Intrebare de 1000 de puncte pentru crestini.
De ce credeti in Dumnezeu?
Doar atat intreb, de ce?

Si nu veniti cu intrebari retorice cum ar fi: "Dar tu de ce nu crezi?" sau sa dati mai stiu eu ce citate din biblie sau altceva.

Intrebarea asta e pentru voi, despre voi, un simplu: "De ce?"

Ar trebui sa fie o intrebare simpla nu? Ca daca tot credeti in Dumnezeu, trebuie sa aveti si un motiv pentru care faceti asta, nu? Care este motivul? De ce ati ales sa credeti?

Pentru ca atunci cand eram agnostico- atee cineva m-a provocat sa ii cer Creatorului daca exista sa mi se reveleze Am facut- o odata cand eram singura. Cineva mi-a radpuns.Am scris la la intrebarile mele cum a fost experienta.

Creștinii cred în Dumnezeu din motive prostești, în marea lor majoritate. Dar, poate, Dumnezeul meu e o gagică mișto, care practică BDSM. Am și eu voie să îmi imaginez ce vreau, common! Până la urmă e epoca iluziilor.

https://www.youtube.com/watch?v=ZXuutQWhjzY

Cred în Dumnezeu pentru că mi S-a descoperit; nu fizic, ci la nivel spiritual.
Este experiența mea personală care am mai spus-o aici și nu obosesc să o repet ori de câte ori este nevoie.
Eram în armată în anul 2000, cu aproximativ 3 luni înainte de terminarea acesteia. Un băiat care nu avea nicio legătură cu vreo religie sau cu Dumnezeu, venit în urma mea să-și continue stagiul militar, a ajuns cu o carte primită de la prietena lui, carte numită "Genoveva" scrisă de Maria Buckingham.
Îmi plăcea să citesc cărți în armată, și împrietenindu-mă cu acest băiat mi-a împrumutat cartea. În mare parte este vorba despre o fată Genoveva și prietena ei, care în timpul unei vremi ploioase s-au ascuns sub streașina unei biserici, și au fost invitate înăuntru.
Genoveva a fost mișcată de predica pastorului, și și-a predat viața lui Dumnezeu. Ceea ce m-a mișcat pe mine au fost problemele ce au urmat cu familia ei, și mai ales din partea tatălui ei.
Ca un om să sufere pentru Cineva nevăzut, m-am întrebat: "Oare chiar există Dumnezeu?" Și tot citind cartea, întrebarea s-a transformat în: "Doamne, Tu chiar exiști cu adevărat?" Și atunci, în acea după-amiază, cu dorința de a-L cunoaște pe Dumnezeu și a trăi ca fata aceea în ascultare de El, de unul singur m-am pus în genunchi și i-am spus gândul și dorința că vreau să-L cunosc și să trăiesc în ascultare de El.
Parcă pluteam, parcă visam din clipa aceea și în zilele care au urmat. Nu aveam Biblie și nici nu mă gândeam la asta. Am terminat cartea și am dat-o băiatului înapoi. În fiecare dimineață și în fiecare seară mă simțeam îndemnat să mulțumesc lui Dumnezeu pentru prezența Sa continuă.
În armată era un băiat care a fost metodist, dar care niciodată nu a vorbit despre așa ceva. El a văzut schimbarea care s-a petrecut cu mine; i-am explicat despre cartea respectivă și a înțeles. Au văzut și ceilalți colegi această schimbare (aproximativ 30 la număr), dar nu știau să o explice, după cum nici eu nu știam.
Ziua eliberării se apropia și m-am rugat la Dumnezeu să îmi arate care este biserica Lui, deoarece în lume erau multe biserici. Și providența m-a condus la biserica adventistă de ziua a șaptea. Și problemele pe care le-a avut Genoveva cu tatăl ei s-au întâmplat ca să fie aproape identice cu ale mele; l-a scurt timp tata m-a dat afară din casă pe motiv că l-am făcut de rușine cu credința mea.
Experiența personală- acesta este singurul motiv pentru care nu doar că eu cred în existența lui Dumnezeu, ci mă încred în El.

De ce vrei sa afli?

Pe scurt, am renunțat la ateism deoarece m-am convins ca viața nu poate apărea accidental din materie lipsită de viață.

Pentru ca m-a scos din situatii limita de mai multe ori. Stii cum este sa muncesti 2 saptamani si din rautatea unora sa nu mai fii platit pentru ca respectivul a plecat si nu si-a achitat camera de hotel? Ce sanse erau ca interlopul sa vina sa plateasca a doua zi? (eu nu stiam ca este interlop, dar am aflat cu acea ocazie de la alti angajati) Nu pot crede ca mana destinului, dar pot crede ca Maica Domnului l-a trimis caci am varsat multe lacrimi in fata icoanei ei.
Ce sanse erau sa gasesc prieteni dupa ce m-am rugat cu lacrimi la Dumnezeu, intr-o depresie cumplita, gata sa imi pun capat zilelor, in care ii ceream prieteni, caci nu aveam niciunul)? Si multe alte situatii...

Pentru ca oriunde întorci capul vezi dovezi ale existenței lui Dumnezeu. Acestea, analizate, studiate, iti arată clar, faptul că viața nu a aparut din întâmplare, ca cineva o întreține, si ca trăită în armonie cu principiile celui care a creat-o chiar are sens, si putem găsi adevarata fericire.

Pentru ca nu sunt suficient de idiot incat sa cred ca un univers infinit, cu atata diversitate a aparut pur si simplu, dintr-o explozie uriasa fara nicio sursa! Si nu ma lua pe mine cu "Dumnezeu cum a fost creat?", Dumnezeu este ceva metafizic, nu material, prin urmare el poate exista fara sa fie creat.Un univers compus din materie, nu!

Nici măcar nu am ales eu să cred.Pur și simplu simt credința ca pe o pecete pusă pe suflet și o incredințare ce nu poate fi explicată in cuvinte.Si ce mă miră cel mai tare e că nu mă pot impotrivi acestei credințe, dar de fapt nici nu pot trăi fără ea.Si iarăși mă mir că nu am nici un avantaj material ci dimpotrivă milioane de restricții și obligații.
Vorbesc despre credința adevărată, cea ortodoxă.

Cred în El ptc există, m-a ajutat de atâtea ori, e cel mai minunat! El prin atâtea lucruri Își arată existenta, e foarte clar ca El exista prin tot ce a creat. Numai la om dacă am privi, am vedea în ce chip minunat e creat omul, atâtea sisteme prin corpul nostru, atâtea procese greu de înțeles!

Eu cred in Dumnezeu pentru ca viata asta e doar o trecere. Te nasti, suferi si mori, ce viata poate fi asta? Iar credinta in Dumnezeu mi-a aratat ca El exista, exista in adancul sufetului nostru, acolo Il gasim pe El, si este extraordinar. Noi, din orgoliul nostru, vrem sa Il vedem in carne si oase, in fata noastra, sa ne faca minuni. Dar El este foarteeee subtil. Prin experienta vietii si analiza a tot ceea ce exista in viata asta nu cred ca nu Il vei intalni pe Dumnezeu. Numai ca noi nu vrem sa credem, ne inchidem ochii cand credem ca il vedem pe Dumnezeu, asta e din cauza orgoliului nostru. Si a-L vedea pe Dumnezeu nu cu ochii, ci cu simtul creierului, a-L constientiza.

Ai o problema?
Daca vrei discutam in privat ce te doare.
E mai simplu.

Răspuns de 2000 de puncte:
Ești cam nesimțit.
După ce că mai ai și pretentia să îți răspundem cum vrei tu, nu cum vrem noi, mai faci și ca toate bolile cand răspunzi la întrebările puse de creștini pentru creștini, că îți încalcă ție dreptul la liberă exprimare.
Îndrăznește să zici că nu e adevărat!
Hai! Abia aștept!
Nesimțitule.
Și spune-i lu bunică-tu andreisergiu să nu se mai bage în seamă aiurea, că dacă tu ești nesimțit, el e penibil cu ultima intervenție, stie el care.
Când o să am nevoie de părerea lui, o să îl sun.

Pentru ca ne-a dat viata

Faptul ca crestinismul a supravietuit si s-a extins intr-un Imperiu care il persecuta ne spune multe.
Mai surprinzator ca si popoarele germanice s-au convertit la crestinism.

Nu este treaba magarului de unde beau oile apa.

Și eu am întâlnit un băiat și datorită lui Dumnezeu l-am întâlnit și acum sunt de partea adevărului. Lăudat să fie Numele Lui în veci. Simt că sunt mai aproape de El ca niciodată. Și eu i-am cerut de atâtea ori să aflu adevărul căci nimic nu îmi mai aducea speranță în Biserica Ortodoxă...trăiam în întuneric..nici lumănările nimic nu mă făcea să simt ce simt acum, pace, iubire, liniște. N-am cuvinte. efectiv. Decât dacă te rogi și vrei să-L cunoști numai așa vei afla adevărata pace interioară?