Intrebare doar pentru agnostici, sunteti sceptici si legat de stiinta sau doar de existenta unui creator?

Răspund doar la ceea ce înțeleg din întrebarea dtale.
Astfel o o parte a întrebării este dacă sunt sceptic legat de știința existenței unui creator. Poți să îmi explici cu alte cuvinte ce înțelegi prin știința exstenței? Adică ce știu eu, știința mea?
Apoi mă întrebi dacă sunt sceptic legat de existența unui creator, probabil și mai exact, sceptic legat de existența unui creator al universului? Asta vrei?
Mai întâi să definim ce este un agnostic căci din felul în care pui întrebările nu sunt convins că știi și înțelegi.
Are mai multe înțelesuri.
A person who believes that nothing is known or can be known of the existence or nature of God, deci o persoană care are următoarea convingere. Existența și natura lui Dumnezeu nu poate fi cunoscută.
Al doilea înțeles se referă la faptul că un agnostic contestă că toată cunoașterea esenței profunde a universului, a tuturor lucrurilor nu poate fi realizată de către oameni. Nu cunoașterea lucrurilor simple ci a celor fundamentale, ontologice, altă modalitate de a vorbi despre Dumnezeu, creație.
Acum despre scepticism. În cadrul unei discuții filozofice, scepticismul este echivalent pe undeva cu agnosticismul, exprimând o nuanță mai blândă a lui, de tipul, cred că lumea nu poate fi cunoscută, dar asta nu ca o certitudine absolută ci ca o îndoială, ca o atiudine care lasă loc la mediere, la acceptarea contrariului, cu cauțiune.
Așa că, ca să reformulez întrebarea dtale, ca să fie mai precis formulată și ca să aibă sens, probabil ai dorit să intrebi asta.
Dacă eu, care sunt agnostic, adică sunt convins complet în credința mea, și prin asta știu precis, ( legat de știința) sau sunt doar sceptic, referitor la existența unui creator, adică cred că nu, dar nu sunt sigur de existența unui creator al universului?
Ei acum să îți răspund. Dacă un creator există, existența lui, sau inexistența lui, nu depinde de credința mea.
Problema este, că înainte să putem răspunde la orice întrebare, trebuie să definim despre ce vorbim, ca să ne putem înțelege, căci dacă, nu vorbim discuții.
Avem trei termeni.
Univers, creator al universului, existență.
Universul este tot ceea ce cunoaște omenirea azi, despre această lume, până la capătul unde ajung telescoapele noastre, la 13, 5 miliarde de ani lumină distanță.
Ce înseamnă când spun în termeni simpli că un lucru există? Spun despre un lucru că există dacă el este real. Realitatea are multe fețe. Sunt obiectele matematice reale? Da, în sensul că fac parte dintr-un discurs structurat, și pot fi puse în conexiune cu lumea fizică, a lucrurilor. Sunt visele ceva ce există? Da sunt procese informaționale din creier care mai nou pot fi cuplate cu procese reale din creier.
Dar ca să definim mai clar existența ca termen, trebuie să o delimităm de contrariul ei, de ceva ce nu există. Ca să nu ne legăm de religie, ca să nu intrăm într-o controversă interminabilă, să discutăm despre inorog. Este un cal, nu un hipopotam, cu un corn în frunte. Există el în realitate? Nu putem fi siguri că nu există ( scepticism) dar până acum nu a fost descoperit nici unul. Bine, dar în povești el există! Aha! Un lucru inexistent în realitate poate exista în lumea poveștilor! Sunt două lumi diferite cea a poveștilor și cea a lucrurilor! De aici încolo trebuie să stabilim unde suntem cu discursul când discutăm despre existență. Discutăm despre lucruri, ființe și obiecte din universul lucrurilor, formate din atomi, sau despre entități, obiecte, ființe din lumea poveștilor formate din imagini și alte concepte mai complicate din mintea oamenilor.
Acum să anallizăm propoziția.
Universul are un creator ( Dumnezeu).
Egal cu.
Există un creator al universului.
Ce vor să spună cei ce cred, credincioșii.
Există în Universul lucrurilor ( cel cu stele, atomi, animale și oameni) o Ființă, creator al acestui Univers.
După mine, care sunt agnostic fanatic, mai ales când sunt provocat, așa cum faci dta acum, Dumnezeu, creatorul este o imagine un concept din lumea poveștilor. E perfect e minunat dar este de acolo.
Iar credincioșii spun nu, acest personaj de poveste există acolo afară în lumea atomilor, stelelor, hipopotamilor, oamenilor, credincioși sau nu!
Nu au cum să demonstreze asta. Existența din povești nu este aceeași cu exixtența din afara poveștilor, sunt lumi diferite!
Asta este existența prin credință, cunoașterea prin credință. Se poate trăi așa? Ei spun, cei ce cred, că numai așa se poate trăi. Iar noi agnosticii, care nu credem ca ei, că Dumnezeu este un băiat real care cu riglă și compas a creat atomii el și el i-a pus pe orbite și el le-a spus să stea cuminți, că dacă nu le dă o bătaie la fund cu rigla, noi suntem băieți răi, că noi nu credem ca ei, că nu avem aceeași poveste în minte.