Hey. Cum intelegeti voi acest citat? "Un sfant este un om.Stii tu ce este un om? Omul este o faptura care cauta fericirea.Asta este omul. Prin fiinta sa,orice om,de-a lungul intregii sale vieti nu face decat sa caute fericirea. Ceea ce isi deosebeste pe oameni e doar modul, locul si mijloacele pe care le aleg pentru a deveni fericiti"(Pr. Virgil Gheorghiu")

Ca orice om cauta fericirea dar sfintii aleg cele mai bune mijloacele pentru a ajunge spre fericire. Modul nostru de a actiona pentru a ajunge unde ne dorim ne deosebeste. Noi trebuie intotdeauna sa actionam intr-un mod care nu implica ura sau razbunarea. Trebuie sa actionam pe placul lui Dumnezeu.

Ca pana la urma fericirea este ceva ce cautam toti. Unii o cauta in averi, altii in dragoste, altii in a-si taia venele(?) dar nu toti o gaim si murim fara sa ne gasim un scop in viata.

Daca ai sti tu cat de fericit ai sa fii c and ai sa L gasesti pe Dumnezeu. Dar sa vezic e fericit o sa fii cand o sa L iubesti. Problema multora e ca ei cauta fericirea dar ei cred ca o pot gasi in : bani, avere, ideologii, casa masa purcel, etc. Cand o sa L gasesti pe Dumnezeu o sa fii foarte fericit. Sau trist. Depinde de tine cum te porti fata de El si fata de semenii tai.

Fericirea e o gogorita mic-burgheza. Altceva?

E adevarat, dar care crezi ca este locul, mijloacele pe care sa le aleg pentru a devenii fericit?