In ce limba a spus Dumne(zeu): "Sa fie lumina!", daca limbajul nu fusese inventat?
Cine a asistat la actiunile zeului din Geneza?
Ordonare:
După relevanţă
Limbajul fusese inventat, Perrsoanele Treimii comunica intre ele din eternitate, existența însăși e materializarea limbajului divin. Cand Creatorul vorbeste, materia vine in existența.
Răspunde
Nu vorbi cu îngâmfare și nu batjocori ce nu cunoști. Vrei oare ca darul vorbirii pe care ți l-a dat Dumnezeu să ți-l ia, ca să recunoști atunci că vorbirea ta este lipsită de înțelepciune?
Citește cartea lui Daniel din Biblie, ca să vezi ce s-a întâmplat cu împăratul Nebucadnețar (Nabucodonosor) atunci când a vorbit fără înțelepciune.
Relatarea din Cartea lui Daniel este fictiva. Se zvonea ca regele Nabonid innebunise. Autorul Cartii lui Daniel l-a confundat pe Nabonid cu Nabucodonosor. Alt exemplu: Darius Medul n-a existat niciodata, iar mezii nu au cucerit Babilonul. Belsatar a fost print regent, dar nu a fost niciodata rege. Adica el conducea faptic Babilonul cat timp taica-sau (Nabonid, nu Nabucodonosor) era in vacanta, dar autoritatea o avea taica-sau. Belsatar nu putea conduce ceremoniile religioase din Babilon, deoarece numai regele avea acest drept.
Răspunde 
În nicio limbă. Facerea ne spune că Dumnezeu a făcut lumea prin Cuvântul Său, iar Ioan ne spune că Cuvântul lui Dumnezeu este Iisus Hristos. Deci ideea nu e că Dumnezeu a avut un monolog ci ideea e că Dumnezeu Tatăl a creat lumea prin Iisus Hristos, Cuvântul Său.
Și bineînțeles că n-a fost nimeni cu Dumnezeu să asiste propriu zis la crearea lumii din moment ce încă nu erau creați oamenii și îngerii. Acest act a fost revelat lui Moise pe muntele Sinai.
Encyclopaedia Judaica (2007) recunoaște că cel mai probabil Moise nu a existat; Comentariul oficial al Torei pentru iudaismul conservator, publicat în 2001, este și el de acord.[18][19][20][21] Consensul istoricilor mainstream consideră că sclavia a milioane de evrei în Egipt și exodul a milioane de evrei din Egipt sunt evenimente lipsite de istoricitate.[22][23][24][25] Conform lui Shaye J. D. Cohen (profesor la Universitatea Harvard), „Cei mai mulți israeliți erau de origine canaanită; strămoșii lor nu au participat la un Exod din Egipt; Israeliții nu au construit piramidele!"[26][27][28][29][30][31][32][33] Conform lui William Dever, pentru poziția că evreii au provenit din populația canaanită există dovezi copleșitoare, ceea ce „elimină posibilitatea exodului din Egipt sau a unui pelerinaj de patruzeci de ani prin deșert".[34]
18. Associated Press (21 ianuarie 2007). „Moses? Not in the new Encyclopaedia Judaica". ynetnews. Accesat în 13 ianuarie 2022.
19. Greenberg, Moshe; Sperling, S. David (2007). „Exodus, Book of.". În Skolnik, Fred; Berenbaum, Michael; Thomson Gale (Firm). Encyclopaedia Judaica. 14 (ed. Second). p. 530. ISBN 978-0-02-866097-4. OCLC 123527471. Accesat în 29 noiembrie 2019. Had no founder of the worship of YHWH and the covenant institutions that characterized Israel from its beginnings been recorded in tradition, analogy would have required postulating him; and that is probably what happened.
20. Garfinkel, Stephen (2001). „Moses: Man of Israel, Man of God". În Lieber, David L.; Dorff, Elliot N.; Harlow, Jules; Dorff, R.P.P.E.N.; Fishbane, Michael A.; Jewish Publication Society; United Synagogue of Conservative Judaism; Rabbinical Assembly; Grossman, Susan; Kushner, Harold S.; Potok, Chaim. עץ חיים: Torah and Commentary. The JPS Bible Commentary Series (în ebraică). Jewish Publication Society. p. 1414. ISBN 978-0-8276-0712-5. Accesat în 13 ianuarie 2022. So the question to ask in understanding the Torah on its own terms is not when, or even if, Moses lived, but what his life conveys in Israel’s saga. [...] Typical of the folkloristic, national hero, Moses succesfully withstands [...]
21. Massing, Michael (9 martie 2002). „New Torah For Modern Minds". The New York Times. Arhivat din original la 27 martie 2010. Accesat în 1 septembrie 2022.
22. Herzog, Ze'ev (29 octombrie 1999). „Deconstructing the walls of Jericho". Ha'aretz. Arhivat din original la 11 august 2021. Accesat în 13 ianuarie 2022.
23. Herzog, Ze'ev (29 octombrie 1999). „Deconstructing the walls of Jericho". lib1.library.cornell.edu. Ha'aretz. Arhivat din original la 10 noiembrie 2001. Accesat în 9 februarie 2019.
24. Greenberg, Moshe; Sperling, S. David (2007). „Exodus, Book of.". În Skolnik, Fred; Berenbaum, Michael; Thomson Gale (Firm). Encyclopaedia Judaica. 6 (ed. Second). pp. 612–623. ISBN 978-0-02-866097-4. OCLC 123527471. Accesat în 29 noiembrie 2019. Current scholarly consensus based on archaeology holds the enslavement and exodus traditions to be unhistorical.
25. Pfoh, Emanuel (2010). „UNA DECONSTRUCCIÓN DEL PASADO DE ISRAEL EN EL ANTIGUO ORIENTE: HACIA UNA NUEVA HISTORIA DE LA ANTIGUA PALESTINA". Estudios de Asia y África (în spaniolă). Ciudad de México: El Colegio De Mexico. 45 (3 (143)): 669–697. doi:10. 24201/eaa. v45i3.1995. ISSN 0185-0164. JSTOR i25822397. Históricamente, no podemos hablar más de un periodo de los Patriarcas, del Éxodo de los israelitas de Egipto, de la conquista de Canaán, de un periodo de los Jueces en Palestina, ni de una Monarquía Unida dominando desde el Éufrates hasta el Arco de Egipto.31 Incluso la historicidad del Exilio de los israelitas de Palestina hacia Babilonia como un evento único ha sido puesta en seria duda recientemente.32
31 Cf. Th. L. Thompson, Early History of the Israelite People: From the Written and Archaeological Sources, Studies in the History of the Ancient Near East, 4, Leiden, E. J. Brill, 1992, pp. 10-116, 146-158, 215-300, 401412; N. P. Lemche, "Early Israel Revisited", Currents in Research: Biblical Studies, vol. 4, 1996, pp. 9-34, y The Israelites in History and Tradition, Library of Ancient Israel, Louisville, wjk, 1998, pp. 35 85; I. Finkelstein y N. A. Silberman, The Bible Unearthed: Archaeology's New Vision on Ancient Israel and the Origin of Its Sacred Texts, Nueva York, Free Press, 2001, pp. 27-96, 123-145. Vease tambien Liverani, Oltre la Bibbia. Storia antica di Israele, Roma-Bari, Laterza, 2003, y Recenti tendenze nella ricostruzione della storia antica d'Israele, Roma, Accademia Nazionale dei Lincei, 2005.
32 L. L. Grabbe (ed.), Leading Captivity Captive: "The Exile" as History and Ideology, Journal for the Study of the Old Testament - Supplement Series, 278/European Seminar in Historical Methodology, 2, Sheffield, Sheffield Academic Press, 1998.
Din punct de vedere istoric, nu se mai poate vorbi de o perioadă a Patriarhilor, de Ieșirea israeliților din Egipt, de cucerirea Canaanului, de o perioadă a Judecătorilor în Palestina și nici de o Monarhie Unită care domină de la Eufrat la Arcul Egiptului.31 Chiar și istoricitatea Exilului israeliților din Palestina în Babilon ca eveniment unic a fost recent serios pusă la îndoială.32
26. „Most Israelites were actually of Canaanite stock; their ancestors did not participate in an Exodus from Egypt; Israelites did not build the pyramids!" http://ruml.com/thehebrewbible/notes/09-Notes.pdf https://courses.biblicalarchaeology.org/hebrewbible/notes/09-Notes.pdf
27. Hamilton, Adam (2020). Words of Life: Jesus and the Promise of the Ten Commandments Today. Crown Publishing Group. p. 17. ISBN 978-1-5247-6055-7.
28. Wylen, Stephen M. (2014). „Chapter Ten: Passover". Settings of Silver: An Introduction to Judaism. Paulist Press. p. nota 6. ISBN 978-1-61643-498-4.
29. Siskinson, Chris (2013). „5. Meet the natives Egypt in the Bible". Time Travel to the Old Testament. InterVarsity Press. p. PT93. ISBN 978-1-78359-010-0.
30. Tugend, Tom (26 aprilie 2001). „Furor over L.A. rabbi's reading of Exodus". Jewish Telegraphic Agency (în engleză). Accesat în 19 aprilie 2021.
31. Watanabe, Teresa (13 aprilie 2001). „Doubting the Story of Exodus". Los Angeles Times. Accesat în 23 iunie 2019.
32. Killebrew, Ann E. (2020). „Early Israel's Origins, Settlement, and Ethnogenesis". În Kelle, Brad E.; Strawn, Brent A. The Oxford Handbook of the Historical Books of the Hebrew Bible. Oxford University Press. p. 86. ISBN 978-0-19-007411-1.
33. Faust, Avraham (2023). „The Birth of Israel". În Hoyland, Robert G.; Williamson, H. G. M. The Oxford History of the Holy Land. Oxford University Press. p. 28. ISBN 978-0-19-288687-3.
34. Dever, William (2001). What Did the Biblical Writers Know, and When Did They Know It? Eerdmans. ISBN 978-3927120372. p. 99.
Din secolele XI până în XXI, oamenii de știință și-au exprimat însă îndoieli cu privire la paternitatea mozaică. În prezent, cu excepția evreilor ortodocși și a creștinilor fundamentaliști care cred în paternitatea mozaică ca o chestiune de credință, niciun savant de pe pământ nu susține că Moise - sau o orice altă singură persoană - a fost scriitorul Torei.[2]
2. Friedman, Richard Elliott; Dolansky Overton, Shawna (2007). „Pentateuch". În Skolnik, Fred; Berenbaum, Michael; Thomson Gale (Firm). Encyclopaedia Judaica. 15 (ed. 2nd). p. 734. ISBN 0-02-865943-0. OCLC 774684287. From the 11th to the 21st centuries, however, scholars have been expressing doubts about Mosaic authorship. At present, except for Orthodox Jews and fundamentalist Christians who believe in Mosaic authorship as a matter of faith, no scholar on earth holds that Moses – or any one person – was the recorder of the Torah."
Noroc că nu sunt iudeu deci nu ma intereseaza comentariile iudaice asupra temei
Concluzie: Biserica creștină a preluat tradiția despre originea mozaică a Pentateuhului din iudaism. Intre teologii protestanți și romano-catolici este susținută aproape unanim ipoteza izvoarelor. Originea mozaică a Pentateuhului mai este astăzi susținută de unii autori ortodocși iudei și neoprotestanți. Insă Biserica ortodoxă nu a făcut niciodată din chestiunea autorului unei cărți o chestiune dogmatică. Aceasta fiindcă Biserica a știut că autorul real al unei cărți e Dumnezeu și că autoritatea și credibilitatea unei cărți biblice nu se sprijină pe autoritatea omului ci pe cea a lui Dumnezeu. De aceea, indiferent de cine a scris o carte oarecare a Bibliei, odată ce aceasta a fost acceptată în canonul biblic, autoritatea ei nu este cu nimic știrbită de faptul că știm sau nu știm cine este autorul ei. Fiind canonică, ea trebuie citită și primită ca reverența firească față de sfințenia cuvântului lui Dumnezeu.[12]
12. Oancea, Constantin (2018). Suport de curs. Introducere în Studiul Vechiului Testament. p. 56.
Mai multi dintre autorii citati sunt crestini.
Dar ai început prin a vorbi despre comentatorii iudaici. Și am zis că nu mă intereseaza ce au de zis pentru ca nu sunt iudaic
He, he, or fi ei evrei, dar nu sunt evrei dogmatici. La fel, crestinii respectivi nu sunt crestini dogmatici. Prin dogmatism ma refer la dogmatism istoric, in rest ei sunt liberi sa sustina dogmele confesiunilor proprii.
Nu ma intereseaza ce fel de evrei sunt. Din moment ce eu nu sunt iudeu nu ma intereseaza parerea iudeilor asupra acestui subiect
Ideea ca evreii nu pot cunoaste adevarul istoric este un handicap mental.
Nu am zis niciodata ca evreii pot sau nu sa cunoasca adevarul istoric. Am zis ca din moment ce nu apartin religiei iudaice n-am de ce sa ma supun opiniei unor iudaici pe tema asta. Comentariul acelor evrei este un comentariu la adresa religiei lor, nu religiei mele.
Inca o data: istoricii Bibliei fac o departajare neta intre ce cred ei in calitate de credinciosi si ce cred ei in calitate de istorici. Eu nu i-am citat pentru a-ti da lectii de iudaism, ci pentru a evidentia niste fapte istorice obiective.
E mai mult un concept metaforic as spune eu, cu toate ca verbul a spune la Dumnezeu e un pic mai complicat, el fiind deja Cuvantul. Geneza, partea din care spui tu fraza asta, a fost scrisa de Moise, un profet mare din Vechiul Testament, el a scris Geneza sub indrumarea Duhului Sfant. Deci in fond Biblia este o carte insuflata in mare parte de Duhul Sfant dar si de martorii oculari (sfintii apostoli si evanghelisti care au scris cele 4 evanghelii). Ca sa ti dau totusi un raspuns la intrebarea destul de ambigua pusa de tine, in Geneza nu se specifica ce limba pe care o vorbea Dumnezeu la inceputul lumii (El fiind deja Cuvantul), dar daca te ajuta cu ceva, pe vrea cand Moise a scris Geneza se vorbea aramaica, deci cartea a fost scrisa in original in limba aramaica si tradusa de-a lungul secolelor in limbi diferite.
„Ceea ce cei mai mulți nu-și dau seama este că titlurile lor au fost adăugate ulterior de creștini din secolul al II-lea, la decenii întregi după ce aceste cărți fuseseră scrise, pentru a putea pretinde că ele au fost scrise de apostoli. De ce ar fi făcut asta creștinii? Amintiți-vă discuția anterioară asupra formării canonului Noului Testament: numai cărțile care erau apostolice puteau fi incluse. Ce trebuia atunci făcut cu evangheliile care erau citite și larg acceptate ca autorități în timp ce fuseseră scrise în mod anonim, cum a fost cazul celor patru evanghelii din Noul Testament? Ele trebuiau asociate cu apostoli pentru a putea fi incluse în Canon, așa că le-au fost atașate nume de apostoli."
—Bart D. Ehrman, Truth and Fiction in The Da Vinci Code: A Historian Reveals What We Really Know about Jesus, Mary Magdalene, and Constantine.
„Ele nu pretind că ar fi fost scrise de martori la viața lui Isus, iar istoricii au recunoscut de mult că ele au fost produse de creștini din a doua sau a treia generație, trăind în alte țări decât Isus (și Iuda), vorbind o limbă diferită (greacă în loc de aramaică), trăind în circumstanțe diferite și adresându-se unui public diferit."
—Bart D. Ehrman, The lost Gospel of Judas Iscariot: a new look at betrayer and betrayed.
15:23 but what about Moses himself surely 15:27 there must be some evidence for this 15:29 most famous Old Testament hero perhaps 15:32 the most famous of all Old Testament 15:34 figures even if there's no evidence of 15:37 the exodus they must surely be some 15:39 record of a leader as important as him 15:43 the name Moses is a name which is very 15:47 popular from early periods right down 15:51 into late periods so it's-a fairly 15:54 common Egyptian name that's that's all 15:57 that we can say there is no text in 16:00 which we can identify this Moses or that 16:04 Moses as the Moses the question of the 16:08 historicity of Moses is the same as the 16:11 question of the historicity of Abraham 16:12 that is to say maybe there was a figure 16:16 maybe there was a leader I am NOT here 16:20 to 16:22 undermined historicity of Moses I think 16:25 that it is possible but I would say it's 16:27 beyond recovery John Van Seters și Israel Finkelstein pe Bible Unearthed Discoveries of Old versions of the bible) pe YouTube. Corectat: „The question of the historicity of Moses is the same as the question of the historicity of Abraham. That is to say, maybe there was a figure, maybe there was a leader. I am not here to undermine the historicity of Moses. I think that this is possible but I would say it's beyond recovery."
Inca o surpriza: pe vremea cand se presupune ca ar fi trait Moise (secolul XV i.e.n. sau secolul XIII i.e.n.) nu exista limba ebraica si nici scrierea ebraica (alfabetul ebraic).
Iar aramaica antica este atestata abia in secolul X i.e.n., deci la 500 sau 300 de ani dupa presupusa vreme a lui Moise.
Alfabetul fenician a aparut in secolul XI i.e.n., iar alfabetele aramaic si ebraic sunt derivate ulterior din el.
Deci daca tii neaparat la faptul ca Moise a scris Tora (acest fapt nu este istorie, este doar credinta fundamentalista): a scris-o cu hieroglife in limba egipteana.
Există un larg consens că Tora a fost compusă în perioada persană mijlocie (secolul al V-lea î.Hr.).[2]
2. Römer, Thomas (31 decembrie 2008). „Moses Outside the Torah and the Construction of a Diaspora Identity" (PDF). The Journal of Hebrew Scriptures. 8, article 15: 2–12. doi:10. 5508/jhs.2008.v8.a15. ISSN 1203-1542. Arhivat din original (PDF) la 21 octombrie 2020. Accesat în 22 august 2020.
Prima întrebare n am răspuns. La a doua Moise a fost pus prin Duhul Sfânt dat de Dumnezeu să scrie cărțile de la Geneza până la Deuteronom(?) cred
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
