Evolutie sau creatie?
Atei spun corect ce spun ei ca nu se pot aduce dovezi la ceva ce nu e cuprins in stiinta, iar crestini numai nu vor sa accepte ca geneza e doar o alegorie la ceea ce s-a intamplat si nu un fapt istoric/stiintific.
Eu cred ca in creatie prin evolutie.....cineva e aceeas parere cu mine?

Hai bre sa fim seriosi pina acum 2-3 ani stiinta spunea ca universul este curbat, acum spune ca este plat.Ba din contra jurau cu mina pe darwin ca universul are 13 mld de ani apoi tot ei zic stai frate ca uite centura de galaxii de 120 mld de ani. Pina la urma a picat big bangul au picat si verigile lipsa ca sunt tot lipsa, incearca "jmekerii" sa gaseasca ghertoi sa le vinda cioroiul vopsit pe post de papagal, dar nu prea tine ca il auzi croncanind, ca ateii nostri cind sunt strinsi pe craca ascultind discursul lui lolozila. Eu propun ateii sa candideze la parlamentari astia stiu sa minta de ingheata apele.Iar pe tine cu evolutia prin Creatie te propun sef de campanie

De unde stii ca e alegorie? Incerci sa aduci scuze basmului biblic? El nu are nici o legatura cu realitatea.

Din cate am inteles, tu crezi ca evolutia si creatia sunt doua extreme si ca adevarul e undeva la mijloc. ok, asa crezi tu dar regula asta nu se aplica intotdeauna. ia in calcul si varianta ca o teorie este gresita.

Că să afirm ceva cu toată tăria trebuie să cunosc totul, deşi nu se poate.Aş putea spune că există un Creator ce a făcut Universul şi că fiinţele au evoluat după aceea, nu pot crede, cred că povestea cu lutul este chiar pentru semidocţi.Deci ambele variante.

„CINE ştie să spună de unde au apărut toate lucrurile şi cum a avut loc procesul creării?" Această întrebare se găseşte în poemul „Cântecul creaţiei". Compus în sanscrită cu mai bine de 3 000 de ani în urmă, poemul face parte din Rig-Veda, o carte sacră hindusă. Poetul punea la îndoială chiar şi faptul că numeroşii zei hinduşi puteau şti „cum a avut loc procesul creării", întrucât „zeii înşişi sunt mai tineri decât creaţia".
Scrieri babiloniene şi egiptene conţin mituri despre naşterea zeilor acelor popoare într-un univers deja existent. Totuşi, demn de remarcat este faptul că acele mituri nu au putut spune cum a apărut universul. Cu toate acestea, veţi descoperi că există o relatare despre creaţie diferită. Această relatare deosebită, Biblia, începe cu următoarele cuvinte: „La început Dumnezeu a creat cerurile şi pământul". — Geneza 1:1.
Aceste cuvinte simple şi sugestive au fost scrise de Moise cu aproximativ 3 500 de ani în urmă. Ele îndreaptă atenţia spre un Creator, Dumnezeu, care transcende universul material, întrucât el l-a făcut şi, prin urmare, există dinainte de apariţia acestuia. Aceeaşi carte învaţă că „Dumnezeu este Spirit", ceea ce înseamnă că el există într-o formă invizibilă ochilor noştri. O asemenea entitate poate fi, probabil, mai bine înţeleasă astăzi, întrucât oamenii de ştiinţă au descris puternicele stele neutronice şi găurile negre din spaţiu, acestea fiind invizibile şi putând fi detectate pe baza efectelor lor.
Unii oameni de ştiinţă au remarcat ordinea în care sunt prezentate evenimentele în Geneza. De exemplu, renumitul geolog Wallace Pratt a spus: „Dacă mie, ca geolog, mi s-ar cere să explic pe scurt teoriile noastre moderne despre originea pământului şi despre dezvoltarea vieţii pe el unui simplu popor de păstori, asemenea triburilor cărora le-a fost adresată Cartea Geneza, nu aş reuşi să fac lucrul acesta decât dacă aş folosi cu minuţiozitate o mare parte din limbajul folosit în primul capitol al Genezei". De asemenea, el a remarcat că ordinea evenimentelor descrise în Geneza referitoare la apariţia oceanelor, a uscatului, a vieţii marine, a păsărilor şi a mamiferelor corespunde, în esenţă, succesiunii principalelor diviziuni ale timpului geologic.
Gândiţi-vă la următorul lucru: De unde a aflat Moise — cu mii de ani în urmă — această ordine exactă, dacă sursa lui de informaţii nu a fost Creatorul şi Proiectantul însuşi?
Biblia afirmă că „prin credinţă înţelegem că lumile au fost întocmite prin Cuvântul lui Dumnezeu, încât tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd" (Evrei 11:3). Mulţi nu sunt dispuşi să accepte acest fapt, preferând să creadă în întâmplare sau în procese oarbe, în urma cărora se presupune că au apărut universul şi viaţa. Totuşi, motivele pentru a crede că universul şi viaţa terestră — inclusiv viaţa noastră — provin de la o Cauză Primă inteligentă, de la un Creator, Dumnezeu, sunt multe şi variate.
Biblia recunoaşte în mod deschis că „credinţa nu este o posesie a tuturor oamenilor" (2 Tesaloniceni 3:2). Totuşi, credinţa nu este credulitate. Credinţa se bazează pe esenţă.

Scuze dar nu inteleg prea bine intrebarea.Tu vrei sa stii doar daca cineva este de acord cu tine?

Dupa ce vei redacta cat de cat corect, poate vei obtine si raspunsul solicitat.

INCREDIBIL! Intrii pe TPU, dai la intrebari populare, si e imposibil sa nu dai de o intrebare:Cum sa zici ca D-zeu nu exista? Voi ce credeti? Exista, nu exista?


Si apoi vin siroaie de raspunsuri, pareri contradictorii!
Poza asta este tot ceea ce am eu de spus:
http://a3.sphotos.ak.fbcdn.net/......6918_n.jpg

Cand o sa mai dau peste o intrebare de acest gen, o sa postez acelasi lucru!

Din cate stiam eu, unii oameni de stiinta au spus ca scheletele ale oamenilor care nu era homo-sapiens nici nu sunt relevante cu omul.

Realizezi ca evolutia are probe care sa o suporte, dar creatia nu are decat o carte veche de 2000 de ani si nici o proba ce poate fi verificata nu?

Eu nu cred asa ceva, evolutia nu o avut nevoie de un creator