| Savanah a întrebat:

Hei,cine poate sa imi spună mai multe lucruri despre nirvana?(mă refer semnificatia nirvanei in buddhism)

Răspuns Câştigător
| MMihai a răspuns:

Nirvana
http://ro.wikipedia.org/wiki/Budism
Articol principal: Nirvana.
Gautama Buddha descrie intrarea în Nirvana prin termenii "lipsa de moarte" (pali: amata sau amaravati) sau "necondiționarea" și consideră că este desăvârșirea spirituală supremă, rezultatul firesc al cuiva care trăiește în armonie cu învățăturile budiste, cu dharma.
Nirvana reprezintă starea în care este nimicită suferința și în care omul se debarasează de ciclul reîncarnărilor, de orice apariție, dispariție sau transformare. Prin prisma Nirvanei, omul privește cele cinci "agregate" ale existenței sale ca pe ceva impropriu și devine indiferent la schimbarea sau anihilarea lor. Relația dintre samsara și Nirvana este cea dintre iluzie și realitate; prin distrugerea samsarei nu se pune capăt unei entități existente ci unei aparențe, prin volatilizarea căreia se lasă loc manifestării depline a "adevărului". Nirvana este un "neant", cu toate că în diferite credințe populare ea se materializează sub forma unui spațiu paradiziac.
Majoritatea surselor budiste ce vorbesc despre Nirvana o descriu prin propoziții negative, pentru că afirmațiile ar putea limita sau defini greșit realitatea, în timp ce negațiile îi redau cu fidelitate infinitudinea și absolutul. Unul din termenii caracteristici Nirvanei este "Śūnyatā", adică "vid", "vacuitate". Așadar Nirvana este un "Nimic absolut", un contrariu al lumii pe care o percepem. De asemenea ea este o întrupare a non-diferenței, a non-distincției, ea transcende orice opoziție, fiind un spațiu al "autoidentității contradictorii" (coincidentia oppositorum)[15]
Calea de mijloc

7 răspunsuri:
| Shammal a răspuns:

Nirvana reprezinta raiul, este locul unde totul exista intr-o stare extatica, o frumusete de nedescris

| besleaganicolaecosmin a răspuns:

Aici mai mult de crestinism, citeste istoria religiilor

| HueyFreeman a răspuns (pentru besleaganicolaecosmin):

Aceasta este categoria religie, nu crestinism.

| besleaganicolaecosmin a răspuns (pentru HueyFreeman):

Pai raspunde-i frate

| Someonewhoappreciatelife a răspuns:

Iată câteva informaţii:
Ciclul renaşterii în budism
8 Budismul a fost întemeiat în India în jurul anului 500 î.e.n. Tradiţia budistă spune că un prinţ indian pe nume Siddhartha Gautama, care, după ce a obţinut iluminarea, a ajuns să fie cunoscut ca Buddha, a fost fondatorul religiei budiste. Întrucât budismul provine din hinduism, învăţăturile budiste se aseamănă sub multe aspecte cu învăţăturile hinduse. Potrivit religiei budiste, existenţa este un ciclu continuu de renaştere şi moarte şi, ca şi în hinduism, viaţa fiecărui individ este determinată de faptele săvârşite în existenţa anterioară.
9 Totuşi budismul nu defineşte existenţa în termenii unui suflet individual care trăieşte după moarte. „În accepţia lui [Buddha], psihicul uman este doar un şir trecător de stări psihologice discontinue, unite numai de dorinţă", a afirmat Arnold Toynbee. Totuşi, Buddha credea că ceva — o anumită stare psihologică sau o forţă — este transmisă de la o existenţă la alta. Dr. Walpola Rahula, un erudit budist, a explicat:
10 „O fiinţă nu este decât o combinare de forţe şi energii fizice şi mentale. Ceea ce numim moarte este întreruperea totală a funcţionării corpului fizic. Dispar complet aceste forţe şi energii odată cu încetarea funcţionării corpului? Budismul spune «Nu». Voinţa, dorinţa, setea de a exista, de a continua, de a deveni este o forţă foarte puternică ce pune în mişcare toate vieţile, toate existenţele şi chiar întreaga lume. Aceasta este cea mai puternică forţă, cea mai puternică energie din lume. Potrivit religiei budiste, această forţă nu încetează să acţioneze odată cu oprirea funcţionării corpului, adică odată cu moartea, ci continuă să se manifeste într-o altă formă, dând naştere unei noi existenţe, numită renaştere".
11 Concepţia budistă referitoare la viaţa de apoi este următoarea: Existenţa este veşnică doar dacă individul atinge idealul final al Nirvanei, eliberarea de ciclul renaşterilor. Nirvana nu este o stare de fericire eternă şi nici o stare în care individul devine una cu realitatea ultimă. Aceasta este pur şi simplu o stare de nonexistenţă: „locul fără moarte" aflat dincolo de existenţa individuală. Un dicţionar defineşte „Nirvana" astfel: „un loc sau o stare de uitare a grijilor, a durerilor sau a realităţii exterioare" (Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary). Budiştii sunt încurajaţi nu numai să caute nemurirea, ci şi să treacă dincolo de aceasta prin dobândirea stării de Nirvana.
12 În timp ce se răspândea în diferite părţi ale Asiei, budismul şi-a modificat învăţăturile, adaptându-se credinţelor locale. De exemplu, Mahayana, o formă a budismului care predomină în China şi în Japonia promovează credinţa în bodhisattva cereşti, sau în viitori Buddha. Bodhisattva amână intrarea în Nirvana lor în schimbul trăirii a nenumărate vieţi pentru a le sluji altora şi pentru a-i ajuta să obţină Nirvana. Astfel, cineva poate alege să continue ciclul renaşterii chiar şi după ce ajunge la stadiul de a dobândi Nirvana.
13 O altă schimbare doctrinală care a devenit deosebit de influentă în China şi în Japonia este doctrina despre Tărâmul pur, aflat undeva în Apus, doctrină creată de Buddha Amitaba, sau Amida. Cei care cheamă numele lui Buddha cu credinţă se renasc în Tărâmul pur, sau în paradis, unde condiţiile sunt mai favorabile pentru dobândirea iluminării finale. La ce a dus această învăţătură? Profesorul Ninian Smart, menţionat mai înainte, a explicat: „După cum era de aşteptat, splendoarea paradisului, viu descris în unele scrieri mahayane, a ajuns să ia locul Nirvanei în imaginaţia populară, fiind considerat idealul suprem".
14 Budismul tibetan cuprinde şi alte elemente locale. De exemplu, cartea tibetană a morţilor vorbeşte despre destinul unui individ aflat în stadiul intermediar dinainte de a se renaşte. Se spune că morţii sunt expuşi luminii strălucitoare a realităţii ultime, iar cei incapabili să suporte lumina nu obţin eliberarea, însă se renasc. Evident, budismul, în formele lui variate, promovează ideea nemuririi.

| obelix2266 a răspuns:

Starea de fericire ce se realizeaza prin eliberarea de grijile vietii. Atingerea pacii si linistii interioare si controlarea celor 5 universuri. O porcarie.