Este vreun ateu care s-a convertit la crestinism?
La momentul acela aveam cunostinte limitate cu privire la Biblie. Eram un ignorant in privinta asta. Citisem tot ce se poate citi in materie de filosofie, fusesem si bine indoctrinat cu teoriile promovate de stiinta. Dumnezeu era pentru mine o inventie pentru a controla masele. Cu toate acestea, traiam o adevarata drama. Viata mea pe pamant nu avea nici un sens. Totul mi se parea de o inutilitate fantastica. Intrebarilor existentiale nu le putusem da un raspuns si pe tot ce puneam mana parea ca se destrama. Ajunsesem, peste noapte, un alcoolic. Fumam 2-3 pachete de tigari pe zi si imi petreceam noptile prin localuri rau famate. Il urmam, pas cu pas, pe tata, care a murit la 45 de ani, bolnav de cancer...
In seara in care am hotarat ca nu mai vreau sa traiesc (dupa cateva intentii esuate de sinucidere) m-am rugat. Nu ma intreba de ce am facut-o. Pur si simplu am crezut, la momentul ala, ca un Dumnezeu ar face sens si ar merita sa existe, ca altfel suntem ca niste vase in deriva. Eram singur si rupt de beat si cu doua tigari in gura - prin urmare nu va ganditi la o convertire in care un grup de credinciosi draguti mi-au explicat cu Biblia in mana. Rugaciunea a fost sincera si scurta, incepand cu "Doamne daca tu existi, ajuta-ma si ia-ma". Cand m-am trezit, a doua zi, nimic nu a mai fost la fel. Am renuntat, instant, la vicii. Aveam o constienta permanenta a prezentei Lui. Am cautat cu disperare Biblia prafuita si nefolosita si am inceput sa o devorez. A disparut si tentatia de a ma sinucide. Am continuat sa conversez cu Dumnezeu, care, pentru prima oara, nu era inaccesibil ci era o persoana vie. Schimbarea a fost una atat de profunda ca a fost remarcata de toti prietenii, cunoscutii, vecinii, de familie, etc. Oamenii astia pot depune marturie cu privire la asta.
Ce s-a intamplat peste ani? Dintr-un paria, am ajuns sa ii ajut pe cei din jur. Mi-am pus viata in slujba celor mai nevoiasi dintre noi, lucrand ani de zile cu oamenii strazii si cu dependentii de diferite substante. Dintr-unul care abia terminase liceul, am ajuns sa termin, cu rezultate exceptionale, o facultate de psihologie si un master. Nu am facut-o decat din dorinta de a putea sa le fiu altora de folos. Dragostea a luat locul urii, iar pofta de viata gandurilor morbide. Astazi am o familie fericita. Sunt primul din familie care experimenteaza asa ceva, dupa interminabile generatii de nefericiti. Nu sunt un indoctrinat, nu iau lucrurile pe nemestecate. Am gasit raspunsuri la multe dinntre intrebarile mele. Sunt un om implinit si singurul lucru care ma doare este atunci cand oamenii incearca sa conteste o realitate atat de profunda si de durabila din viata mea. Nu am motivatii ascunse, iar, daca totul ar fi o iluzie (desi am mii de motive sa nu cred asta) tot ar merita prin efectele benefice din viata celui care isi conduce viata pe baza principiilor ei sanatoase. Cu Dumnezeu alaturi am trecut prin multe. Niciodata, insa, singuratatea, disperarea si deznadezdea nu au mai pus stapanire pe mine. Promisiunile Bibliei s-au dovedit a fi adevarate.
Dumnezeu nu poate fi explicat cu legi ale stiintei si prin ochii limitarilor naturale - desi ele indica spre o realitate superioara. Daca vrei sa te convingi de existenta Lui - trebuie sa experimentezi, incercand. Nu am auzit pe nimeni care sa o fi facut cu sinceritate si care sa fi fost dezamagit.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Eu am fost ateu și am devenit ulterior un religios, dar nu am nici o treabă cu creștinismul.
Un om cu carte și logică, nu poate să treacă la creștinism, că Vechiul Testament, este o înșiruire de prostii.
Un om -băiat /bărbat - nu poate adera la mozaism sau la islamism, că nu va vrea să accepte botezurile lor, cu „ tăieri, la cocoșel ".
RăspundeSi eu am fost ateu vreme de 2 luni dar am redevenit iarasi crestin. Adevarat ca este greu de crezut ceia ce scrie V.T. dar stiu caci daca continui sa cred cu adevarat peste nu mult timp pana la cel mai mic cuvant din Biblie se va implini. Poti sa ma numesti fanatic sau prost nu-mi mai pasa deoarece eu am gasit pacea cu Dumnezeu in Isus Hristos.
Răspunde Nu pune la inima comentariile si indemnurile ateilor. nu renunta la credinta in Hristos. de preferabil ortodoxa
Fara suparare dar de ce ortodoxa?
Nu exista mantuire in afara ortodoxiei.
http://deveghepatriei.wordpress.com/......u-exista/_
2000 de ani. Ortodoxia este Biserica cea Sfanta a lui Hristos, Domnul si Dumnezeul nostru. Dogmele ortodoxiei sunt neclintite de 2000 de ani exact asa cum au fost stabilite la sinoadele ecumenice
http://ortodoxie.3x.ro/......enice.html
apoi s-au desprins catolicii cazand in erezii grave.
http://www.credo.ro/catolicism.php
iar apoi mult mai tarziu protestantii care s-au afundat si mai mult.
ortodoxie:
http://www.youtube.com/watch?v=GTiYsfz4S7Q&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=YjNRcKapV5M
http://www.youtube.com/watch?v=Da1YXdy7ZeY
http://www.youtube.com/watch?v=4MgCZan_ErQ
Sicer sunt protestant Penticostal insa eu nu tin cont de confesiune si nu cred ca Isus va zice Ortodocsi veniti incoace restul afara.
Dar ce are crestinimul asa special sa stiu si eu, nu cunosc vreun ateu care gandeste sa treaca la religie asa nebuni am vazut multi mai ales multi falsi asa zisi ateii nu poti devenmi crestin cand lucri o luna pentru nimic si vezi tiganii cu aur la gat foarte corect zeul evreu numai vb de VT plina de crime, violenta etc deci poate uni au trecut dar au devenit desiti adica cred ca big bang a fost creat de o zeitate
Ce te-a facut sa crezi in Isus Hristos?
Convertirea ta este foarte asemanatoare cu a mea. Am fost crestin insa am ainceput sa ma indoiesc de cat adevarata este Biblia si am devenit satanist spiritual o vreme insa aceasta fericire nu a tinut mult timp caci am dat de site-ul www.descopera.org si am inceput sa studiez si acolo am gasit ceva ce m-a zguduit: zei sunt doar inventia omului-in acea clipa am zis care imi este scopul? Oare nu exista nimic dupa viata? M-as fi suicis insa mi-a fost frica ca o sa ma doara :)) asfel am zis atunci tot ce pot sa fac este doar sa ma dedic stiintei in totalitate. Dar la vreo cateva zile a aratat la TV pe Discovery ca omul poate controla obiectele din jur cu mintea si mi-a venit o mica speranta. Dupa vreo saptamana cineva mi-a recomandat sa intru pe Biserica satanista. Asa am facut si m-am apucat si citesc Biblia lui Lavey si devin satanist laveyan. Dupa un timp ma duc la tata la munca si acolo imi tot vorbea de Dumnezeu insa eu spuneam in mine: "da da sigur te cred" la modul ironic. Am ventit la o saptamana acasa de la tata care lucra la cineva la o ferma si intru pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Moarte_(mitologie) si dupa ce citesc imi zic bai din atatea mituri nici una nu este atevarata, si asfel renunt la orice credinta si devin ateu. Intru pe TPU la categoria religie si contrazic crestin prin intrebarea : Din atatia zei care sunte de ce Dumnezeul crestin este mai adevarat? Insa tatal meu cind vorbeam cu el vedeam ca are atata pacea in sufletul sau si incep sa ma intreb exista Dumnezeu? Si incep sa ma indoiesc de certitudinea ca nu exista Dumnezeu. Si iarasi nu mai aveam pace si liniste in mine, pana cand tatal meu ( care nu stia ca sunt ateu) si spune despre speranta ca noi oameni nu mai avem speranta. Gat de vorbit si ma intreb oare mie nu imi lipseste speranta in viata dupa moarte? Atunci cu nu prea multa credinta spun: Doamne daca existi dovedeste-mi! Mai tirziu tot in acea zi dar cam seara pe la 9 incep o cearta si nervos vorbesc urit cu toata lumea. Dupa ce ma mai calmez ma intreb de ce traiesc? Apoi imi zic daca nici un Dumnezeu nu exista nu este persoana in lumea asta sa ma opreasca. Caci daca ma bate imi trece durerea, iar daca ma pedepseste, pedeapsa trece dar eu nu mai voi schimba. Ma pun in pat sa dorm sigur 100% pe cea ce am zis in mine fara sa ma mai intreb de ce exist. Dimineata la vreo 3-4 ma trezesc cu gandul de am ma ruga (cea ce nu am mai facut de mult timp), infine cetez tentatiei de a ma ruga sima ridic din pat si ma pun in rugaciune. Dupa care dorm intr-un somn linistit si profun pana dimineata. Ma trezesc dimineata cu o siguranta si o liniste in inima mea si ma pun iarasi sa ma rog. Iar dupa ceva timp ma duc la casa de la care m-am mutat adineaori cu o saptamana in urma si pe drum in timp ce ma duc ma rog: Doamne da-mi o carte care sa imi mareasca credinta si iau si Biblia care nu am vrut sa iau prima data cand m-am mutat. Vin acasa si citesc cartea cu o sete foarte mare dupa Dunmezeu. Insa cea ce m-a uimit a fos ca cartea parca era scrisa pentru mine. Cartea se numeste : ISUS DESTINUL NOSTRU scrisa de pastorul Wilhem Busch. Si pot spune ca ma bucur de fiecare zi din viata. Glori celui ce m-a facut un om nou.
Ce mărturie frumoasă.
Iți mulțumesc că ai impărtășit-o cu noi, a fost o delectare să te citesc.
May God bless you and your family.
La momentul acela aveam cunostinte limitate cu privire la Biblie. Eram un ignorant in privinta asta. Citisem tot ce se poate citi in materie de filosofie, fusesem si bine indoctrinat cu teoriile promovate de stiinta. Dumnezeu era pentru mine o inventie pentru a controla masele. Cu toate acestea, traiam o adevarata drama. Viata mea pe pamant nu avea nici un sens. Totul mi se parea de o inutilitate fantastica. Intrebarilor existentiale nu le putusem da un raspuns si pe tot ce puneam mana parea ca se destrama. Ajunsesem, peste noapte, un alcoolic. Fumam 2-3 pachete de tigari pe zi si imi petreceam noptile prin localuri rau famate. Il urmam, pas cu pas, pe tata, care a murit la 45 de ani, bolnav de cancer...
In seara in care am hotarat ca nu mai vreau sa traiesc (dupa cateva intentii esuate de sinucidere) m-am rugat. Nu ma intreba de ce am facut-o. Pur si simplu am crezut, la momentul ala, ca un Dumnezeu ar face sens si ar merita sa existe, ca altfel suntem ca niste vase in deriva. Eram singur si rupt de beat si cu doua tigari in gura - prin urmare nu va ganditi la o convertire in care un grup de credinciosi draguti mi-au explicat cu Biblia in mana. Rugaciunea a fost sincera si scurta, incepand cu "Doamne daca tu existi, ajuta-ma si ia-ma". Cand m-am trezit, a doua zi, nimic nu a mai fost la fel. Am renuntat, instant, la vicii. Aveam o constienta permanenta a prezentei Lui. Am cautat cu disperare Biblia prafuita si nefolosita si am inceput sa o devorez. A disparut si tentatia de a ma sinucide. Am continuat sa conversez cu Dumnezeu, care, pentru prima oara, nu era inaccesibil ci era o persoana vie. Schimbarea a fost una atat de profunda ca a fost remarcata de toti prietenii, cunoscutii, vecinii, de familie, etc. Oamenii astia pot depune marturie cu privire la asta.
Ce s-a intamplat peste ani? Dintr-un paria, am ajuns sa ii ajut pe cei din jur. Mi-am pus viata in slujba celor mai nevoiasi dintre noi, lucrand ani de zile cu oamenii strazii si cu dependentii de diferite substante. Dintr-unul care abia terminase liceul, am ajuns sa termin, cu rezultate exceptionale, o facultate de psihologie si un master. Nu am facut-o decat din dorinta de a putea sa le fiu altora de folos. Dragostea a luat locul urii, iar pofta de viata gandurilor morbide. Astazi am o familie fericita. Sunt primul din familie care experimenteaza asa ceva, dupa interminabile generatii de nefericiti. Nu sunt un indoctrinat, nu iau lucrurile pe nemestecate. Am gasit raspunsuri la multe dinntre intrebarile mele. Sunt un om implinit si singurul lucru care ma doare este atunci cand oamenii incearca sa conteste o realitate atat de profunda si de durabila din viata mea. Nu am motivatii ascunse, iar, daca totul ar fi o iluzie (desi am mii de motive sa nu cred asta) tot ar merita prin efectele benefice din viata celui care isi conduce viata pe baza principiilor ei sanatoase. Cu Dumnezeu alaturi am trecut prin multe. Niciodata, insa, singuratatea, disperarea si deznadezdea nu au mai pus stapanire pe mine. Promisiunile Bibliei s-au dovedit a fi adevarate.
Dumnezeu nu poate fi explicat cu legi ale stiintei si prin ochii limitarilor naturale - desi ele indica spre o realitate superioara. Daca vrei sa te convingi de existenta Lui - trebuie sa experimentezi, incercand. Nu am auzit pe nimeni care sa o fi facut cu sinceritate si care sa fi fost dezamagit.
Era o tipa care spunea ca s-a hotarat sa creada in Dumnezeu, dar numai atat, fara biserica, fara sfinti, fara slujbe.
Nu ai nevoie de sfinti sau slujbe sa fi mantuit caci noi suntem socotiti neprhaniti prin credinta nu sfinti matuiesc omul ci Fiul Dumnezeului Cel VIU IN VECI! Cand te referi la biserica sau la oamnei? Caci Isus a zis ca El are nevoie de inchinatori in duh si adevar nu conteaza locul ci omul. Glorie lui Isus cel inviat.
Nu s-a convertit la crestinism, ea doar aproba ca exista un Creator suprem (un singur zeu).
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
