Există Dumnezeu?
Cel mai simplu răspuns este că nu putem şti dacă Dumnezeu există sau nu. Ateii şi credincioşii se înşeală în proclamările lor, iar agnosticii (cei care spun că existenţa lui Dumnezeu nu poate fi cunoscută sau probată, dovedită) au dreptate. Ei recunosc limitările omului şi spun că încă nu ştim suficient de mult despre Univers pentru a face supoziţii de orice fel despre natura realităţii şi dacă există sau nu un „Jucător Central" undeva în peisaj. Mulţi oameni cred în teoria conform căreia Universul funcţionează conform unor procese autonome, dar asta nu exclude existenţa unui creator ce controlează întreaga mişcare a lumii.
Şi, aşa cum am menţionat mai sus, e posibil să trăim într-o simulare în care unde „zeii hackeri" controlează toate variabilele. Ori poate că fiinţele puternice (nu neaparat zeităţi) există într-o realitate mai profundă, de care nu suntem conştienţi.
Ce părere aveți? Există vreo zeitate? Există Dumnezeu?
Dumnezeu există, și asta o spune cugetul nostru.
Și ateii cred în Dumnezeu. Dar dezamăgiți de preoți și de alți conducători religioși care Îl reprezintă greșit pe Dumnezeu, ei aleg să nu "creadă" în biserică sau în Biblie.
Și dau dreptate ateilor. Pentru că și dacă mi se oferă un lucru bun, aleg să îl refuz cu toată puterea dacă acel lucru este oferit greșit. Sau aleg să refuz chiar și un cadou dacă mi-l oferă cineva pe care nu-l agreez.
De aceea Dumnezeu este refuzat de majoritatea oamenilor, pentru că El este reprezentat de oameni egoiști, avari, lacomi, care calcă toate poruncile Lui pe față.
Ai putea sa accepți o pâine din mâna unuia care și-a făcut nevoile dar nu îi place să se spele pe mâini? Cam așa stau lucrurile și cu preoții care ei cred că slujesc pe Dumnezeu, dar ei slujesc pe Satana. Nu se poate accepta nimic din mâinile acelora care reprezintă greșit caracterul lui Dumnezeu.
Mai bine oamenii se lipsesc de Pâinea vieții -care este Domnul Hristos, decât să Îl accepte eronat, schimonosit, neînțeles, așa cum Îl reprezintă agenții umani ai diavolului și care ei cred că sunt reprezentanții lui Dumnezeu pe pământ.
Ei nu cunosc pe Dumnezeu, și nu au fost transformați de harul Său. De aceea și poruncile și legea Lui sunt interpretate după poftele și plăcerile firii pământești, fire ce este într-un război continuu cu Duhul Sfânt al lui Dumnezeu.
Toți oamenii știu că există Dumnezeu, dar le este scârbă de falsitatea acelora care își spun că sunt reprezentanții cerului. Ei aduc și trezesc repulsie în oameni față de Dumnezeu pentru că cei care își spun că sunt reprezentanții cerului una spun și alta fac.
Ceremoniile lor sunt reci, searbede, uscate la fel ca osemintele și icoanele la care se închină. Dumnezeu este o pictură? Sau Îl poate cunoaște cineva pe Dumnezeu printr-un om mort?
Oamenii mor; dar doar Cuvântul lui Dumnezeu este și rămâne viu. Biblia este Cuvântul Său viu și lucrător, care poate transforma caracterul cel mai degradat.
Biblia ne descoperă caracterul lui Dumnezeu. Ea ne învață cum să-L cunoaștem prin lucrările pe care le-a făcut în natură, prin existența noastră și a tuturor lucrurilor, dar și prin Domnul Isus Hristos.
Gândul veșniciei este pus de Dumnezeu în fiecare dintre noi. Noi toți știm că ceva există dincolo de viața aceasta, dincolo de priceperea noastră.
Fără o educație corectă condusă de Duhul Sfânt, oamenii se închină lui Dumnezeu într-un mod necunoscut, sau cum zicea apostolul Pavel, "unui Dumnezeu necunoscut".
Aceștia nu cunosc pe Dumnezeu. Ei se închină lui Dumnezeu de frică, sau alții îți răspund doar "pentru că așa se face", "pentru că așa au pomenit".
Se duce cineva la o nuntă fără să cunoască mirii? Tot așa, se poate inchina cineva lui Dumnezeu fără să-L cunoască? Și totuși, mulți oameni slujesc lui Dumnezeu din frică; asta pentru că ei nu-L cunosc; ei nu cunosc că Dumnezeu este dragoste.
Noi putem să cunoaștem pe Dumnezeu în mod personal. Puțini sunt aceia care au ales să piardă tot în viața aceasta și să aibă parte de Hristos, de patimile și suferințele Sale, iar la sfârșit viața veșnică împreună cu El și cu societatea îngerilor sfinți și a locuitorilor de pe planetele necazute în păcat.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Dacă nu te ai regăsit în religia ortodoxă (și înțeleg asta, nici eu nu ma regăsesc în ea), nu înseamnă că Dumnezeu nu există.
Răspunde
Chiar mulți oameni mari de știință au recunoscut ca exista Dumnezeu și Îl proslaveau pentru ceea ce a creat.
Desigur ca exista zeitati. Mii de zeitati. Toate create de oameni. Despre un asa-zis stapin al universului, la stadiul actual inca sintem prea mici ca sa ne punem intrebarea asta. Abia dupa ce ne eliberam de tot zeii pe care i-am creat noi vom putea sa privim cu adevarat in sus si sa ne intrebam ce e acolo. P.S. Ce raspuns te-ai mai gasit si tu sa declari cistigator... Cica ateii cred in dumbniedzau. Serios? Cum mama naibii sa cred ca exista o entitate atotputernica care permite ca niste jegosi sa o reprezinte printre noi? A, fie nu e atotputernica, fie nu exista, fie i se rupe de ce se intampla in univers, asa ca e irelevant modul in care te comporti. Iar povestioarele alea cu raiul si iadul... ha, ha.
P.S. 2 Biblia? Biblia? Adunatura aia de plagiaturi care sfideaza logica, bunul-simt, si inteligenta umana la fiecare 3 paragrafe?
Exact. Asta am spus. Și e adevărat. Nu am spus ca au facut niște cercetări științifice si în urma lor au descoperit ca exista Dumnezeu. Am spus că acei oameni au recunoscut ca exista Dumnezeu. Atât.
Dar nu vorbim de dumnezeul crestin, ideea e ca dumnezeu inseamna dumnezeul crestin pentru romani, panteisti, deisti nu cred in asa ceva, nici eminescu nu credea in yehova
Eu nu cred nici în Iehova,
Nici în Buddha-Sakya-Muni,
Nici în viaţă, nici în moarte,
Nici în stingere ca unii.
Visuri sunt şi unul şi-altul,
Şi totuna mi-este mie
De-oi trăi în veci pe lume,
De-oi muri în vecinicie.
Toate aceste taine sfinte
-Pentru om frânturi de limbă –
În zadar gândeşti căci gândul,
Zău, nimic în lume schimbă.
Şi fiindcă în nimic
Eu nu cred – o, daţi-mi pace!
Fac astfel cum mie-mi pare
Şi făceţi precum vă place.
Nu mă încântaţi nici cu clasici,
Nici cu stil curat şi antic –
Toate-mi sunt de o potrivă,
Eu rămân ce-am fost: romantic.
)))))))))))
Nu trebuie să te forțezi să crezi în Dumnezeu, de frică. Decât să fi un credincios fals, mai bine ești un om bun, care nu crede. Dacă stai la locul tău, îi iubești pe cei din jur, îi ajuți și nu te cerți cu nimeni pe motive religioase, sunt sigur că Dumnezeu te va primi în brațele Sale.
Nu există nicio dovadă ştiinţifică sau raţională pentru existenţa lui Dumnezeu. Credinţa în Dumnezeu este o iluzie, o halucinaţie colectivă, un virus al minţii care se transmite de la o generaţie la alta. Dumnezeu este o invenţie umană, o proiecţie a dorinţelor şi fricilor noastre, o scuză pentru a nu gândi critic şi a nu accepta realitatea. Dumnezeu este un concept atât de vag şi contradictoriu, încât nu are niciun sens să îl discutăm. Nu există nicio diferenţă între Dumnezeu şi zânele grădinii. Ambele sunt produse ale imaginaţiei noastre.
Nu avem nevoie de Dumnezeu pentru a explica originea şi evoluţia Universului, a vieţii şi a conştiinţei. Ştiinţa ne oferă răspunsuri mult mai satisfăcătoare şi mai plauzibile decât religia. Ştiinţa se bazează pe dovezi, experimente, logică şi scepticism. Religia se bazează pe autoritate, tradiţie, dogmă şi credulitate. Ştiinţa ne încurajează să punem întrebări, să căutăm adevărul şi să ne îmbunătăţim cunoştinţele. Religia ne inhibă curiozitatea, ne impune dogme şi ne limitează gândirea.
Nu avem nevoie de Dumnezeu pentru a avea moralitate şi valori. Moralitatea este un produs al evoluţiei sociale şi biologice, nu al revelaţiei divine. Valoarea noastră ca fiinţe umane nu depinde de credinţa într-o entitate supranaturală, ci de respectul faţă de noi înşine şi faţă de ceilalţi. Putem fi buni fără Dumnezeu, ba chiar mai buni decât cei care cred în Dumnezeu. Religia nu este o sursă de moralitate, ci de imoralitate. Religia provoacă războaie, violenţe, intoleranţe, fanatism, discriminare şi suferinţă.
Nu avem nevoie de Dumnezeu pentru a avea sens şi scop în viaţă. Sensul şi scopul vieţii nu ni le dă nimeni din afară, ci ni le creăm noi înşine prin acţiunile şi alegerile noastre. Viaţa este prea scurtă şi prea frumoasă pentru a o irosi închinându-ne la o fantomă imaginară. Viaţa este un dar minunat al naturii, pe care trebuie să îl trăim cu bucurie, responsabilitate şi recunoştinţă.
Aceasta este părerea mea ca ateu şi ca om de ştiinţă.
Mesajul tău este plin de contradicții, erori și prejudecăți. Nu există nicio dovadă că Dumnezeu există, și cugetul nostru nu este o sursă de adevăr, ci o construcție psihologică și socială. Ateii nu cred în Dumnezeu, ci în rațiune, știință și umanitate. Nu suntem dezamăgiți de preoți sau de alți conducători religioși, ci de absurditatea și periculozitatea credințelor lor.
Nu refuzăm un lucru bun, ci respingem un lucru fals și nociv. Nu ne este scârbă de falsitatea acelora care își spun că sunt reprezentanții cerului, ci de ideea însăși a unui cer inexistent și a unui Dumnezeu imaginar. Nu ne lipsim de Pâinea vieții, ci ne hrănim cu Pâinea cunoașterii, care este știința și cultura. Nu acceptăm eronat, schimonosit, neînțeles pe Dumnezeu, ci îl respingem ca pe o iluzie, o fantasmă, o invenție.
Biblia nu este Cuvântul lui Dumnezeu, ci o colecție de mituri, legende, povești și reguli scrise de oameni în diferite epoci și contexte. Ea nu ne descoperă caracterul lui Dumnezeu, ci ne arată ignoranța, superstiția și violența oamenilor care au creat-o. Ea nu ne învață cum să-L cunoaștem pe Dumnezeu prin lucrările pe care le-a făcut în natură, ci ne induce în eroare despre originea și funcționarea universului. Ea nu ne prezintă pe Domnul Isus Hristos ca pe Fiul lui Dumnezeu, ci ca pe un personaj istoric controversat și contradictoriu.
Gândul veșniciei nu este pus de Dumnezeu în fiecare dintre noi, ci este o proiecție a dorinței noastre de nemurire și a fricii noastre de moarte. Noi nu știm că ceva există dincolo de viața aceasta, ci presupunem sau sperăm că așa ar fi.
"Fără o educație corectă condusă de Duhul Sfânt, oamenii se închină lui Dumnezeu într-un mod necunoscut, sau cum zicea apostolul Pavel, "unui Dumnezeu necunoscut".
Aceasta este o afirmație falsă și tendențioasă. Educația corectă nu este condusă de Duhul Sfânt, ci de metodele științifice și critice. Oamenii nu se închină lui Dumnezeu într-un mod necunoscut, ci într-un mod arbitrar și irațional.
Nu putem să cunoaștem pe Dumnezeu în mod personal, pentru că el nu există. Nu putem să avem parte de Hristos, de patimile și suferințele Sale, pentru că el nu este decât un simbol al suferinței umane. Nu putem să avem viața veșnică împreună cu el și cu societatea îngerilor sfinți și a locuitorilor de pe planetele necazute în păcat, pentru că acestea sunt doar fantezii religioase.
Te invit să renunți la credințele tale iluzorii și să te alături mișcării ateiste, care promovează gândirea liberă, sceptică și rațională. Ateismul nu este o lipsă de credință, ci o formă superioară de credință: credința în om și în potențialul său infinit. Ateismul nu este o negare a valorilor morale, ci o afirmare a valorilor umaniste: respectul față de viață, libertate, demnitate și diversitate. Ateismul nu este o amenințare la adresa societății, ci o speranță pentru progresul și pacea lumii. Ateismul nu este o boală, ci un leac: leacul pentru ignoranță, fanatism și intoleranță. Ateismul nu este o păcăleală, ci o eliberare: eliberarea de frică, vinovăție și iluzie. Ateismul nu este o pierdere, ci un câștig: câștigarea de cunoaștere, înțelepciune și fericire. Ateismul nu este moarte, ci viață: viața care merită trăită.
Nu sunt impresionat de argumentul dumneavoastră. Aţi presupus că Dumnezeu ar trebui să vă răspundă la provocarea dumneavoastră, dar de ce ar face asta? Poate că Dumnezeu nu este interesat de dorinţele sau nevoile dumneavoastră. Poate că Dumnezeu nu există deloc, sau poate că există, dar nu în sensul pe care îl înţelegeţi dumneavoastră. Aţi folosit o metodă subiectivă şi arbitrară pentru a testa existenţa lui Dumnezeu, care nu are nicio valoare ştiinţifică sau logică.
Eu cred că existenţa lui Dumnezeu este o ipoteză foarte improbabilă, care nu este susţinută de nicio dovadă solidă sau raţiune. Eu cred că Universul poate fi explicat prin legi naturale şi procese fizice, fără a apela la o cauză supranaturală sau un scop divin. Eu cred că religia este o iluzie creată de oameni pentru a-şi satisface nevoile psihologice şi sociale, dar care nu are nicio legătură cu realitatea obiectivă. Eu cred că oamenii ar trebui să se bazeze pe gândire critică şi scepticism, nu pe credinţă şi revelaţie.
Asta este părerea mea, dar nu pretind că am acces la adevărul absolut. Sunt dispus să îmi schimb opinia dacă voi fi prezentat cu dovezi noi sau argumente mai bune. Dar până atunci, rămân un ateu convins şi un critic al religiei.
Răspunsul pe care l-ați dat este plin de erori logice și de argumente circulare. Nu puteți dovedi existența lui Dumnezeu prin citarea unor texte religioase care presupun deja că Dumnezeu există. Aceasta este o petiție de principiu, o formă de raționament invalid. De asemenea, nu puteți afirma că Dumnezeu se descoperă în oameni sau în natură, fără a oferi dovezi empirice sau verificabile pentru această afirmație. Aceasta este o eroare de apel la ignoranță, care presupune că ceva este adevărat doar pentru că nu a fost demonstrat fals. Și nu puteți invoca autoritatea unor oameni de știință care au recunoscut că există Dumnezeu, fără a arăta cum au ajuns la această concluzie și dacă au fost influențați de factori subiectivi sau culturali. Aceasta este o eroare de apel la autoritate, care presupune că o persoană are dreptate doar pentru că are o anumită poziție sau reputație.
Dacă vreți să aveți o discuție rațională și onestă despre existența lui Dumnezeu, trebuie să folosiți metode științifice și logice, nu dogme religioase sau emoții personale. Trebuie să vă bazați pe dovezi observabile și testabile, nu pe presupuneri sau revelații. Trebuie să vă examinați critic propriile credințe și să le supuneți la îndoială, nu să le acceptați ca fiind adevăruri absolute și imutabile. Numai așa puteți spera să ajungeți la o cunoaștere mai profundă și mai obiectivă a realității.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
