E ciudat sa fii pasionat de RELIGIE( cea CRESTINA),spiritualitate si sa vrei sa afli si sa cunosti cat mai multe despre acest domeniu,acest subiect?
Suntem in secolul 21, ar zice unii dar pe mine ma pasioneaza tot ce tine de RELIGIE sau spiritualitatea crestina..Si tocmai mi-am luat o Biblie si foarte multe carti crestine(de mai multe confesiuni,si ortodoxe, catolice dar si neoprotestante) si vreau sa le citesc si sa le studiez.Mai ales Biblia sa o studiez,pentru ca Biblia se intelege cu greu, am mai citit din ea dar nu am studiat-o niciodata(studiat nu citit)... Unii ar spune ca e secolul 21 si altii se gandesc la informatica,matematica,tehnologie etc dar eu pe mine ma pasioneaza domeniul religiei crestine si poate si a spiritualitatii in general.
Pana acum am fost crestin poate putin mai formal si am alternat si alte domenii si activitati neglijand in mare parte pasiunea mea principala.dar acum vreau sa ma apropii mai mult de Dumnezeu, mult mai mult..de aceea si voi posta pe aici mult mai rar. faza e ca unii stiu ca izbucnesc in ras daca citesc asta si ar zice ia si tu o carte de fizica, chimie dar ...na...mi se pare destul de interesanta si atragatoarea religia crestina. Oricum nu sunt fanatic,stiu cand sa ma opresc si sa nu intind coarda.
Deci voi ce ati zice,ce parere aveti,e ciudat sa te pasioneze in vremurile astea religia,crestinismul,spiritualitatea sau e destul de normal?
Ce credeti?
Oricum, e o vorba si as vrea sa o respect si urmez:Nihil Sine Deo(Nimic fara Dumnezeu).
E normal sau e ciudat? Ce parere aveti?
Cine mai e pasionat de religie?

Nu e ciudat si aceasta pentru ca noi am fost creati cu aceste necesitati spirituale.Matei5:3.Important e sa studiezi Biblia, indiferent de reactia celor din jur.

E normal, demonii au facut sa fie ciudat lucrul asta si josnic, insa daca nu iti cunosti Creatorul si vointa sa revelata in Biblie, traiesti degeaba.

Mai, Frăție, ti-o spun prieteneste si vreau sa o iei ca pe un sfat făcând abstracte de credințele, poate diferite, pe care le avem. Ia-o mai moale cu religie si in general cu orice lucru. Nu abuza si nu iti concentra timpul orbește DOAR pe un singur domeniu de studiu. Referitor la religie. Nu e nimic anormal sa ai o pasiune ca aceasta, chiar si ca persoana fara o credință in divinitate, pot spune ca am o pasiune pentru acest domeniu. Ma atrage si uneori, poate mai inainte, ma fascina ca si tine. Dar am reusit sa gasesc un oarecare echilibru, sa mu ma mai ocup DOAR de asta deoarece am observat din experiența (o perioada Maricica din timp irosita, pot spune, pe banalitate care m-au ținut in loc si care m-au împiedicat sa ma dezvolt cum trebuie). Am fost, o perioada dupa cum Iceam, încrustat in aceste chestii existentiale si parca simțeam ca ma acaparaseră. Deci, repet, încearcă sa gasesti un echilibru in tot ceea ce faci. Încearcă sa înveti si sa înțelegi lucrurile care te intereseaza in mod corect, sa te poti folosi astfel de ele si de ce nu, daca esti pasionat, sa-i ajuti si pe alții.

De ce ar fi ciudat? Hristos e acelasi si azi, si ieri, si maine. Si eu sunt pasionat de teologie . Daca esti pasionat, esti ortodox, si stai in oras, poti merge la un grup de tineret ortodox sau la un ASCOR, daca stai intr-un oras mare sigur gasesti. Fac activitati foarte faine si gasesti niste tineri foarte de treaba.
Mie imi place foarte mult sa descopar oameni si locuri extraordinare prin pelerinaj. Te simti minunat intr-un pelerinaj, mai ales daca stai si de vorba cu calugarii, mai ales in cele organizate.
E absolut normal sa-l cauti pe Dumnezeu.
In toate perioadele istorice, crestinii au fost batjocoriti : in Imp. Roman, In Evul Mediu de catre musulmani, in prezent de catre atei si necredinciosi,. Nu e o nautate, Hristos chiar a proorocit asta si a spus sa avem curaj, si chiar sa-i iubim pe cei ce ne batjocoresc.
Cat despre studierea mai multor culte,... poti sa le studiezi dogma, istoria, etc, dar s-ar putea sa te smintesti la un moment dat. Eu am vrut sa trec la neoprotestantism dar am avut un preot bun si m-a lamurit. Nu-i chiar asa faza cu " Toti credem in Dumnezeu", trebuie sa credem in tot ceea ce ne-a revelat Dumnezeu, nu sa alegem unele parti si altele nu, sau sa adaugam. Dar trebuie sa-i iubim si pe cei de alta religie, nu sa ne razboim, cum fac cei din Orient.
Si in catolicism sunt unele erezii : papa e loctiitorul lui Hristos, purgatoriul, filioque, dumnezeirea Maicii Domnului, inima lui Iisus, etc.
Si eu am fost formal. Dar Dumnezeu a facut in asa fel incat cred ca am iesit putin din "formalitate".
Daca ai intrebari legate de religie si vrei sa nu fi luat in ras de atei, le poti posta pe un forum crestin, sau poti merge la un duhovnic bun.
Daca tot citesti Biblia, ai putea sa citesti intai Evangheliile, apoi Epistolele si abia apoi Vechiul T.
Si suntem doar doi din milioanele de oameni pasionati de teologie, deci sunt foarte multi.

Si partial dau dreptate lui bleakk, sa nu ne dam toata ziua cu capu de podea facand metanii si sa nu stam toata ziua cu nasul in carti de dogmatica.
Trebuie si sa ne facem activitatea de zi cu cu zi, sa comunicam cu oamenii cu care avem relatii familiale, de prietenie, etc, sa facem cate un bine, pe scurt, sa traiesti crestineste, nu ca un habotnic.
E mai mult decat bine sa citesti, sa vezi locuri sfinte, sa studiem despre o pasiune a noastra, etc., dar sa nu-ti neglijezi celelalte activitati (poate si pasiuni), atata timp cat nu sunt pacatoase, caci s-ar putea sa cazi in fanatism. Dar nu te lasa, fa-ti un program de citit despre Dumnezeu si Biserica, roaga-te, fa-ti treburile in lume, cultiva-ti talentele si pasiunile (Dumnezeu cere si asta, vezi "pilda talantilor" ), fereste-te cat poti de pacate, pastreaza relatii bune in limita moralului cu ceilalti si totul va fi bine.
Cum zicea pr. Necula, un mare predicator: "Sa ne fereasca Dumnezeu de omul fariseu! Noi suntem in lume, asa ca avem datorii si fata de lume ".