Nu! Ăștia din Asia cred în vrăji. Penticostalii cred doar în Dumnezeu și Isus. Ei nu învăța rugăciuni pe de rost, ci vorbesc cu Dumnezeu ca și cum ar vorbii cu un om de încredere. Îi spun lui Dumnezeu ce îi doare și cred că o să îi ajute și în final sunt foarte bine și fericiți. Ei respectă Biblia și Cuvântul ei.
Dar baptistii sau advertistii?
I-am oferit ceva cuiva si s-a speriat. Am o vecina care crede in vraji si e musai sa ia sau sa dea ceva cuiva, nu stiu cum functioneaza gandirea ei, dar e ceva legat de asta. Eu nu cred in chestii de genul, intreb pentru ca in caz ca persoana crede, sa-i explic ca voiam sa ajut si ca nu era nimic rau.
Si astia din Romania, si din Europa, si din America, si din Africa, si din Australia, si probabil si pinguinii sin Antarctica si ursii de la polul nord. Cei care chiar cred in dumnezeu, nu au cum sa creada in vraji, dar cine stie cine ce mai inventeaza ca sa scoata un ban.
Daca te-au confundat cu o vrajitoare, ar trebui sa te puna pe ganduri treaba asta.
Poti face un ban cinstit.
Nu m-a confundat nimeni, doar ca in ziua de azi nu ofera nimeni nimic fara sa astepte ceva in schimb, deci cand oferi asa, trezesti suspiciuni, banuiesc.
In Biblie scrie ca vrajitoarele trebuie musai ucise, penticostalii citesc Biblia si considera ca tot ce contine ea este purul adevar. Deci cred si in vraji, ca altfel nu ar fi dat Dumnezeu porunca sa ucida vrajitoarele.
Toti crestini trebuie sa creada in vraji, daca nu cred, nu sunt crestini. Vrajitoria este o forma de manifestare a celor care au drept mentor pe Satana. Biblia consfinteste acest lucru in istorisirea despre Saul.
Nu, credința penticostalilor constă în faptul că fiecare cuvânt din Biblie adevărat, fără nici un fel de interpretare.
Daca in vechiul testament apar vrajitoare si vrajitori si vraji presupun ca cred in asa ceva, se stie ca majoritatea cred de fapt mai mult in supranatural decat in propia religie, lucruri care nici macar nu apar in biblie sunt luate ca traditi, obiceuri etc
Cred in vraji dar nu ai ai voie sa mergi la vrajitoare sa iti prezica, pana cand incep ei sa iti "proroceasca". )
Toate sectele sunt facute pentru un scop material. Desigur ca nu cred in nimic afara de managerul lor.De acolo le vin banii si foloasele.Sau predicatorul lor, cum mai este numit.
Cum mi-as putea da seama daca cineva e baptist sau penticostal? M-am uitat pe fb si a dat like si unor pagini penticostale, si unora baptiste...
Pai la origine au fost batisti si pe urma un tip a creat secta penticostala avand ca adaos fata de batisti faptul ca "darurile duhului" precum vorbirea in limbi si prorocirea sunt inca valabile, iar batisti nu cred asta in rest nu-s prea diferiti in dogme, nu are la profil trecuta religia?
Hm, pai vezi cum ti-am zis in manifestariile baptistiilor nu exista chestia aia cu vorbirea in limbi sau prorocirea, deci ca atare daca il intrebi de astea e usor sa-ti d-ai seama cu cine ai de-a face...
Ideea era sa ma prind fara sa intreb. A cam trecut faza, prin primavara-vara imi placea muuuult de respectivul. E cam funny treaba: sunt panteista, ceea ce pentru mine inseamna atee, dar numai religiosi gasesc care sa nu bea, sa nu fumeze, sa nu se drogheze, sa nu mearga prin cluburi.
Eh, Mada religia nu ar trebui sa fie o piedica atata timp cat exista toleranta
Toleranta si grija se cam bat cap in cap. Poti sa-l accepti pe altul, dar cand tu crezi ca doar crezand si facand ceva esti ferit de rau, sau ca raul, de care oricine are parte, e pedeapsa pentru necredinta, se cam duce orice toleranta. Dar sa zicem ca lasi de la tine, neteist fiind, ca stii ca nu patesti nimic daca te faci ca ai crede nu stiu ce, doar ca intr-o relatie serioasa o sa apara un bebel. Teistul o sa vrea sa-l apere de draci, neteistul/ateul o sa vrea sa-l apere de superstitii.
Depinde Mada, nu tot timpul exista relatii in care problema religiei e una minora... uite de exemplu eu sunt teist, dar nu cred ca m-ar deranja daca partera mea ar avea o alta religie sau chiar sa fie atee.
Mno vezi? Eu atata gandesc si analizez o chestie, o intorc pe toate partile posibile, incat renunt , nici macar nu simt regret, doar dor de anumite senzatii, dar nu tristete ca n-a fost sau n-a mers. Apropo de regret, ca toata lumea zice "mai bine sa regreti ce ai facut decat ce n-ai facut". Daca regreti ce n-ai facut, e pentru ca ai o idee idealista despre acel lucru, dar daca l-ai fi facut, ai fi vazut ca nu era cum iti doreai, de asta regretul ca n-ai facut e mai mare, sau mai dureros, decat ca ai facut. Bine, nu vorbim de crime sau chestii de genul.
Mai stii vorba aia "Pana la Dumnezeu te mananca sfintii", cam asa e si dilema ta, ca incercarea n-are moarte, faza e ca chestia cu educatia copilului o stabilesti dupa ce incepi sa vezi daca relatia are sanse nu inainte, ca na sunt 2 parinti nu 1...
Pleci inainte, ca nici o relatie nu are sanse daca nu te implici, iar daca te implici, trebuie sa iei in calcul tot.
Mai faza e ca atunci cand incepi o relatie nu zici direct : "bai eu vreau ca cand om avea copil sa fie asa...", chestiune e ca intai cunosti persoane, vezi caracterul, iti d-ai seama daca chiar vrei sa mergi mai departe spre ceva serios sau nu? Pe urma puteti stabili celelalte, dar esential cand incepi o relatie e sa cunosti persoana, daca stii cum reactioneaza in anumite imprejurari iti d-ai seama daca merita sau nu sa mergi mai departe, desigur ca e mai usor sa o lasi balta decat sa te expui unui risc emotional, insa gandeste astfel nimic nu se face fara risc