Iisus si-a sacrificat viata in trup din carne pentru ca oamenii, care se caiesc si se intorc la Dumnezeu, sa recastige viata vesnica in carne si oase. Asta e o dovada ca omul nu are un suflet nemuritor atasat trupului din carne si ca omul Adam a fost creat ca sa traiasca vesnic in carne si oase pe aceasta planeta Pamant. Orice religie care predica credinta intr-un suflet nemuritor atasat corpului din carne, este falsa si provine de la Satan. Ce puteti spune?

Aceasta este o doctrină care s-a născut încă din grădina Edenului, prin Satan diavolul, care s-a folosit de șarpe să amăgească pe Eva. Pentru a amăgi pe om el s-a folosit de minciuna „Hotărât, că nu veţi muri" de la Genesa 3:4 și se folosește de aceeși minciună și în ziua de azi prin intermediul tutoror religiilor care susțin această doctrină. Omul nu este o ființă nemuritoare care are un suflet aparte de trup. Omul este el însuși un suflet viu şi nu are un suflet separat de trup. De asemenea sufletul este muritor. Cea mai demnă de încredere sursă, care ne luminează clar ce este şi ce nu este omul, este raportul despre crearea omului. El înlătură tot misterul cu care înconjoară sufletul uman învăţăturile religioase şi pe care-l exploateză din plin filosofiile oamenilor. Geneza 2:7 spune simplu: „Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu." În partea ebraică a Bibliei, cuvântul neph’esh (tradus „suflet") se regăseşte de aproximativ 800 de ori; în partea creştină greacă a Bibliei, cuvântul psyche (de asemenea tradus „suflet") se regăseşte de 102 ori. Din contextul tuturor acestor rapoarte Biblice se poate observa că sufletul uman poate mânca sânge şi grăsime, un corp de animal, fructe, un fagure de miere, poate tânji după hrană materială, se poate autodistruge sau poate fi distrus de un leu, poate fi salvat de sabie, poate cădea într-o groapă, poate fi scos din groapă sau poate fi eliberat din închisoare. (Lev.7:25,27; Deut. 23:24; Prov. 27:7; Deut. 12:20; Iov 18:4, margine; Psalmul 7:2; 22:20; Iov 33:18, 30; Ieremia 18:20; Psalmul 142:7) Sufletul uman poate fi cumpărat pe bani; poate fi răpit şi vândut; poate fi vânat ca o fiară (Lev. 22:11; Deut. 24:7; Ex. 4:19). Este evident că în rapoartele biblice în care sunt folosiţi aceşti 2 termeni, scriitorii bibliei se referă la sufletul uman ca la ceva ce simţea, trăia şi acţiona întocmai ca un om în toată puterea cuvântului. În înţelesul scripturii şi al scriitorilor ei, este foarte clar că sufletul uman este însăși omul viu. De asemenea toate fiinţele animale vii sunt suflete. „Căci soarta omului şi a dobitocului este aceeaşi; aceeaşi soartă au amândoi; cum moare unul, aşa moare şi celălalt, toţi au aceeaşi suflare, şi omul nu întrece cu nimic pe dobitoc. Toate merg la un loc; toate au fost făcute din ţărână, şi toate se întorc în ţărână." (Eclesiastul 3:19, 20). Un alt mare adevăr pe care religiile lumii îl ascund este cel că Biblia nu propovăduieşte nemurirea omului, ci afirmă răsplicat că sufletul este muritor. De fapt, cuvântul „nemurire" nu apare în scripturile Ebraice, iar cuvântul grecesc „athanasia" apare doar de 3 ori (în 1 Cor. 15:53, 54; Romani 2:7; 1 Tim. 6:14-16), unde Pavel vorbeşte de înviere şi arată nemurirea ca fiind o răsplată viitoare, pentru o clasă specială, sau îl identifică exact pe Isus ca fiind singurul care posedă nemurirea. Avertismentul dat de Iehova Dumnezeu împotriva neasculătării lui Adam sau sentinţa ulterioară nu arăta că numai corpul s-ar întoarce în ţărână pe când spiritul era indestructibil, ci dimpotrivă: „în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit. Te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat; căci ţărână eşti, şi în ţărână te vei întoarce. " (Gen 2:15-17; 3:17-19). Biblia afirmă direct, într-un limbaj clar, pe care şi un copil îl poate înţelege, că sufletul moare - Fapte 3:22, 23; Iacov. 5:19, 20; Ps. 89:48.