Ii vad pe unii crestini, care folosesc ca argument, in favoarea zeului crestin, pariul lui Blaise Pascal, care zice asa: " Daca Dumnezeu nu exista si crezi in el, nu ai pierdut nimic, dar daca el exista si nu crezi in el, ai pierdut totul"

Pai in primul rand, acesta nu este un argument, deoarece daca exista acest zeu, si este atotstiutor si foarte destept, cred ca isi va da seama ca tu doar te prefaci ca esti credincios si il folosesti ca asigurare pentru rai...

In al doilea rand, asta arata ca nici crestinii nu sunt siguri ca acest zeu ar exista, deci nu sunt convinsi ca el exista...

Si ca sa inchei intr-un stil frumos:

" Daca vampiri nu exista si porti usturoi la gat, nu pierzi nimic, dar daca vampiri exista si nu porti usturoi la gat, ai pierdut totul."

Ce parere aveti?

Aşa e, sună a necredinţă.
Eu sunt sigură de existenţa lui Dumnezeu datorită a ceea ce s+a întâmplat în sufletul meu atunci când eram agnostică şi relativistă şi am lansat o provocare de genul +Creatorul meu, dacă existi îţi dăruiesc viaţa mea ţie, fii tu Stăpânul meu, dacă poţi să aduci dragoste în viaţa mea deşi mie nu+mi vine să cred, să Te văd, arată-Te!
Nu am auzit nici o voce ca răspuns, dar sufletul mi+a fost invadat de un fel de gânduri atât de intense şi de diferite de tot ce am gândit până atunci, incît de atuci n+am mai avut nici o îndoială că aceea experientă a reprezantat revelaţia de Sine a Creatorului pentru mine, m+a lecutit de agnosticism şi relativism pentru totdeauna, Cineva spunea şi eu subscriu, că atunci când îl întâlneşti pe Dumnezeu e ca şi când te loveşte un tir-nu mai eşti acelaşi.

Într-o lume în care se consideră ştiinţifică ideea că nu există un creator, că dacă cineva aude o voce care lui i se pare a Creatorului e de fapt bolnav psihic, mi-e greu fireşte să vorbesc despre acele experienţe.
Mi s+a părut interesant ce am citi că doi neurologi necreştini au încercat să măsoare ce se întâmplă în creier atunci când cineva pretinde că are o experienţă mistică, că îi vorbeste cumva Dumnezeu.Au spus că creierul înreginstra ceva ca şi atunci când apărea un obiect nou în câmpul vizual, adică omul simţea la fel de real.
Cred că şi cei care nu sunt lămuriţi în privinţa creatorului trebuie să se gândească că dacă totuşi există un creator al existenţei, inteligent cu capacitate de comunicare, care a proiectat creierul, dacă nu cumva principala funcţie a creierului e tocmai să intercepteze cumva ce vrea EL să ne comunice?

Ai dreptate

Misto analiza.
Cat despre vampiri, ei sunt super.Nu trebuie sa porti usturoi si n-ai ce sa pierzi.Viata? Oricum o pierdem.Dar ai putea castiga nemurirea.

Ai spus tu cam tot ce era de spus. Asa zisul pariu al lui Pascal nu doar ca nu are logica si e prostesc, dar incurajeaza si lasitatea. La fel de bine as putea si eu sa spun ca daca cumva exista unicornul invizibil creator, am face bine cu totii sa credem in el, asa ca sa fim precauti. Doar nu vrem sa aterizam in iad cu totii.

Oamenii care cred in Dumnezeu cu adevarat nici nu folosesc aceasta zicala si nici nu incearca sa explice de ce cred. Eu sunt credincioasa pentru ca sunt si gata, nu simt nevoia sa explic de ce e mai bine sa crezi. Nu am nevoie de dovezi nici pro nici contra si nici nu ma prefac pentru ca e mai ''bine sa crezi decat sa nu crezi''. Simplu

Blaise Pascal a fost un om (cu minuscule ) obisnuit, ca si noi toti.Cand era mai tanar, fiind inzestrat cu niste calitati de scientifist, s-a crezut Dumnezeu. Ca noi toti.Nu e interzis sa-ti pui intrebari, nici sa gasesti raspunsurile care-ti convin.Mai ales, el ca un om 'cu carte', asta chiar era geniu, cu cine se putea masura?
Dar Stia ca poate formula paradoxuri, mai ales crezute de oameni NET inferior intelectuali lui.
Acum : de e era el pornit? Sa dovedeasca cum ca el poate fi Dumnezeu?

Simplu!
Pe vremea aia biserica era controlata cu o anumita mare autoritate de catre Iezuiti! Cine se punea cu astia, erau crema logicii, crema inteligentei, o autoritate reala in lumea teologica contemporana lui Blaise Pascal.Lupta de argumente, intre el si Iezuiti, reprezinta si indoielile unor superinteligenti ai vremii.De aceea a si facut mare valva, a fost tolerata de Biserica vremii, chiar si de iezuiti.
Chestie de diplomatie!
Biserica iezuita, cu multe capete luminate, biserica catolica clasica cu grasani care nu stiau sau uitasera si Evanghelia, si un Savant ca Blaise Pascal!
O vreme, BP, i-a umilit si pe iezuiti(lesne de inteles) spre bucuria cretinilor!(bisericii clasic catolice).
Au ramas desigur argumentele amintite de tine: pariul, chestia cu vampirii si multe altele pe care nu le stii.In FINAL, parca a murit la vreo 39 de ani(ti se pare tanar, dar daca translatezi in epoca, este echivalentul azi la 70 de ani). Deci inainte sa moara, dupa slalomul circar, jongland ca si voi cu 'logica' facila, tautologica, explicata de Kant mai tarziu, cu ochii in lacrimi, a spus adevarul adevarat!(cat l-a dus mintea pe un savant incontestabil ):'Omul nu-i decat o trstiea, cea mai fragila din natura, dar e o trestie ganditoare!'
Adica, daca mai traia nitel, ar fi realizat ce veti vedea si voi, mistocarii de religie, cand veti avea 90 de ani sau mai mult, si cand, vorba lui Shakespeare:
'Daca ma veti cauta maine (ma rog, cand va va suna cineva pe skype), veti afla ca am devenit un om FOARTE TACUT!".(Romeo si Julieta-ultimile cuvinte ale lui Mercutio), sau 'The rest is silence!", ultimile cuvinte ale lui Hamlet din telenovela cu acelasi nume a vremii!
Puneti-va usturoi la gat! Succes!
Si nu va sfiiti sa luati numele Domnului in desert!
Cand veti da de belea: atunci smeriti-va!
Astea au fost cuvintele ultime(dupa marturii) ale lui Pascal.Sigur speculatii si batjocora gnostica se poate face.
Spre marea bucurie a ateilor. Adevarul este ca aceasta Credinta se capata in timp, prin suferinta si experiente.
Asta mi-e parerea!

Si daca esti ateu convins, la ce te intereseaza pe tine parerea sau credinta crestinilor? Si inca ceva, Dumnezeu (Fiul Tatalui) a venit pe pamant, l-au vazut si au auzit de El toti oamenii acelor timpuri si dupa aceea, a facut minuni in vazul tuturor, a inviat morti, a facut lucruri pe care niciun om inainte si dupa El nu le-a facut, sau nu a facut la fel de multe intr-un timp atat de scurt. Si practic si teoretic exista dovezi ca Domnul s-a intrupat si aratat oamenilor. Vampirii nu...nimeni nu a vazut vampiri decat in filme. Nu exista nicio dovada teoretica sau practica care sa sustina existenta vampirilor. Asa ca a dumitale comparatie nu-si are sensul.

Acel „pariu" poate fi interpretabil, tu l-ai inteles in felul tau. Ei, e un argument bunicel sa zic asa, dar da, religiile crestine (in mare) prefera sa sperie oamenii cu iaduri, chinuri, blesteme, si cand se intampla lucruri rele arata cu degetul spre Dumnezeu, ca el l-a pedepsit pentru nu stiu ce pacat, si le spun sa se pocaiasca, de parca pocaitii is feriti de lucruri rele si doar ateilor li se intampla folosesc si versete din Biblie ca sa convinga oamenii de frica. Deci...lasa-i in pace (P.S - is crestin)

Un om da bisericii cam 500milioane (lei vechi) per total in viata. platind casatoria, botezul, sfintiri, prin buget platind taxe, etc.

Eu is de parerea ca trebuie sa te pocaiesti de dragul lui Dumnezeu, nicidecum de frica iadului.

Atunci cand Ioan Botezatorul propovaduia botezul SPRE POCAINTA or venit la el multi oameni si dintre care si dinastia cum zici tu ~ prefacatori, in biblie scrie farisei si carturari ~ sti care a fost raspunsul lui?

! PUI DE NAPARCI, CINE VA INVATAT sa fugiti de mania viitoare.
Adica mai oamenilor pai voi va pocaiti de de dragul lui Dumnezeu sau ca sa scapati de iad?

si mai departe> MERGETI SI FACETI ROADE VREDICIE DE POCAINTA, ( ii indemna sa se pocaiasca cu adevarat si dupa aia sa vina la el )