Orice om are nevoie ŞI de rugăciunile altora, mai ales cei căzuţi în păcat sau cei aflaţi in necaz!
Scriptura ne îndeamnă să ne rugăm UNII PENTRU ALŢII!
"Rugaţi-vă unii pentru alţii" (Iacov 5:16).
Realmente nu, aparent da, pentru ca asa functioneaza judecata lor. daca asa isi gaseste omul confort...ce poti sa-i faci.
Sigur ca suntem datori sa ne rugam pentru ei, sa ne pese si sa incercam sa ii smulgem ca din foc.
Totusi mi se pare lipsa de respect fata de natura noastra ca oameni si de intelectul cu care am fost inzestrati. adica tu omori, furi, violezi...dai cu pumnu in cap stiu eu, tu te duci sa te rogi si sa se roage altii pentru tine, in loc sa faci ceva ce conteaza cu adevarat. sa ajuti un nevoias, salvezi viata unui caine, donezi alimente si haine la un orfelinat, inveti un om pierdut sa reinvete...dai o floare la o fata pe strada sa se simta si ea iubita s.a.m.d
crezi ca asta vrea dumnezeu de la noi, sa pacatuim si sa cerem iertare, pai unde e balansul in treaba asta. trebuie sa meritam sa fim iertati, nu doar vorbe.
1.Tu ai impresia că dacă un om se roagă nu face şi faptele bune enumerate de tine? Stai liniştit că le facem şi pe acelea!
2. Dumnezeu NU vrea să păcătuim, însă dacă totuşi o facem, trebuie să ştim că avem la Tatăl un Mijlocitor - Isus Hristos, care ne-a răscumpărat cu Sângele Său şi prin Jertfa Lui avem iertare de păcate, DAR asta NU înseamnă că trebuie să păcătuim mereu şi că păcatul trebuie să devină o obişnuinţă!
Greşeala recunoscută este doar pe jumătate iertată, dacă nu te pocăieşti de greşeala ta şi nu aduci rod bun în viata ta, Dumnezeu va decide ce se va întâmpla cu tine în continuare, însă DATORIA noastră de creştini, este să ne rugăm pentru toţi oamenii, nu să-i judecăm, pentru că este un singur judecător pentru toţi - Dumnezeu!
La punctul 1 daca vorbesti despre tine si vecinii tai, atunci te cred dar nu vorbi in numele tuturor credinciosilor care isi gasesc confort doar prin rugaciune fara a mai inclina balanta de care vorbeam.
uita-te bine in ce lume traiesti, majoritatea se roaga la dumnezeu doar cand au nevoie si avem cu totii aceeasi intrebare "cu ce am gresit doamne?"
punctul 2 nu cred ca imi e adresat mie ca eu nu am cerut explicatiile alea. insa tin sa te corectez un pic, inainte sa ne facem datoria de crestini, trebuie sa ne facem datoria de oameni.
Pentru catolici si ortodocsi, din ce stiu eu, raspunsul e 100% afirmativ. Nu avea rost sa pun intrebarea. Insa pentru unele confesiuni neoprotestante (baptisti, martori...) nu cunosc optica.
Daca in intrebarea mea scrie clar pentru neoprotestanti, ce rost are sa te ambalezi pe aici. Optica ateista o stiu.
Pai Ema, daca tu care ai o viata obisnuita, crezi ca ai de Dumnezeu harul de a smulge ca din foc un napastuit, de ce nu crezi ca Maica Domnului, care l-a tinut pe Iisus in brate, sau mucenicul Gheorghe, care a stat pentru marturisirea lui in groapa cu var nestins, nu au acest har de se ruga pentru napastuiti si a-i smulge ca din foc?
Asa este, scriptura ne indeamna sa ne rugam unii pentru altii. Si orice om are nevoi de rugaciunile altora. Insa sunt si la neoprotestanti cazuti in pacate grele? Sau doar la ortodocsi si catolici?
Chestia asta cu rugatul pentru altii este autosugestionare ca faci ceva util in loc sa faci ceva util in realitate.
INCHINAREA LA SFINTI ESTE OPRITA DE INSASI SFINTII, CARE AU FOST INSPIRATI DE DUMNEZEU. Sutasul Corneliu, cand a vazut pe AP.Petru,,s-a aruncat la picioarele lui si i s-a inchinat. Dar Petru l-a ridicat si a zis: Scoala-te si eu sunt om!,, Paganii din Listra voiau sa aduca lui Barnaba si lui Pavel jertfe ca unor zei, din pricina vindecarii miraculoase a ologului. Apostolii Barnaba si Pavel cand au auzit lucrul acesta, si-au rupt hainele au sarit in mijlocul norodului si au strigat: Oamenilor, de ce faceti lucrul acesta? Si noi suntem de aceeasi fire cu voi...,, Este un singur Dumnezeu si un singur mijlocitor Isus Hristos. SA NE SLABEASCA DECI ASA ZISII ORTODOCSI SI APARATORI AI ORTODOXIEI CU BATAILE LOR IN PIEPT DE DRAGUL SFINTILOR, CAND PRIN MODUL LOR DE VIATA NUMAI SFINTENIE NU URMARESC, NUMAI LA iSUS NU PRIVESC!
Daca nu ma inchin la sfinti nu inseamna ca nu ii cinstesc nu ii venerez, nu inseamna ca imi bat joc de ei. Fereasca Dumnezeu. Dimpotriva, abia acum ii inteleg pe sfinti, ii admir, ii iubesc. Si inteleg cum au fost prigoniti, le inteleg puterea credintei care nu ii lasa sa faca compromisuri, le admir aceasta credinta admirabila si-au dat viata dar de Hristos nu s-au lasat. Si ma simt atat de bine avand acelasi Mantuitor, mergand pe urmele lor.
Asa ca de la neoprotestant la neoprotestant; ce protestati, impotriva cui?
Te poti ruga pentru cei vii, ca Dumnezeu sa lucre spre indreptarea lor, dar pentru cei morti rugaciunea nu mai are folos, ca ei nu se mai pot indrepta. In asta consta diferenta dintre cultele vechi si protestanti/neoprotestanti, ca la ortodocsi sunt rugaciuni pentru morti, iar la catolici exista si purgatoriul, locul de indreptare a pacatosilor.
In Biblie insa zice ca "macar cat traiesti, stii ca vei muri, dar in locuinta mortilor nu este nicio simtire".
Daca un om nu mai are nicio simtire, cum poate cauta sa se indrepte si spele de pacate? Este ca si cum ai cauta sa-l faci pe unul lesinat sa danseze. Daca nu invie precum Lazar, nu este cu putinta.
Dar tu nu mă aveai la ignore?
Oricum e bine că mi-ai dat şansa să îţi mulţumesc pentru mesajul de atunci :) Foarte frumos şi plin de cuvinte "duhovniceşti";))
http://i.imgur.com/8kE84XY.png
Referitor la o situatie ramasa nelamurita, in cazul soldatului roman Corneliu, situaţia era cu totul alta decât cea a creştinilor de astăzi. Cei din Imperiul Roman erau obişnuiţi să divinizeze oameni. Zeii aveau înfăţişări exclusive umane. Împăratul era de asemenea divinizat.
Romanul Corneliu având această predispoziţie, este de înţeles de ce Pavel îl opreşte să i se închine – pentru a nu fi confundat cu Dumnezeul în numele căruia venea să predice. Problema lui Corneliu nu era aceea că acorda o cinstire sau un respect (aşa cum facem noi cu sfinţii), ci mai mult decât atât, Corneliu vedea în Pavel o prestanţă divină. Lucru care nu putea fi acceptat de Pavel.
Facand legatura dintre intrebare si sfinti (persoane avand in continuare existenta reala), un alt lucru esenţial de ştiut este faptul că sfinţilor li se acordă CINSTIRE şi NU ÎNCHINARE (nu ca lui Dumnezeu).
Deşi cinstirea sfinţilor este numită uneori "închinare", asta nu este decât o confuzie cauzată de polisemia termenului, foarte gravă sub aspect lingvistic, terminologic. Confuzie explicată probabil prin faptul că acest termen provine din latinescul lat."inclinare" – înclinare.
Ori ştim foarte bine că ne înclinăm în sute de moduri diferite, spre arăta în general politeţea sau respectul, dar nu în toate aceste sute de cazuri divinizăm pe cei din faţa noastră. Astfel, nu ne divinizăm nici părinţii, nici bunicii, nici profesorii, etc…
Nici un creştin al Bisericii nu face confuzie între Dumnezeu şi creaţia sa (sfinţii săi), între închinarea (adorarea) acordată divinităţii şi cinstirea (minimul respect) acordat sfinţilor.
Ce inseamna "neoprotestanti"?
Ca eu am participat la niste proteste, da' mai demult si nu stiu daca ma inscriu...
Sunt sectantii care-si dau diferite denumiri, daca ii intrebi impotriva a ce protesteaza si de ce ratacirea lor poarta acea denumire n-or sa stie
Alo, unde te-ai dus? In postarea mea era vorba despre harul de a te ruga pentru un napastuit, sau cum ai spus tu de a-l smulge ca din foc, nu despre inchinaciune.
Se pare ca voi puteti face asta, insa Maica Domnului si mucenicii nu. Iata cum va inaltati pe voi insiva mai sus decat sfintii. Pe tine te pot ruga pentru o rugaciune, dar pe Maica Domnului nu. Tu poti mijloci catre Dumnezeu pentru un pacatos, dar mucenicul Gheorghe nu.
Era o mica gluma raspunsul meu... incercam sa detensionez un pic atmosfera de aici. Clar, categoria asta nu e pentru mine
anonim_4396 întreabă:
anonim_4396 întreabă: