Inainte sa creeze ceva Dumnezeu traia singur insa la un moment dat s-a gandit ca vrea sa imparta viata si cu altii si sa aiba companie si l-a creat pe Hristos si pe ceilalti ingeri.
Ce puteti spune?
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Răspunde 
"...insa la un moment dat s-a gandit ca..."
Conform povestii, Dumnezeu e atotstiutor, deci nu poate "gandi". Gandirea presupune diverse scenarii, iar el nu poate concepe scenarii pentru ca stie viitorul, iar orice idee noua care i-ar veni pe parcurs schimba viitorul si il decade din atotstiinta.
Bine, e o poveste in ultima instanta toata treaba asta cu spiridusul, doar discutam cat de tampita e povestea...
Cu timpul omul il va descoperi pe "Dumnezeu". Evident ca stiinta omului a avansat. Deduc si eu ce se poate deduce. Omul are libertate de alegere iar Dumnezeu poate prevedea ce va face un anumit om chiar daca nu in mod exact. Chiar si noi oamenii avem o oarecare capacitate de a prevedea anumite situatii din viata unui om.
Sunt convins ca scopul tau pe acest site exceptand plictiseala este acela de a gasi adevarul despre cum a aparut omul si incotro se indreapta omul. Nu putem sa sustinem anumite idei in mod arbitrar daca suntem sinceri in cautarea adevarului. Eu nu prea cred ca tu scrii doar ca sa razi de credinciosi. Prin modul in care scrii se vede ca si tu cauti adevarul si sa-ti explici multe lucruri. Orice intrebare si orice raspuns este bine venit atata timp cat este scris la modul serios si nu in batjocura. Radem, glumim insa viata ne pune in fata teme de studiu si de discutie. Notiunea de Dumnezeu are o vechime considerabila si merita sa fie tratata cu deosebita seriozitate. Este in joc viitorul nostru si posibilitatea noastra de a trai vesnic fericiti. Ar fi pacat sa ratam. Cu astfel de ocazii nu ne vom mai intalni niciodata. Perioada de test este scurta. Hristos a spus ca putini vor gasi calea spre viata vesnica.
"Notiunea de Dumnezeu are o vechime considerabila si merita sa fie tratata cu deosebita seriozitate."
Aici ai dreptate, n-ar mai trebui permisa propagarea povestilor astea. Dar e dificil de eradicat o astfel de afacere. Sunt multi care profita de pe urma ei in diverse moduri. Si in plus inca lumea e foarte credula, sunt o groaza de nebuni care chiar cred in spiridusii astia.
Problema e cu ce-l inlocuim pe Dumnezeu sau daca il putem inlocui cu ceva mai bun. Nici eu nu sunt de acord cand altii conduc cu Biblia in mana si sunt mandrii si se cred mari si tari de parca deja sunt nemuritori si au coroana vietii vesnice.
Te-ai supărat degeaba pe mine că ți-am scris într-un alt post că "operezi cu noțiuni pe care nu le înțelegi".
Hai să-ți explic.
Ai scris aici "Inainte sa creeze ceva Dumnezeu traia singur "
Dumnezeu nu trăiește, ci doar există. De trăit, trăim doar noi cei care murim. Nu poți "trăi" dacă nu ai moarte.
"s-a gandit ca vrea sa imparta viata si cu altii"
Dumnezeu nu are viață, pentru că nu are moarte. Viața există pentru că se desfășoară în factorul timp. În Divinitate nu există "timp".
"sa aiba companie si l-a creat pe Hristos"
Asta e altă eroare. Dumnezeu nu L-a creeat pe Isus Cristos. Pentru că Isus Cristos este Dumnezeu însuși și a existat dintotdeauna.
Dumnezeirea este formată din sfânta trinitate : Tatăl, Fiul și Sfântul Duh.
Dumnezeu și-a întrupat Fiul pe pământ și L-a sacrificat pentru mântuirea noastră. Nu L-a creeat.
Acum înțelegi ce am vrut să spun?
A stat degeaba trilioane de ani di deodata ii vine ideea :Hai sa fac si eu ceva.
Dupa aceea i-a parut rau de ce a facut.
Daca era un zeu perfect ar fi creat un om perfect.
Dar cum l-a facut dupa chipul si asemanarea lui l-a creat cu defecte.Invidios,lenes,lacom,betiv,xxx,etc.
Cand s-o faca pe Eva a pierdut reteta, asa ca a luat de la Adam ADN ca cine stie ce naiba ar fi iesit.
Ipotetic vorbind poti pretinde ca gasesti nod in papura. Sunt multe motive sa iei in ras Biblia insa intelegand sensul corect poti gasi adevarul. Daca iei in seama sau nascocesti tot felul de interpretari gresite nu vei gasi niciodata adevarul. Daca un fizician sau om de stiinta ar nascoci tot felul de interpretari gresite despre natura si legile fizice n-ar fi in stare sa faca nimic functional si mereu ar rata si ar ajunge la rezultate contradictorii si nu va intelege nimic din cate exista si probabil ca exista. Sau daca te vei opune mereu cursului apei adevarului nu vei putea naviga niciodata pe apele adevarului si vei naufragia si daca totusi vei naviga vei depune un efort inutil sau enorm de mare pentru a naviga in sens contrar curentului apei adevarului si asta ar insemna sa-ti complici viata foarte mult si in cele din urma vei obosi. Si cu un astfel de mod de gandire nu vei ajunge niciodata la vreo destinatie buna. Insa daca urmezi cursul apei adevarului nu inseamna sa te lasi condus la intamplare ci este necesar sa ocolesti eventualele obstacole adica intelegeri gresite ale adevarului si sa-ti propui sa ajungi la destinatie adica in paradis pe Pamant si la viata vesnica si fericita.
Lui Dumnezeu i-a parut rau pentru ca inzestrandu-i pe oameni si pe ingeri cu libertate de alegere a inteles de la inceput ca acestia pot alege sa faca rau sau lucruri contrar vointei sale desi el avea sa le ofere multe lucruri bune insa i-a parut rau ca omul a ales sa faca rau in asa hal si s-a gandit sa distruga tot insa si-a dat seama ca totusi nu tot ce a creat a ales sa faca rau adica Noe si de dragul lui Noe nu a distrus pe toti oamenii. Pe Eva a facut-o din coasta lui Adam pentru ca femeia sa fie intotdeauna sub autoritatea iubitoare a barbatului.
Eu cred ca ar trebui sa ne abtinem sa incercam sa explicam cu mintea noastra limitata natura Lui Dumnezeu si a Fiului Sau.
Asa cum nu putem cuprinde cu mintea notiunea de infinit, tot asa nu putem sa-L intelegem pe Dumnezeu, El ni s-a descoperit dupa puterea noastra de intelegere si ne-a aratat prin scripturi ca relatia dintre El si Hristos este ca aceea dintre tata si fiu.
Nu uita ca si Iov a fost mustrat de Dumnezeu pentru "cuvantari fara pricepere" desi Iov nu avea intentii rele.
Dacă consideri că Iisus e o creatură nu Dumnezeu ești arian.
„Înainte să creeze ceva" aici trebuie să ne luăm după Sf Augustin care zicea că Dumnezeu nu trăiește în timp și nu există înainte și după Dumnezeu doar lumea trăiește în timp, cu lumea s-a creat timpul.
Cand Dumnezeu a creat omul mana sa a trebuit sa opereze asupra timpului sau sa treaca prin timp. La Geneza 1:2 spune ca Duhul "se misca pe deasupra apelor." Cum se misca?
Dumnezeu crează oameni și acum. Timpul e o temă foarte complicată în filosofie!
Dumnezeu e prezent în lume prin har adică energiile necreate.
Dumnezeu poate intra în timp dar nu depinde de el cum depindem noi.
Ca nu exista suport biblic pentru faptul ca Dumnezeu l-a creat pe Hristos.
Nu pot să intru în mintea lui Dumnezeu dar știu că a avut un plan foarte bine stabilit. Este imposibil să ajungem să înțelegem trinitatea sau infinitatea lui Dumnezeu dar este adevărată.
Cât despre îngerii, ei sunt duhuri slujitoare create de Dumnezeu cu emoții, inteligență și voință ( a face binele sau răul ).
Cât despre Isus Hristos, El nu a fost creat, nici Duhul Sfânt nu a fost creat. În primul verset din Biblie numele lui Dumnezeu este Elohim, adică trei, nu trei Dumnezei, ci un Dumnezeu relevat în trei persoane Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt.
Isus nu a fost arhanghelul Mihail, ci El este Dumnezeu, care nu are sfârșit și nici început, nu e creat de nimeni.
Însuși Dumnezeu Tatăl L-a numit pe Dumnezeu Fiul Dumnezeu, Dumnezeu Tatăl nu-l putea numi pe vreun înger Dumnezeu pe drept.
" Cât despre Isus Hristos, El nu a fost creat, ci El este Dumnezeu, care nu are sfârșit și nici început "
Deoarece Dumnezeu l-a creat înainte de a crea orice alt lucru sau ființă. Prin urmare, Isus este numit „întâiul născut din toată creația" (Coloseni 1:15). Isus este prețios în ochii lui Iehova și pentru că este singurul creat direct de El. De aceea, este numit „Fiul său unic-născut" (Ioan 3:16)
Coloseni 1:15:"mai întâi născut decât toată făptura" - inseamna ca Hristos face parte din faptura.
https://dexonline.ro/definitie/f%C4%83ptur%C4%83
"făptură sf. 4 (Bis) Creație"
Astfel se poate reda "mai întâi născut decât toată creatia". Astfel putem spune ca Hristos face parte din creatie sau din creatia lui Dumnezeu tatal.
În primul rând, primul verset din Geneza conține unul dintre numele lui Dumnezeu tradus în română Dumnezeu este Elohim adică trei ( trei persoane în care Dumnezeu este revelat: Tatăl, Isus, Duhul Sfânt.
Toată Biblia spune că Isus a fost și este fără început fără sfârșit, nu putem lua doar un verset care nu este interpretat corect ca să spunem că Isus a fost creat. Cred că dumneavoastră credeți în Evanghelia după Ioan. Dacă da, atunci Ioan a vorbit despre Isus în capitolul 1. În primele versete Isus este numit Cuvântul și se spune că Cuvânt că era Cuvântul iar la început nimic nu este creat, Cuvântul era cu Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu.
Tot acolo, în versetul 3, se spune fără Isus care este Cuvântul nu s-a creat nimic, deci cum putea fi creat El de Tatăl dacă prin Isus S-au creat toate.
Cât despre expresia "născut din Dumnezeu" poate fi că Isus a avut o concepere supranaturală, de la Duhul care este Dumnezeu ( Ioan 5:7). În coloseni 1:15 termenul grecesc folosit este prototokos care este la fel la Matei 1:25. Arienii erau cei ce dădeau aceeași interpretare ca a ta, dar dacă luăm contextul acestei afirmații Îl vedem pe Isus Creator nu creație ( Colo 1:16 ) și înainte de creație ( Ioan 1:3.14 ).
Atunci când spunem că Isus a fost schimbat propăvăduim o altă evanghelie nimicitoare și falsă la care Pavel spune că cel ce o ține să fie anatema ( despărțit de Hristos ).
Înainte de zidire este tradus în greacă ktisis, adică actul de creație, un lucru creat, dar Isus este mai presus de creație. În apocalipa 3:14 arche, un cuvânt care are atât sens pasiv cât şi activ. Luat cu sensul pasiv, se referă la ceva realizat la început. Interpretat aşa, ar însemna că Hristos este prima fiinţă creată. Dar cu siguranţă că aceasta nu ar putea fi o traducere bună, căci Hristos nu este o fiinţă creată. Luat cu sensul activ, arche se referă la acel ceva ce iniţiază o acţiune, la o cauză primară, un prim motor.
Hristos a fost ca o unealta a lui Dumnezeu tatal. Dumnezeu tatal a confectionat mai intai unealta personala adica Cuvantul sau Hristos. Ii spune Cuvantul ca Dumnezeu tatal a inceput sa vorbeasca avand ca interlocutor pe Hristos.
" Elohim adică trei ( trei persoane în care Dumnezeu este revelat: Tatăl, Isus, Duhul Sfânt." - Nu! Pluralul substantivului ebraic folosit aici este pluralul maiestăţii (vezi NAB, ediţia St. Joseph, Bible Dictionary, p. 330, precum şi New Catholic Encyclopedia, 1967, vol. V, p. 287). Acesta nu redă ideea de pluralitate de persoane într-o divinitate. În mod asemănător, în Judecătorii 16:23, unde se vorbeşte despre dumnezeul fals Dagon, este folosită o formă a titlului „’elo·him", iar verbul care-l însoţeşte este la singular, ceea ce demonstrează că este vorba despre un singur dumnezeu. În Geneza 42:30, Iosif este numit ‘domn’ („’adho·nehʹ", pluralul maiestăţii) al Egiptului.
În limba greacă nu există pluralul maiestăţii. De aceea, traducătorii Septuagintei au folosit în Geneza 1:1 forma ho Theós (Dumnezeu, la singular) ca echivalent pentru „’Elo·himʹ". În Marcu 12:29, unde este reprodus un răspuns al lui Isus în care el citează Deuteronomul 6:4, este folosită tot forma de singular din greacă ho The·osʹ.
"Toată Biblia spune că Isus a fost și este fără început " - Nu spune Biblia așa ceva.
Ioan 1:1, 2
În BC, acest text este redat astfel: „La început era Cuvântul şi Cuvântul era cu Dumnezeu şi Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu". (Alte versiuni îl redau în mod asemănător.) Dar iată cum redă NW aceste versete: „La început era Cuvântul şi Cuvântul era cu Dumnezeu şi Cuvântul era un dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu".
Care dintre aceste redări ale textului din Ioan 1:1, 2 este în armonie cu contextul? În Ioan 1:18 se spune: „Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu" (BC). În versetul 14 se arată clar: „Cuvântul a devenit trup şi a locuit printre noi (şi noi am privit slava Lui)" (BC). De asemenea, versetele 1 şi 2 arată că la început el era „cu Dumnezeu". Poate fi cineva cu o persoană şi în acelaşi timp să fie chiar acea persoană? În Ioan 17:3, Isus i se adresează Tatălui numindu-l „singurul Dumnezeu adevărat"; prin urmare, fiind „un dumnezeu", Isus reflectă calităţile divine ale Tatălui său. — Evr. 1:3.
Este traducerea „un dumnezeu" în conformitate cu regulile gramaticii greceşti? Unele cărţi de referinţă susţin cu hotărâre că textul grecesc trebuie tradus „Cuvântul era Dumnezeu". Altele însă nu susţin acest lucru. În articolul intitulat „Nume predicative calitative fără articol: Marcu 15:39 şi Ioan 1:1", Philip B. Harner a spus că propoziţiile de felul celei din Ioan 1:1, „cu un nume predicativ fără articol care precedă verbul, au în primul rând un sens calitativ. Ele indică faptul că logosul este de natura teosului". El sugerează: „Probabil că propoziţia ar putea fi tradusă: «Cuvântul avea aceeaşi natură ca Dumnezeu»" (Journal of Biblical Literature, 1973, p. 85, 87). Astfel, este semnificativ faptul că, în a doua ocurenţă din acest text, termenul the·osʹ nu este însoţit de articolul hotărât (ho) şi este plasat înaintea verbului în propoziţia din greacă. Este interesant că traducătorii care insistă ca redarea textului din Ioan 1:1 să fie „Cuvântul era Dumnezeu" nu ezită să folosească articolul nehotărât (un, o) în redarea altor pasaje, unde înaintea verbului apare un nume predicativ la singular fără articol. Astfel, în Ioan 6:70, versiunea BC îl numeşte pe Iuda Iscarioteanul „un diavol", iar în Ioan 9:17 îl descrie pe Isus drept „un proroc".
John L. McKenzie a afirmat: „Folosind termeni foarte precişi, Ioan 1:1 ar trebui tradus: «Cuvântul era cu Dumnezeu [=Tatăl] şi cuvântul era o fiinţă divină»". (Parantezele sunt introduse de autor. Lucrare publicată cu nihil obstat şi imprimatur.) — Dictionary of the Bible (New York, 1965, p. 317).
În armonie cu cele de mai sus, AT redă acest text: „Cuvântul era divin"; Mo: „Logosul era divin"; NTIV: „Cuvântul era un dumnezeu". În traducerea sa în limba germană, Ludwig Thimme redă astfel: „Cuvântul era un fel de dumnezeu". A defini Cuvântul (care mai târziu a devenit Isus Cristos) un „dumnezeu" este în armonie cu modul de utilizare a termenului în restul Scripturilor. De exemplu, în Psalmul 82:1–6, judecătorii umani ai Israelului sunt numiţi „dumnezei" (ebraică ’elo·himʹ; greceşte the·oiʹ, în Ioan 10:34) pentru că trebuiau să-l reprezinte pe Iehova şi să-i înveţe pe alţii legea sa.
"Cât despre expresia "născut din Dumnezeu" poate fi că Isus a avut o concepere supranaturală, de la Duhul care este Dumnezeu ( Ioan 5:7)." - Ioan 5:7 Bolnavul i-a răspuns: „Domnule, n-am pe nimeni să mă pună în bazin când se tulbură apa. Până vin eu, coboară altul înaintea mea" - ce legătură are cu expresia care de altfel nici nu apare ăn Biblie?
Coloseni 1:. 15 El este chipul Dumnezeului nevăzut, întâiul născut din toată creaţia, 16 pentru că prin el au fost create toate celelalte lucruri din ceruri şi de pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie guvernări, fie autorităţi. Toate celelalte lucruri au fost create prin el şi pentru el. 17 De asemenea, el este înainte de toate celelalte lucruri, iar toate celelalte lucruri au fost aduse în existenţă prin el
Deci Isus a fost creat primul iar toate celelalte au fost create prin intermediul lui, motiv pentru care este numit "fiul întâi născut" și " fiul unic născut".
In Geneza 1 Dumnezeu tatal vorbea cu "mistria" personala adica cu Dumnezeu fiul. "A zis sa fie lumina". Cui a zis? "Mistriei" sau instrumentului personal care era o persoana. Dupa ce a facut "mistria" s-a apucat de treaba. "La inceput Dumnezeu tatal si mistria personala au facut cerul si pamantul" - Facerea 1:1. Si de aici provine pluralul "Elohim" fiind doua entitati personale, iar Duhul Sfant e bratul lui Dumnezeu care tine "mistria".
Ioan 1:1, 2:"La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era întru început la Dumnezeu." - "Dumnezeu era la Dumnezeu" e un nonsens adica ar fi ca si cum eu as spune despre mine ca "eu sunt la eu sau la mine". Dumnezeu fiul ( instrumentul ) era la Dumnezeu tatal in mana precum "o mistrie in mana mesterului".
Ioan 1:3:"Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut." - din ce s-a facut dupa facerea "mistriei". Se subintelege.
Pluralul în ebraică din Numele Elohim este 3, adică trei persoane: Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt.
Tatălui în general nu I se pune la îndoială dumnezeirea, Isus este numit Dumnezeu în Ioan 1:1, în Ioan 10:30 a spus Eu și Tatăl una suntem, adică nu Ei sunt aceeași persoană care acum ar fi divizată ci că Ei au aceeași natură de dumnezeire, Dumnezeu nu a fost creat și nici nu va muri, Isus e Dumnezeu.
Duhul Sfânt este numit Dumnezeu în Fapte 5:1-11, citește cu atenție. Cum am mai zis, dacă luăm un singur verset și restul bibliei sau chiar contextul îl ignorăm vom avea erezii. Dacă prin Isus a fost făcute toate și El a fost martor la creație nu mai se făcea creerea Lui pentru că El nu ar fi existat, deci Isus nu a fost creat.
Unii cauta sa minta si sa ispiteasca Duhul Sfant dar nu reusesc. Fapte 1:1-15. Duhul Sfant are capacitate de detectie si prin el Dumnezeu poate vedea si auzi si simti. Elohim e la plural pentru ca sunt doi Dumnezei dintre care unul e tatal si celalalt e fiul. La Ioan 1 Hristos e numit Dumnezeu. Dumnezeu tatal si Dumnezeu fiul sunt doua persoane distincte si de aceea se foloseste pluralul. Hristos are inceput pentru ca a putut muri pe Pamant. Dumnezeu tatal nu poate muri.
În ebraică pluralul este de la 3, în greacă și în ebraică există singular, dual, plural.
Dumnezeu ( El ) him ( plural, trei ), nu trei dumnezei, trinitatea ( Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt ).
"Pluralul în ebraică din Numele Elohim este 3, adică trei persoane: Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt." - E doar afirmația ta nesusținută de nici o dovadă.
" în Ioan 10:30 a spus Eu și Tatăl una suntem, adică nu Ei sunt aceeași persoană care acum ar fi divizată ci că Ei au aceeași natură de dumnezeire" - Ceva mai devreme afirmai -" dacă luăm un singur verset și restul bibliei sau chiar contextul îl ignorăm vom avea erezii." și apoi tocmai aceasta și faci. Dacă ții cont de contecst și restul scripturii devine clar în ce fel sunt ei una. Prin cuvintele: „Eu şi Tatăl una suntem", a vrut Isus să spună că el şi Tatăl erau egali? În Ioan 17:21, 22, Isus s-a rugat cu privire la continuatorii săi: „Ca toţi să fie una" şi a adăugat: „ca şi ei să fie una în Noi,... cum şi Noi suntem una". În toate aceste cazuri, el a folosit acelaşi cuvânt grecesc (hen) pentru „una". Este clar că discipolii lui Isus nu aveau să devină o parte a Trinităţii. Dar ei urmau să aibă o unitate de scop cu Tatăl şi cu Fiul, acelaşi fel de unitate care există între Dumnezeu şi Cristos.
" Dacă prin Isus a fost făcute toate și El a fost martor la creație nu mai se făcea creerea Lui pentru că El nu ar fi existat, deci Isus nu a fost creat." - reformulează te rog ideea căci nu are sens.
Trinitatea este adeverită în Ioan ca fiind formată din Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt. Scuzați-mă dacă am comis o greșeală, dar dacă luăm acest verset din Ioan cum că trinitatea există și o comparăm cu Geneza 1:17 de exemplu, acolo scrie „nostră" vedem că acel „noastră" este format din Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt.
La fel și cu Isaia 6:8, 48:16, 61:1.
Deci trinitatea este adevărată.
La faza cu „Eu și Tatăl una suntem." am vrut să spun că ei au natura de Dumnezeu dar nu sunt lipiți într-o singură persoană ci sunt două persoane diferite, la fel este și cu Duhul Sfânt care este Dumnezeu, a se vedea Faptele Apostolilor 5:3-4; 1 Corinteni 3:16 (Cel care locuieşte în cei credincioşi este Duhul Sfânt - Romani 8:9; Ioan 14:16-17; Faptele Apostolilor 2:1-4).
La Ioan 17:21, 22 urma să fie unitate de spirit, de obiective şi de doctrine. Nu urmau să fie certuri pentru supremaţie de felul celor care îi chinuiseră recent pe cei doisprezece (Luca 22, 24-30). Unirea izvorând din vieţile contopite ale creştinilor urma să impresioneze lumea cu privire la obârşia divină a bisericii creştine.
Aici Isus nu S-a rugat ca discipolii să intre în trinitatea dumnezeiască.
La partea cu Isus și crearea Sa nebiblică am vrut să scot următoarele idei:
-Isus este Creatorul
-Dacă El este Creatorul și NIMIC nu s-a creat fără prezența Sa, înseamnă că idea de a spune că Isus a fost creat de Tatăl nu are logică deoarece Scriptura spune că NIMIC nu a fost creat fără Isus
-Fără existența lui Isus NIMIC nu putea fi creat, așa că Isus nu a fost creat ci a existat din totdeauna, având aceeași natură de Dumnezeu ca Tatăl și ca Duhul.
Tabloul biblic spune adevarul. Tot ce are un sfarsit are si un inceput. Hristos a avut un sfarsit cand a fost rastignit si a stat in mormant trei zile. Apoi l-a inviat taica-su. Hristos nu se putea invia singur din "cenusa" precum pasarea legendara Phoenix. Deci crestinismul e monoteism si nu politeism alcatuit din trei persoane. Ne inchinam doar lui Dumnezeu tatal si nu lui Dumnezeu fiul si nu Duhului Sfant. Nu apare nicaieri sa ne inchinam lui Hristos si Duhului Sfant. In Biblie scrie sa ne inchinam in numele lui Hristos si pentru a primi Duh Sfant.
"acolo scrie „nostră" vedem că acel „noastră" este format din Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt." - ba nu vedem așa ceva!
" ei au natura de Dumnezeu dar nu sunt lipiți într-o singură persoană ci sunt două persoane diferite, " Deci nu există "un singur Dumnezeu" ci doi sau trei cu Spiritul Sfînt?!
"-Dacă El este Creatorul și NIMIC nu s-a creat fără prezența Sa, înseamnă că idea de a spune că Isus a fost creat de Tatăl nu are logică deoarece Scriptura spune că NIMIC nu a fost creat fără Isus" - Spune te rog, tu citești pe sărite și doar ce îți convine? 
Col. 1:15, 16, BC: „[Isus Cristos] este chipul Dumnezeului Celui nevăzut, Cel Întâi născut peste toată creaţia; pentru că prin El au fost create toate lucrurile, cele care sunt în ceruri şi pe pământ.
Coloseni 1:16 (BC) îl exclude oare pe Isus din categoria creaturilor atunci când spune că „prin El au fost create toate lucrurile... Toate lucrurile au fost create prin El şi pentru El"? Cuvântul grecesc tradus aici prin „toate lucrurile" este pánta, o formă flexionară a lui pas. În Luca 13:2, BC redă acest termen prin „toţi ceilalţi", iar BO prin „toţi" (vezi şi Luca 21:29 şi Filipeni 2:21, atât în versiunea BC, cât şi în BO). În armonie cu tot ce spune Biblia despre Fiul, NW acordă termenului pánta acelaşi sens şi în Coloseni 1:16, 17, redând acest text astfel: „Prin el au fost create toate celelalte lucruri... Toate celelalte lucruri au fost create prin el şi pentru el". Astfel, reiese că şi el este o fiinţă creată, o parte din creaţia lui Dumnezeu.
Deci CELELALTE lucruri au fost create prin Isus, dar el a fost creat de Dumnezeul Atotputernic.
P.S. Cum crezi, Tatăl și Fiul sunt egali sau cineva e mai mare și are mai multă autoritate?
Mar. 13:32, BC: „Cât despre ziua aceea sau ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii care sunt în cer, nici Fiul, ci numai Tatăl". (Desigur, nu aşa ar sta lucrurile dacă Tatăl, Fiul şi Spiritul sfânt ar fi egali, formând o singură Divinitate. Iar dacă Fiul nu ştia acest lucru din cauza limitelor naturii sale umane, aşa cum susţin unii, întrebarea este de ce nu ştia Spiritul Sfânt?)
Mat. 20:20–23, BC: „Mama fiilor lui Zebedei s-a apropiat de Isus... «Porunceşte», a zis ea, «ca, în împărăţia Ta, aceşti doi fii ai mei să stea unul la dreapta Ta şi altul la stânga Ta.» Şi răspunzând, Isus a zis:... «veţi bea paharul Meu, dar a sta la dreapta Mea şi la stânga Mea nu este un lucru pe care Eu să-l dau, ci este păstrat pentru aceia pentru care a fost pregătit de Tatăl Meu»". (Cât de ciudată ar fi această afirmaţie dacă, aşa cum se spune, Isus ar fi Dumnezeu! Oare şi aici a răspuns Isus numai potrivit „naturii sale umane"? Dacă Isus a fost într-adevăr, după cum spun trinitarienii, „Dumnezeu-om" — adică atât Dumnezeu, cât şi om, nu doar unul sau altul —, ar mai fi logică o asemenea explicaţie? Oare cuvintele din Matei 20:23 nu demonstrează mai degrabă că Fiul nu este egal cu Tatăl şi că Tatăl a rezervat pentru sine anumite drepturi?)
Mat. 12:31, 32, NTP: „Orice păcat şi blestem [blasfemie, NW] li se va ierta oamenilor, dar blestemul împotriva Spiritului nu va fi iertat. Dacă va spune cineva un cuvânt împotriva Fiului omului, i se va ierta; dar dacă vorbeşte cineva împotriva Spiritului Sfânt, nu i se va ierta, nici pe această lume, nici în cea viitoare". (Dacă Spiritul sfânt ar fi o persoană şi ar fi Dumnezeu, atunci acest pasaj ar contrazice categoric doctrina Trinităţii, deoarece din el reiese că Spiritul sfânt este într-un fel mai mare decât Fiul. Cuvintele lui Isus dovedesc mai degrabă că Tatăl, căruia îi aparţine „spiritul", este mai mare decât Isus, Fiul omului.)
Ioan 14:28, BC: „[Isus a zis:] Dacă M-aţi iubi, v-aţi fi bucurat că Mă duc la Tatăl, fiindcă Tatăl este mai mare decât Mine".
1 Cor. 11:3, BC: „Dar vreau să ştiţi că Hristos este Capul oricărui bărbat, că bărbatul este capul femeii şi că Dumnezeu este Capul lui Hristos". (Este limpede deci că Cristos nu este Dumnezeu şi că Dumnezeu îi este superior lui Cristos. Să ne amintim că aceste cuvinte au fost scrise în jurul anului 55 e.n., la circa 22 de ani după ce Isus se întorsese în cer. Aşadar, adevărul enunţat aici se referă la relaţiile existente între Dumnezeu şi Cristos în cer.)
1 Cor. 15:27, 28, BC: „El [Dumnezeu] «a supus totul sub picioarele Lui [Isus]». Dar când zice că totul I-a fost supus, se înţelege că afară de Cel care I-a supus totul. Şi când toate Îi vor fi supuse, atunci chiar şi Fiul Se va supune Celui care I-a supus toate, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toţi".
Isus a zis în rugăciunea sa: „Tată,... viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu" (Ioan 17:1–3)
1 Cor. 8:5, 6, : „Chiar dacă sunt aşa numiţi «dumnezei», fie în cer, fie pe pământ, ca şi cum ar fi mulţi «dumnezei» şi mulţi «domni», totuşi pentru noi este un singur Dumnezeu: Tatăl, de la care vin toate şi pentru care trăim şi noi, şi un singur Domn: Isus Hristos, prin care sunt toate şi prin El şi noi". (Aici, Tatăl este prezentat drept ‘singurul Dumnezeu’ al creştinilor, care este diferit de Isus Cristos.)
1 Pet. 1:3, : „Binecuvântat să fie Dumnezeul şi Tatăl Domnului nostru Isus Hristos". (În repetate rânduri, chiar şi după înălţarea lui Isus la cer, Scripturile se referă la Tatăl ca la „Dumnezeul" lui Isus Cristos. În Ioan 20:17, Isus însuşi, după ce a fost înviat, îl numeşte pe Tatăl „Dumnezeul meu". Mai târziu, când se afla în cer, el a folosit din nou această expresie, aşa cum reiese din Revelaţia 3:12.
Cum comentezi aceste versete care arată cu claritate că Tatăl este superior Fiului și are autoritate asupra lui iar Isus îi este supus, de altfel exact ca un fiu față de tatăl său?
Doresc totuși să aflu părerea ta.
Bună!
Părerea mea este că trinitatea există.
Fiul a murit prin jertfă pe Golgota plătind plata păcatului valabilă pentru oricine cu condiția credinței, în VT cei ce păcătuiau aduceau pe altar un animal egal cu păcatul lor și îl omorau spunând că așa se va face ispășire pentru păcatele lor dar nu prin jertfa unui miel ( animal ) a putut fi omul iertat pentru că este un animal fără dumnezeire dar Mielul lui Dumnezeu care era Dumnezeu ( Ioan 1:1 ) care a luat chip de rob ( om ) și fiindcă în El se afla dumnezeire fiindcă era Dumnezeu a putut face ispășire pentru păcatele întregii lumi. Mai ales că unele culte „creștine" spun că Isus nu este Dumnezeu dar Isus a spus despre El Însuși că este Calea, Adevărul și Viața ( veșnică ) și NIMENI NU vine la TATĂL decât prin EL.
Duhul este Dumnezeu, nu o forță ci o Persoană a Sfintei Treimi fiindcă aceasta spune Biblia: Isus a spus că Duhul Sfânt „vă va descoperi lucrurile viitoare" (Ioan 16:13). Numai o fiinţă divină poate descoperi viitorul (Isaia 46:9, 10), Faptele Apostolilor 5:1-10,
cât despre Tatăl nu mai este nevoie să spun.
Despre exemplele tale din Scriptură eu spun că nu sunt luate în considerare celelalte versete care arată Divinitatea Fiului și a Duhului.
Ex.
Zic că în Biblie zice că Dumnezeu este Duh, și atunci zic că doar Duhul Sfânt este Dumnezeu, că nu zice că este și Fiu și Tată, deși toată Biblia afirmă că și Tatăl cu Fiul au divinitate supremă alături de Duhul Sfânt.
În 2 timotei 3:16, 17 se spune : Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte lucrurile, să disciplineze în dreptate, 17 pentru ca omul lui Dumnezeu să fie pe deplin competent, complet pregătit pentru orice lucrare bună.
Deci toată scriptura ste de la Dumnezeu și nu se contrazice. La fel și ceea ce credem trebuie să fie în armonie cu TOATĂ scriptura, nu doar cu un verset.
Ți-am prezentat citate din scripturi care contrazic ceea ce afirmi, de aceia te-am întrebat cum explici acele versete. Însă tot ce ai făcut a fost să eschivezi.
"dar Isus a spus despre El Însuși că este Calea, Adevărul și Viața ( veșnică ) și NIMENI NU vine la TATĂL decât prin EL. " - prietene, aceasta nu dovedește că Isus este egal cu Tatăl, fii serios!
" și fiindcă în El se afla dumnezeire fiindcă era Dumnezeu a putut face ispășire pentru păcatele întregii lumi" - Isus și-a dat viața umană perfectă ca răscumpărare, viața lui era echivalentă cu cea pierdută de Adam de aceia este numit și ultimul Adam. Deci viața umană perfectă, fără păcat și nu "viață dumnezeiască".
", deși toată Biblia afirmă că și Tatăl cu Fiul au divinitate supremă alături de Duhul Sfânt." - Păi prezintă-ți argumentele, reprodu versetele care afirmă aceasta dar tot odată explicăle și pe acelea care contrazic aceasta și pe care ți le-am citat. Succes.
Dacă ai surse este bine, acum vizionează, făți însemnări și prezintă dovezile. Succes.
-
anonim_4396 întreabă:
8 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
