Uite ce raspuns dă biblia:
"Tot ce găsește mâna ta sa facă, fă cu toată puterea ta, căci în mormânt, locul unde te duci nu există nici lucrare, nici plan, nici cunoștință, nici înțelepciune. Eclesiastul 9:10.
Eşti cam ipocrit, tinere. Vii cu răspunsul ăsta sec, ca oamenii să creadă că eşti ateu şi în felul ăsta să apari mai uşor abordabil. Noi care suntem mai vechi aici pe site ştim cine eşti şi ce crezi. Tu crezi că va fi viaţă veşnică şi un pămânr paradisiac, chiar dacă nu imediat după momentul morţii. Deci clar nu eşti ateu, cum ai vrea să apari cu răspunsul ăsta sec. Ştiu că Eclesiastul spune asta, dar este Eclesiastul singura carte biblică? Dacă dai răspunsul ăsta izolat de orice context, clar vrei să pari ateu şi să găseşi astfel o punte de legătură cu ateii, care sunt mulţi aici pe site. E o strategie, nu zic, dar o strategie numită ipocrizie. Ştiu, vei avea o replică şi la asta, spunând că ai răspuns strict la întrebare, adică ce se întâmplă imediat după ce mori. Dar ştii foarte bine că dorinţa omului care a pus întrebarea nu era să ştie doar atât, ce se întâmplă exact după momentul morţii, ci pur şi simplu dacă mai există vreo speranţă de viaţă după aceea.
Nu ţi-o spun cu răutate, dar ţin minte cum şi alte răspunsuri ale tale mai vechi trădau o şiretenie sau ipocrizie. Zic că ar fi bine să îţi faci o evaluare profundă a conştiinţei şi să încerci să smulgi rădăcina ipocriziei. Sinceritatea e de o mie de ori mai de preţ decât falsitatea. Pentru binele tău spun.
Da nu te-a întrebat nimeni despre mine, dacă sunt ipocrit sau nu. Asa simți tu nevoia sa ii împarți pe oameni în categorii? Cat despre răspuns, nu a zis nimeni ca vreau sa par ateu. Omul a întrebat, eu am raspuns. Sunt și alte cărți biblice: Iov,
Evangheliile, Apocalipsa, scrisorile lui Pavel. Dar din toate aflăm aceiași idee: până când va fi învierea morților nu există nimic după ce mori. Nici durere, chin, pedeapsă, dar nici bucurii si plăceri în Rai.
Iar despre faptul de a-i cataloga pe oameni, iti mai zic sa te uiti la bârna din ochiul tau. Lasă judecata in seama altora.
"Da nu te-a întrebat nimeni despre mine, dacă sunt ipocrit sau nu"
Ai auzit tu vreodată că pentru a demasca o ipocrizie trebuie să aştepţi mai întâi să fii întrebat? Vezi ce strâmb pui problema? Isus i-a întrebat pe farisei dacă îi dă voie să îi demaşte?
"Cat despre răspuns, nu a zis nimeni ca vreau sa par ateu" - Zic eu. Trebuia neapărat să mai zică şi altul? Iar pui problema strâmb.
"Omul a întrebat, eu am raspuns" - Aici apare cel mai clar ipocrizia. Ştii bine că omul nu era interesat de ce se întâmplă în secunda imediat următoare morţii, ci voia să ştie dacă mai e vreo speranţă; sau suntem morţi pentru totdeauna. Din nou o dai cotită.
În final zici să mă uit la bârna din ochiul meu. Adică ai vrea să fii lasat în pace să-ţi desfăşori ipocriziile nestingherit. Ştiu că ţi-ar conveni asta, dar nu-ţi dai seama că te autoamăgeşti şi, ce e mai rău, amăgeşti şi pe alţii.
Omul a întrebat dacă "mai e ceva". De ce ai evitat să-i spui că mai e o speranţă, un paradis pământesc, despre care tu eşti convins că va fi? Mmm? Ţi-am spus că eu te-am observat şi din alte postări mai vechi şi cam tot aşa erau.
Nu trebuie să o iei ca pe o insultă, ci, simplu, ca un sfat prietenesc. Dacă îl accepţi sau nu - decizia îţi aparţine. Îţi reamintesc însă că adevărata fericire stă în sinceritate, nu în vreo formă oarecare de şmecherie.
Lasa-mă frate în ipocrizia mea, si lasă că timpul sa răspundă, sa dovedească ce este de dovedit. Nu esti obligat sa comentezi la postarile mele. Isus a spus nu mai judeca ca sa nu fii judecat. Căci cu măsura cu care judeci vei fi judecat. Lasă-ma asa ipocrit. Eu voi da socoteală când se va trage linia.
Exista fantezii cu reincarnari si vieti infinite, dar in realitate nu mai e nimic.
Corect. În Biblie găsim scris ca același sfârșit îl au si oamenii si animalele. Ba mai mult, se spune în Biblie ca din acest punct de vedere omul nu întrece cu nimic animalul. Cum moare unul asa moare si celalalt. Si da, mai ai dreptate într-o privință: moartea = somn. Până când va veni învierea morților, cei morți nu stiu nimic, si nu au nicio putere. Chiar Isus a spus că Lazăr doarme, deși era mort, chiar în stare de putrefacție.
Da stiu. Dar stiu si ca daca o bucătăreasă poate face o mâncare bună, peste 20 -30 de ani dacă este sănătoasă o poate face din nou, dacă are tot ce-i trebuie. În mod similar, si Dumnezeu dacă a creat corpul uman odată, îl mai poate crea odată. exact la fel, cu aceleași gânduri, simțiri, sentimente, înfățișare. Dumnezeu a promis că va fi o înviere. Si el nu minte.
Bine, în unele privințe suntem de păreri diferite. Eu aleg sa cred ce spune Biblia. Că va fi o înviere, de exemplu mă gândesc la cuvintele lui Isus care a spus: " Nu vă mirati. " Ioan 5:28, 29. La faptul că el însuși a fost înviat de Dumnezeu, la faptul că Isus a făcut învieri, pe Lazăr, fiica lui Iair, si băiatul văduvei. Acestea arată că Isus si Dumnezeu au putere sa învingă moartea. Imi vine în minte si Iov 14:14, 15 - ca oamenii sunt lucrarea mâinilor lui Dumnezeu, si ca lui ii este dor de cei care au murit, iar la momentul potrivit ii va chema, iar ei vor răspunde. Si Isaia 26:19, Ca cei care zac neputincioși în moarte vor iesi. Imi vine în minte si Tit 1:2 ca Dumnezeu nu poate sa mintă, si astfel, când i-a promis vârsnicului profet Daniel că îl va ridica să-și primească răsplata, cu siguranță asa va fi. Niciodată Dumnezeu nu a rămas dator, nu a mințit, sau nu și-a îndeplinit promisiunile. Dar ca sa crezi aceste lucruri trebuie să îl cunoști pe cel care le-a promis. Altfel ti se par simple basme. Si pe undeva incerc sa înțeleg punctul tau de vedere.
De ce sa îl marginalizez pe Dumnezeu? Spre deosebire de Dumnezeu, tu esti un om imperfect, supus slăbiciunii, păcatului, si sunt cazuri în care oricât ai vrea, nu poti sa-ti împlinesti promisiunile. În schimb Dumnezeu este perfect, si niciodata nu a mințit, sau nu au fost ocazii in care să nu își poată ține promisiunea. De-asta aleg să îl cred pe Dumnezeu când promite învierea morților, si nu pe tine, ca bunica ta a levitat. Este un exemplu cu bunica ta. Inteleg. Dar l-am disecat puțin?
Nu înțeleg ce vrei sa spui.
Cine stabilește cum e Dumnezeu? Tu?
Daca il creaza Dumnezeu, de ce il lasa sa pacatuiasca, sa se distruga unii, sa se omoare altii? Ca doar este atotputernic, nu?
Cine a scris biblia? Nu tot niste oameni?
De ce nu-i este dor lui Dumnezeu de cei vii si sa-i faca sa nu greseasca, sa nu fie infometati, sa nu fie bolnavi sa nu faca crime etc., etc?
Iar cu bucatareasa este un exemplu de tot rasul. Nu ma mira ca oameni cu asemenea gandire sunt atrasi de propaganda desantata a conducatorilor religiosi.
"De ce nu ii este dor lui Dumnezeu de cei vii, să-i facă sa nu greșească, sa nu fie înfomatați, sa nu fie bolnavi, sa nu faca crime."
Iti raspund cu ajutorul bibliei: Geneza 3:1, 5. Satan Diavolul prin intermediul șarpelui a sugerat ideea ca Dumnezeu prin conducerea Sa, ii privează pe oameni de ceva bun. Indirect a transmis ideea ca guvernarea lui este net superioară, mai bună, decât a lui Dumnezeu. Astfel in fața miliardelor de îngeri această acuzație necesită un răspuns: daca il distrugea pe diavol în acel moment, era un răspuns, dar nu cel mai bun, pentru că oricând după aceea se putea ridica alt înger sa zica: daca avea dreptate si nu a fost lăsat să demonstreze? Așadar în mare lui înțelepciune Dumnezeu la lăsat pe Diavol sa guverneze, sa dovedească ce poate. Astfel niciodată în întreaga eternitate nu se va mai ridica cineva care să-l conteste pe Dumnezeu. Cat despre oameni, de ce nu ii face sa nu greșească, sa nu se omoare intre ei, sau de ce nu ii hrănește, astea nu sunt altceva decât consecințele guvernării diavolului, si a dorințelor oamenilor: Iacov 1:13, 14 spune că Dumnezeu nu încearcă pe nimeni, si ca dorințele pe care un om le are, pot sa il duca la moarte. În final iti amintesc si de exemplul lui Iov. Acolo din nou o controversă la nivelul creaturilor spirituale, Diavolul ia acuzat pe toți oamenii ca ii vor intoarce spatele lui Dumnezeu. Prin cuvintele piele pentru piele si omul va da tot ce are pentru viața sa. Satan a spus că între viață și Dumnezeu, oamenii aleg viața, nu pe Dumnezeu, cel care a creat si întreține viața. Astfel fiecare dintre noi avem posibilitatea, prin propria persoană sa dovedim dacă satan sa înșelat sau nu. Iar cu bucătăreasa este un exemplu, simplu, dar desprinzi o lecție importantă din el.
Tot cu biblia? raspunde-mi cu mintea ta, nu cu ce s-a scris acu 2000 de ani, deoarece lumea si stiinta a evoluat.
Ma tot iei cu toti stapanii din antichitate care nu aveau altceva de facut decat sa scrie ce le convenea lor ca sa poate subjuga prostimea.
Si eu pot sa scriu asemenea enormitati, care nu se adeveresc prin nimic, doar sa crezi fara sa cercetezi.
Tu nu iti dai seama ce logica precara sau ilogica propagi? Numai un om fara cultura poate sa sustina asemenea enormitati.
Te rog sa nu-mi mai scrii, ca te blochez. Am mai intalnit bigoti, dar ca tine mai rar.
Bravo. Tu te bagi in seama cu mine, răspunzi la postările mele, si apoi imi spui ca daca iti mai scriu, ma blochezi. Haide blocheaza-ma.
Exista, dar nu este de domeniul evidentei, ci de domeniul credintei. Fiindca noi umblam prin credinta, nu prin vedere, spune Sfantul Apostol Pavel. Crestinul nu este un simplu constatator, ci este un om incredintat de cele nadajduite. Daca el doar ar constata, atunci ar fi supus evidentei si fapta sa si-ar pierde valoarea morala si calitatea de virtute, fiindca nu ar mai fi libera, ci constransa.
Sunt in Biblie descrise situatii in care oamenii s-au manifestat post-mortem. Pe muntele Tabor, sfantul Prooroc Moise, care era mort trupeste de peste un mileniu, discuta (alaturi de Sfantul Prooroc Ilie, care a fost ridicat la ceruri cu 8 secole inainte de Hristos) cu Mantuitorul Iisus Hristos despre apropiatele sale Patimiri.
Mantuitorul Iisus Hristos ne spune istoria despre saracul Lazar si bogatul nemilostiv, cand dupa moarte, bogatul fara nume se chinuia in vapaia iadului, iar saracul Lazar se bucura in sanul lui Avraam.
Mantuitorul Iisus Hristos, dupa moartea si jertfa de pe Sfanta Cruce, cand a ridicat pacatul intregi lumi, - ne spune sfantul Apostol Petru -, desi era mort cu trupul, totusi cu duhul era viu si a coborat in inchisoarea iadului si a propovaduit duhurilor aflate acolo. (1 Petru 3, 18-19)
Pe langa marturiile biblice, mai sunt cele din Traditia Bisericii: aratarile sfintilor, ale Maicii Domnului si ale Dumnezeului nostru Iisus Hristos.
Dumnezeul lui Avraam si Isaac si Iacov nu este Dumnezeu al mortilor, ci al viilor, caci toti traiesc in El. (Luca 20:38)
Concluzia este ca putem crede in viata de veci, si aceasta viata vesnica este in Hristos Dumnezeu, si ramane doar sa ne impartasim de ea.
Biblia? O insiruire de texte care sa tina popoarele crestine in jugul religiei. Daca ne luam dupa ce spun prelatii crestini, ca este singura credinta adevarata, atunci inseamna ca popoare intregi vor fi date focului Gheniei?
Totusi, sunt nelamurit: daca exista un singur Dumnezeu, de ce sunt atatea religii?
Daaa, stiu cum este cu aratarea sfintilor. La fel cum era cu icoana de la manastirea Vadimiresti din jud. Galati, care plangea cand erau mai multi oameni in biserica manastirii, doar ca un reporter curios a descoperit ca acele lacrimi veneau dintr-o seringa manauita din cand in cand de o maicuta la spatele icoanei.
Tu ce faci aici: propaganda religioasa?
Băi, țâcă! Sa-ti spuna cineva ca pe aici este rubrica "Religie" si a raspunde la intrebarile pe aceasta tema nu inseamna propaganda religioasa! De fapt, atitudinea ta anti-crestina, irationala si intoleranta este propaganda bolsevica impotriva religiei. Au mai fost unii ca tine porniti impotriva dreptului oamenilor de a crede, si cu ajutor de la sovietici, i-au bagat pe oameni in puscarii si i-au torturat si omorat.
Ai auzit de Sfintii inchisorilor? N-ai auzit, ca orizontul tau ideatic este se pare destul de ingust. Nu ma intereseaza de ce a fost la manastirea al carei nume o scrii gresit, fiindca esti agramat si ignorant. N-ai nicio dovada pentru ce bagui acolo...
Daca biblia este pentru tine o insiruire de texte, de ce te zbati de ceasul mortii sa ne convingi? Crezi ca avem nevoie de tine sa ne "luminezi"? Tu nu esti ateu, ma, mucosule! Atei sau fosti atei sunt aia care au dat examene din Sartre, Camus, Heidegger, Nietzsche, Cioran si altii!
Da. Cer sau iad, in functie de atitudinea pe care am avut-o pe Pamant la mesajul evangheliei, in niciun caz de cat de buni/răi ne considerăm