II timpul sa predau "Religia,, despre care am invatat eu si nu este scrisa in nici o carte "Sfanta,,. Autenticitatea trebuie sa fie "Religia,, omului, cu capacitatea omului de a fi autentic, nevroza dispare.Propria autenticitate a omului a fost reprimată si a fost impus un fals caracter."Religia,, mea suna in felul urmator:
1.Omul trebuie sa creada in ceva doar daca el cunoaste.Adevarata incredere este increderea in propriile posibilitati si in potentialul sau.Omul se va increde si se va ghida in viata din propria lui experienta.Pana nu cunoaste un om nu are voie sa se increada orbeste in ceva.
2.Omul nu va crede, el va explora.Omul nu are raspunsurile clare la fiecare intrebare, insa va investiga. A începe cu o credinţă înseamnă a nu începe deloc. A începe cu o credinţă este doar a juca un joc cu tine însuţi. Tu ai crezut deja – cum poţi explora? Cheia adevarata suna in felul urmatorNu ştiu, dar sunt interesat să cunosc).
3. Omul "Autentic,, nu va cara in ghiozdan "Biblia,,, "Coranul,,,. Omul "Autentic,, "Rugaciunea,, lui va fi: cu stelele zapada,norii,plantele,animalele,copacii.El isi va gasi "Religia,, explorand:muntii,marile, oceanele, deserturile."Religia,, lui va fi gasita in natura.Omul va fi in dialog cu existenta asa cum este ea.Nu trebuie sa traiesti cu idei abstracte, sa traiesti cu realitati ii calea."Dumnezeu,, a fost efortul omului primitiv de a conferi existenţei personalitate. Existenta ii calea adevarata.
4.Angajamentul omului trebuie sa fie fata de viata, el nu trebuie sa se sacrifice pentru non-sensuri.Omul trebuie sa fie preocupat cu viata inainte de moarte.Nu cum sunt preocupatii majoritatea oamenilor cu viata dupa moarte.
5.Omul numai trebuie sa traiasca din teama si frica. Daca traiesti cu teama si frica nu vei cunoaste niciodata adevarata viata.O persoana care traieste din frica(este o persoana moarta).Ma opresc aici,mai as avea multe de zis.(Imi asum,educatia care o predau). Fiecare are dreptul sa creada in ce vrea,ii alegerea lui.II calea mea gresita, argumentati-mi? Daca calea mea ii gresita, de ce calea crestinilor ii cea corecta? Numai bine!

1. "Omul trebuie sa creada in ceva doar daca el cunoaste."

De unde sti ca putem cunoaste ceva? Oricum tu te increzi in empiric, de unde sti ca acesta este adevarat?

2. ". Pana nu cunoaste un om nu are voie sa se increada orbeste in ceva."

Singura persoana pe care un om o poate cunoaste e propriul sine.

3. "Omul nu va crede, el va explora."

Nu ai cum sa explorezi, adica sa construiesti un sistem fara sa presupui adevarate (adica sa crezi in) cateva axiome.

4. "A începe cu o credinţă înseamnă a nu începe deloc"

Inseamna ca nu a inceput nimic.

5. "sa traiesti cu realitati ii calea"

Asta e o presupunere din moment ce nu ai adus nici un argument la aceasta afirmatie. Deci te contrazici.

6. "Angajamentul omului trebuie sa fie fata de viata, el nu trebuie sa se sacrifice pentru non-sensuri"

De unde sti ca viata are sens?

7. "Omul numai trebuie sa traiasca din teama si frica. "

Presupui ca omul traia inainte in teama si in frica. De unde sti asta?

Acestea sunt greseli fundamentale pe care le am gasit doar la prima citire. Dupa parerea mea vorbesti (scrii) mult si prost.

Partial ai dreptate, dar sunt si lucruri in care gresesti. Daca "calea ta" ar fi gresita nu atrage dupa sine faptul ca crestinii au gasit calea cea buna si nici invers. Gresala ta este ca te-ai raportat la om ca la un intreg, iar noi oamenii nu suntem nici pe departe identici. Calea corecta este cea care il duce pe om spre ceea ce el isi doreste si il face fericit, calea corecta este cea care iti garanteaza fericirea, stabilitatea si o viata indelungata. Daca tu sau altcineva crede in sarpele zburator cu 2 cozi, iar asta ii da puterea de a trece peste greutatile zilnice, a isi intemeia o familie si a traii fericit, atunci omul acela si-a gasit calea cea buna. Poate ca credinta in sarpele respectiv este o prostie, poate si crestinismul e o prostie, poate si ideea ta este o prostie. Sunt oameni si oameni, iar ceea ce este bine pentru tine, pentru altul nu este. Nu exista nicio religie corecta, nu exista nici bine si nici rau absolut. Ceea ce ma face pe mine sa resping religiile de toate felurile este pentru ca TOATE dau legi si adevaruri absolute despre o viata care am constatat in fiecare zi a existentei mele ca nu este nici pe departe dupa un anumit tipar. Religia incearca sa ne spuna ca ceva anume este bine ca ceva anume este gresit, ce este bine si ce este rau, legi despre bine si rau cu valoare absoluta si de necontestat, iar eu nu pot sa accept asta cand vad in jurul meu ca nimic nu este absolut. Ce este azi bun pentru mine, maine poate sa fie rau. Candva trebuia sa fiu intr-o masina, in drum spre Bistrita, si viata a facut sa ratez prezenta acolo, si eram trist ca nu am avut ocazia sa plec si eu. Consideram asta un lucru rau, dar ocupantii acelei masini nu s-au mai intors nicidoata acasa. Bine sau rau? Cum as putea sa accept o religie care imi spune ceva care este contrazis de ceea ce traiesc eu personal?

Nu calea este gresita, ci calcatura ta pe cale este nesigura, adica pe alaturi uneori.