditului Nigel Turner, acest cuvânt „se referă la ceea ce este tipic uman, persoana însăşi, corpul material în care este suflat [spiritul] rûaḥ al lui Dumnezeu. . . Accentul cade pe întreaga persoană".
În Eclesiastul 9:5, 10 se arată în mod clar care este starea morţilor. Aici putem citi: „Cei morţi nu ştiu nimic. . . În Locuinţa Morţilor, în care mergi, nu este nici lucrare, nici plan, nici cunoştinţă, nici înţelepciune". Aşadar, moartea este o stare de inexistenţă. Psalmistul a scris că, atunci când o persoană moare, aceasta „se întoarce în pământ; şi în aceeaşi zi îi pier şi planurile" (Psalmul 146:4). Morţii sunt inconştienţi, inactivi.
Dumnezeu a spus: „Ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce" (Geneza 3:19). Înainte ca Dumnezeu să-l facă din ţărâna pământului şi să-i dea viaţă, Adam nu exista. Când a murit, Adam a revenit la acea stare. Pedeapsa pe care a primit-o a fost moartea — nu transferarea lui în alt domeniu. Dar ce s-a întâmplat cu sufletul său? Întrucât în Biblie cuvântul „suflet" se referă deseori pur şi simplu la o persoană, când spunem că Adam a murit înţelegem că sufletul numit Adam a murit. Acest lucru i s-ar putea părea ciudat unei persoane care crede în nemurirea sufletului. Totuşi Biblia afirmă: „Sufletul care păcătuieşte, acela va muri" (Ezechiel 18:4). În Leviticul 21:1 se vorbeşte despre „un suflet mort" (NW) (un „cadavru", The Jerusalem Bible). Nazireilor li se interzicea să se apropie de „vreun suflet mort" („vreun corp mort", Lamsa). — Numeri 6:6.
Poti afla mai multe de aici:
https://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/1999243
Ok, înțeleg. Dar, ce părere ai de dedublări, acestea sunt experiențe ale sufletului care iese din corp? Crezi în așa ceva?
Nu cred in asa ceva, pot fi viziuni dar nu iese nici un suflet din trup.
Nah, nu sunt viziuni. Daca ieși din corp, vezi totul în jurul tău, intri înapoi în el și mai apoi aflii că tot ce ai văzut a fost real, asta se numește că așa ceva există.
Unde ai auzit de asta? Din Biblie?
Din propria experiență :-)).
Ieși din corp cu sufletul, ști tu dedublări. Vorbesc serios. Pentru mai multe detalii poți accesa internetul, spun asta pentru că acolo sunt diverse povesti.
Mai eu te intreb de propria ta experienta. Explica-mi si mie cum s-a intamplat.
Am ieșit din corp, vedeam totul, când am intrat înapoi era totul ca și atunci când am văzut înafara lui. Oamenii nu te văd și tu nu ai gânduri, sentimente și simțiri, decât atunci când ești foarte aproape de corp ai gânduri cum că este corpul tau. Am vorbit serios, dacă mă crezi bine, dacă nu, nu. Nu am interes sa te mint că sunt creștin. Daca nu mă crezi pe mine, citește și experientele altora de pe internet și poate că vei afla.
Lucruri din acestea sunt prezentate si in Biblie insa cu un scop. Nu poti sa-mi explici imprejurarile in care s-a intamplat asta? Adica unde erai, cand, ce faceai, cum s-a intamplat, de ce crezi ca s-a intamplat?
Nu prea știu de ce s-a întâmplat sincer. Cam mereu când am stat in pat și am adormit, atunci s-a întâmplat.
Nu si o spun sigur 100%. Ai cuvantul meu.
"Cam mereu când am stat in pat și am adormit, atunci s-a întâmplat."
Pai daca atunci am iesit din corp, ce sa faci. A mai fost mai demult dar este complicat.
Mai eu nu inteleg, te-ai vazut pe rine cand ai iesit din corp? Puteai zbura sau te puteai teleporta unde doreai? Fara un motiv nu vad de ce ar fi acesta un lucru real.
Am putut zbura, bineinteles. Este real pentru ca atunci cand am intrat in corp era totul la fel ca atunci cand am iesit. Nimeni nu te vede cand iesi (om), decat fiintele din lumea nevazuta.
Si ai vazut astfel de fiinte?
Da, dar este greu de explicat.
Ce-ar fi sa pui o intrebare pe tema asta si din raspunsurile celorlalti s-ar putea sa ma lanuresc mai bine.
O să pun. Sa vedem când am timp.
Iubește-L atât de mult pe Dumnezeu, încât el să îți ofere darul de a te vedea cu el în viața de apoi, și în rai, și iertat. căci: "Cere, și ți se va da". Iar dacă crezi că asta nu se poate intâmpla, da; aici pe pământ un oarecare om; un trup aleatoriu, nu poate face asta, nu poate să îți ofere un cadou așa de mare, viața veșnică. Nu uita, Tatăl ți-a mai spus că: "Răsplata cea mare este în ceruri". Atât de mult să Il iubești!?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
