Intrebare doar pentru credinciosii crestini:
Credeti ca daca cineva omoara un copil mic, care a fost botezat anterior, ii maximizeaza sansele copilului respectiv de a ajunge in rai? Asta complet independent de care sunt gandurile si intentiile celui care il omoara pe copil.
Adica, odata ce omul incepe sa pacatuiasca devine extrem de incert daca va ajunge in rai sau in iad. Dar, ce pacate poate avea un copil mic si botezat?
Ordonare:
După relevanţă
Cred ca ajunge in rai indiferent daca a fost botezat sau nu.Mantuitoriul Hristos spune ca imparatia Cerurilor e acelora ca ei, deci mi se pare logic ca e a lor in primul rand.Marcu 16-16 spune: cine va crede se se va boteza va fi matuit.Deci cine se botaza nu cine e botezat de altii.
Răspunde
Da, copilul ajunge oricum in rai, indiferent ca-i botezat sau nu, iar criminalul ajunge sigur in iad, fara nici o indoiala.
După religie el este încă vinovat de păcatul strămoșesc. Botezul nu îl absolvă. Dar docamdată raiul este gol.
Nu există rai si iad, cei care au murit nu merg in rai sau in iad, ei merg in pămînt, omul nu are un suflet care la moarte părăseste corpul, omul este un suflet viu, iar la moarte nu continuă sa traiasca nicăieri.
Răspunde 
Nu știm nici dacă un adult va fi mântuit sau nu; cu cât mai mult nu știm despre un copil căruia nu i-am putut vedea caracterul.
Dumnezeu ne cunoaște sfârșitul mai înainte de începutul nostru.
Și nu toți cei botezați vor ajunge în rai, după cum nici cei nebotezati nu vor ajunge în iad. Ceea ce contează este caracterul.
Uneori poți să nu vezi pădurea din cauza copacilor. De ce te împiedici într-un termen când de fapt toate acele expresii biblice ( plus sheol-ul) trimit la o realitate de necontestat: sufletele celor ce pierd mântuirea continua să dăinuie în veșnicie.
Într-adevăr, SCRIPTURA daca este lăsată să se pronunțe atunci, iată:
Ioan 5, 29: „Şi vor ieşi, cei ce au făcut cele bune spre ÎNVIEREA VIEŢII şi cei ce au făcut cele rele spre ÎNVIEREA osândirii."
cclesiast 3, 11: „Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El A PUS ÎN INIMA LOR (a tuturor) şi VEŞNICIA, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit."
Ioan 5, 26: „Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis are VIAŢĂ VEŞNICĂ şi la judecată nu va veni (se deduce că "ceilaţi" vor veni, nu sunt morţi...). "
II Corinteni 5, 1: "Căci ştim că, dacă acest cort, locuinţa noastră pământească, se va strica, avem zidire de la Dumnezeu, casă nefăcută de mână, VEŞNICĂ, în ceruri."
Iuda 1, 6: Iar pe îngerii care nu şi-au păzit vrednicia, ci au părăsit locaşul lor, i-a pus la păstrare sub întuneric, în lanţuri VEŞNICE, spre judecata zilei celei mari.
Iuda 1, 7: „Tot aşa, Sodoma şi Gomora şi cetăţile dimprejurul lor care, în acelaşi chip ca acestea, s-au dat la desfrânare şi au umblat după trup străin, stau înainte ca pildă, suferind pedeapsa focului celui VEŞNIC.
Iuda 1, 13: "Valuri sălbatice ale mării, care îşi spumegă ruşinea lor, stele rătăcitoare, cărora întunericul întunericului li se păstrează în VEŞNICIE.
Marcu 3, 29: Dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu are iertare în veac, ci este vinovat de osânda VEŞNICĂ.
Matei 18, 8: Iar dacă mâna ta sau piciorul tău te sminteşte, taie-l şi aruncă-l de la tine, că este bine pentru tine să intri în viaţă ciung sau şchiop, decât, având amândouă mâinile sau amândouă picioarele, să fii aruncat în focul cel VEŞNIC.
Matei 25, 41: „Atunci va zice şi celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel VEŞNIC, care este gătit diavolului şi îngerilor lui."
Matei 25, 46: Şi vor merge aceştia la osândă VEŞNICĂ, iar drepţii la VIAŢĂ VEŞNICĂ.
II Tes 1, 9 Ei vor lua ca pedeapsă pieirea veşnică de la faţa Domnului şi de la slava puterii Lui,
Daniel 12, 2: Şi mulţi dintre cei care dorm în ţărâna pământului se vor scula, unii la VIAŢĂ VEŞNICĂ, iar alţii spre ocară şi ruşine VEŞNICĂ.
A lua viața unei ființe umane este o crimă, este o omucidere, indiferent de motive. Lasă în urmă o traumă pentru cel care săvârșește așa ceva. Mustrările de conștiință incep abia după ce fapta e consumata. Vezi romanul Crimă și pedeapsa...
Da, așa e cresc șansele. Ar trebui să omorâm cu toții copii mici. Să îi trimitem în rai.
Dar, asta ar însemna că noi mergem în iad... Hmmmm
Poate că ar fi mai bine să îi lăsăm să crească și să aleagă fiecare.
Toată discuția pleacă de la minciună (Dumnezeu, Raiul și Iadul = minciună) și de aceea nu duce nicăieri.
Omul face copii pentru că e o viețuitoare și viețuitoarele sunt niște roboței care execută programul de viețuitoare: supraviețuire, strângere de resurse și înmulțire.
Omul care se gândește serios la copii, nu-i mai face, pentru că nu le poate garanta nimic.
Viața e finită. Omul, orice ar face, tot la groapă ajunge și tot ce face omul se va pierde, pentru că viața e un mod efemer de aranjare a materiei și în timp materia se va organiza în alt mod și nu va mai rămâne nimic din ce a fost.
Tot ce ai spus tu e o minciuna. (In afirmatia mea am adus la fel de multe dovezi rationale ca tine, diferenta e doar ca tu folosind cuvantul,, minciuna", practic iti dai un autogol cat toate zilele. Minciuna nu exista intr-un worldview ateist). Serios, nici dupa ce ti se demonstreaza ca caseta asta e expirata, tot nu vrei sa incetezi?
Tu ce înțelegi prin minciună? Tu crezi că minciuna depinde de mine sau de tine? Minciuna o vede orice viețuitoare înzestrată cu simțuri, memorie și capacitate de procesare a informației.
Dacă Dumnezeu era adevărat, atunci nu era invizibil, surd, mut, orb, neputincios și neștiutor, omul nu era o simplă viețuitoare care se luptă pentru viață, resurse și înmulțire. Dacă Dumnezeu era adevărat, atunci nu mai existau boli, neștiință, primitivism, minciună, hoție, tâlhărie și războaie.
E normal ca omul mincinos să mintă, pentru că așa își câștigă existența prin minciună. Dintre omul mincinos și șmecher și omul naiv, credul și neștiutor, care din ei ar trebui să muncească pentru celălalt? Va munci mincinosul șmecher și viclean pentru naiv? Evident că nu. Mincinosul se ocupă cu minciuna și naivul cu munca. Așa e normal și așa va fi întotdeauna.
Ce e un Dumnezeu atotputernic, inteligent și atotștiutor care te iubește și te lasă în întunericul neștiinței și primitivismului să mori de boli, de frig, de foame, în accidente și în războaie? E minciună.
Numai tu puteai scrie un text de 15 randuri in care sa spui, practic, nimic. Nu, nu cred ca minciuna depinde de noi. Minciuna e opusul adevarului, iar adevarul nu e relativ, ci absolut.
Trebuie să spui măcar ce e adevărul ca să poți defini minciuna relativ la adevăr.
Da, îi maximizeaza sansele de a ajunge în rai, dar și ucigașul își maximizează șansele de a ajunge în iad...
Un om care ar stii ceea ce ai spus tu si ar avea cu adevarat dragoste pentru sufletul unui copil ar putea face un astfel de sacrificiu de sine intentionat. Este trist faptul ca Dumnezeu pedepseste aceasta dragoste pentru sufletul celuilalt. Ce lucru mai pretios i-ai putea oferi unui om decat sa-i maximizezi sansele de a ajunge in rai?
Asta e o judecată foarte naivă din partea ta. Să omori un copil nu e nici dragoste si nici nu iti este permis să o faci. Esti tu mai destept ca Dumnezeu? Sau mai iubitor ca Dumnezeu? Dacă Dumnezeu considera că acel copil ar trebui să moară fix după botez crezi că n-ar aranja să moară pe cauze naturale? Dacă totusi acel bebelus dupa botez e complet sanatos nu crezi ca e complet sanatos CU UN MOTIV? nu crezi că Dumnezeu stie cum sa faca sa-l mântuiasca pe acel copil si fara sa-l omori tu sau altcineva? Nu te-ai gandit ca poate acel copil va creste mare și va ajuta sute de oameni sa se mantuiasca? Daca îl omori pe el l-ai trimis în rai dar ce faci cu ăia 100 de oameni care ar fi fost ajutati de copilul care trebuia sa creasca mare? Pe ei i-ai condamnat la iad. Asta e judecata omeneasca, naiva si prosteasca.
"Dacă Dumnezeu considera că acel copil ar trebui să moară fix după botez crezi că n-ar aranja să moară pe cauze naturale?"
Da, daca Dumnezeu voia ca acel copil sa moara facea in asa fel incat sa moara. Problema este ca Dumnezeu nu tine neaparat sa mantuiasca pe toata lumea.
Daca, de exemplu, Dumnezeu ar stii ca daca ai muri maine ai ajunge in rai, iar daca ai muri la adanci batraneti ai ajunge in iad, asta nu inseamna ca Dumnezeu ar face in asa fel incat sa mori maine ca sa ajungi in rai.
"nu crezi că Dumnezeu stie cum sa faca sa-l mântuiasca pe acel copil si fara sa-l omori tu sau altcineva?"
Evident ca Dumnezeu stie cum sa mantuiasca pe oricine vrea El, dar nu are nicio intentie sa mantuiasca pe toata lumea. Daca ar vrea sa mantuiasca pe toata lumea atunci ar mantui pe toata lumea. Dar nu este cazul. Odata ce omul incepe sa pacatuiasca devine extrem de incert daca va ajunge in rai sau in iad.
"Nu te-ai gandit ca poate acel copil va creste mare și va ajuta sute de oameni sa se mantuiasca?"
La fel de bine ar putea sa "ajute" sute de oameni sa piarda mantuirea. Probabilitatea ca oricare dintre cele 2 variante sa se intample este cam aceeasi si este extrem de mica.
Legat de ajutatul sutelor de oameni sa se mantuiasca:
Si niste oameni care ar omori sute de bebelusi botezati ar ajuta sute de oameni sa se mantuiasca. Si ar avea rezultate mult mai bune decat orice influencer religios.
Nu ma intelege gresit. Nu incerc sa spun ca viata de pe Pamant este rea, ci doar ca nu ar trebui sa fie niciodata mai importanta decat mantuirea sufletelor oamenilor.
De exemplu, sa presupunem ca ai avea o garantie ca daca mama ta ar muri maine ar ajunge in rai, iar daca ar muri la adanci batraneti ar fi foarte incert daca va ajunge in rai sau in iad. Tu ce ti-ai dori pentru ea? Inteleg ca este dureros s-o pierzi, dar ar fi egoist sa nu o lasi sa se duca de pe lumea asta.
"Problema este ca Dumnezeu nu tine neaparat sa mantuiasca pe toata lumea."
De fapt ba da, Dumnezeu nu vrea nimic mai mult decât să se mântuiască toată lumea.
"Că acesta este lucru bun și primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru,
4. Cel ce voiește ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină." (1 Timotei 2:3-4)
"Daca ar vrea sa mantuiasca pe toata lumea atunci ar mantui pe toata lumea"
Păi El vrea să mântuiască pe toată lumea și face orice să mântuiască pe oricine atata vreme cat nu le încalcă oamenilor liberul arbitru. Motivul pentru care nu se mantuieste oricine e că nu oricine vrea să se mântuiască.
"La fel de bine ar putea sa "ajute" sute de oameni sa piarda mantuirea"
Asta nu e problema ta. Nu tu ești Dumnezeu. Doar Domnul stie ce rezultat va avea viata fiecaruia. Doar El a dat viață și doar El o poate lua. După cum am zis mai înainte El vrea ca TOATĂ LUMEA să se mântuiască. O poți crede asta? Dacă nu, este cu neputință pentru tine să înțelegi creștinismul. Dacă asta o poți crede atunci nu ai avea nicio problemă să lași viața fiecărui om în mâinile lui Dumnezeu. Ești tu mai înțeleaptă ca El? Ești mai iubitoare ca El? Nu și din nou nu. Păi atunci dacă El e mai înțelept ca tine și mai iubitor ca tine atunci lasă-L pe El să se ocupe de viețile oamenilor. El e Mântuitorul, nu tu.
Trebuie sa fii foarte naiv ca sa nu vezi cat de ipocrit este Dumnezeu.
Dumnezeu l-a aruncat pe om in existenta din propria vointa, dar nu-i ofera sufletului omului si posibilitatea de a nu mai exista deloc daca nu vrea. Prefera sa ii trimita sufletul in iad unde sa se chinuie pe vecie.
Dumnezeu pretinde ca ii da omului liberul arbitru, dar tot El il judeca pe om si decide daca omul merita sa mearga in rai sau in iad. Apoi, pretinde ca omul a ales de unul singur daca sa mearga in rai sau in iad. Ca si cum asta nu ar avea nicio legatura cu judecata Lui.
Faptul ca Dumnezeu se foloseste de pedepse pentru a incerca sa obtina iubirea omului arata ca se poarta ca un copil rasfatat atunci cand nu primeste ceea ce vrea.
Omul nu a cerut sa existe, dar Dumnezeu l-a creat din propria vointa pe om ca sa ceara de la el iubire si sa il pedepseasca daca nu i-o ofera. Si il pedepseste pana in punctul in care il trimite o eternitate in iad pentru ca nu a primit El ceea ce a vrut de la om.
Sa presupunem ca ai dreptate cu tot ce tocmai ai spus. Am 2 intrebari:
1. Si ce daca? Ce e gresit in asta? Nu e normal ca Dumnezeu sa faca ce vrea cu creatia Lui? Cine il poate obliga sa faca altfel si de ce ar trebui sa faca altfel?
2. Cumva sugerezi ca Dumnezeu e rau si ipocrit in ceea ce face, asa ca as vrea sa stiu pe ce baza ai hotarat tu ca Dumnezeu e rau. Care e standardul care hotaraste ce e bine si ce e rau?
"Prefera sa ii trimita sufletul in iad unde sa se chinuie pe vecie."
Greșit. Dumnezeu preferă să-l vadă pe om în rai, nu în iad.
"Dumnezeu pretinde ca ii da omului liberul arbitru, dar tot El il judeca"
Sugerezi cumva că se contrazic una pe alta? Ești judecat în functie de cum ti-ai folosit liberul arbitru. Dacă ai fost un om bun nu doar Dumnezeu ci propria constiinta te poate apara. Dacă ai fost un om rău constiinta ta proprie este prima care te acuză. Dumnezeu nu face decat să dea ștampila cum s-ar zice. Ai un liber arbitru pe care îl folosesti cum vrei tu. Vrei sa-ti spun un secret? Nu o să existe niciun om în afara raiului care să vrea să fie în rai. Sunt absolut sigur de asta. Oricine va vrea să fie în rai va fi în rai. Cine nu, nu. Dumnezeu nu îi poate obliga pe oameni. Daca i-ar obliga ar fi un tiran.
Iar dacă crezi că Dumnezeu este un ipocrit de ce vrei să-i trimiti pe bebeluși în rai ucigându-i? Vrei sa-i trimiti sa-si petreaca toata eternitatea cu un Dumnezeu ipocrit? Si tu crezi ca asta e bine? Te contrazici singură acum.
"Ca si cum asta nu ar avea nicio legatura cu judecata Lui."
Judecata Lui e bazată 100% pe alegerile tale... ti-am zis. Daca tu vrei sa fii în rai Dumnezeu o să te trimită acolo. Ăsta e supremul adevăr al creștinismului.
"Omul nu a cerut sa existe"
Asta e cea mai impertinentă și absurdă afirmație din întreaga existență umană. Epitomul absolut al urei de sine. Asta e o dovadă că te urăști. Dacă nu "ai cerut sa existi" inseamna ca nu-ti convine că existi. Iar dacă nu-ti convine faptul că existi înseamnă că te urăști pe tine însăți. De ce te urăști, Irina?
Îți trăiești viața urându-te pe tine însăți? Asta e viață? Îți bați joc de tine prin atitudinea asta.
Auzi la ea... "omul nu a cerut să existe". Câtă impertinență...
Când primesc un cadou extraordinar de la cineva dăruit complet din iubire nu ar fi indolent și impertinent din partea mea să fac scandal că nu am "cerut acel cadou"? De ce aș face așa ceva? Am primit un cadou? Foarte bine. Îl prețuiesc și mă bucur de el. Asta face orice om sănătos.
Am spus intr-un anumit context ca Dumnezeu prefera sa trimita sufletul omului in iad, unde sa se chinuie pe vecie. Spuneam ca Dumnezeu nu ofera sufletului omului si posibilitatea de a nu mai exista deloc daca nu vrea sa mai existe. Decat sa ofere si aceasta posibilitate celor care nu ajung in rai, prefera sa le arunce sufletele direct in iad unde sa se chinuie pe vecie.
"Dacă ai fost un om rău constiinta ta proprie este prima care te acuză."
"Nu o să existe niciun om în afara raiului care să vrea să fie în rai."
Sugerezi ca cei din iad vor avea o impacare in faptul ca se simt acuzati de propria constiinta? Asta nu ar fi o contradictie?
"Dacă ai fost un om bun nu doar Dumnezeu ci propria constiinta te poate apara. Dacă ai fost un om rău constiinta ta proprie este prima care te acuză."
Deci, cei pe care propria constiinta ii poate apara au fost buni, iar cei care se simt acuzati de propria constiinta au fost rai. Asta ar inseamna ca nu trebuie decat sa fii psihopat sau narcisist si Dumnezeu te va primi in rai. Daca esti vreun nevrotic, si te simti vinovat pentru orice, atunci nu ai sanse prea bune sa ajungi in rai.
"Iar dacă crezi că Dumnezeu este un ipocrit de ce vrei să-i trimiti pe bebeluși în rai ucigându-i?"
Ca sa nu aiba mustrari de constiinta. Sa se simta impacati cu ei insisi.
Oricum, dupa ce un om moare si ajunge in rai, el nu va mai putea avea dorinta de a pacatui. Se va simti fericit cu el insusi fara sa mai resimta vreodata dorinta de a ceda vreunei ispite. Deci, nu va mai putea sa vrea sa comita fapte care sa ii provoace ulterior mustrari de constiinta. Biblia ne spune ca daca Dumnezeu hotaraste la judecata ca sufletul unui anumit om ar trebui sa ajunga in rai, atunci acolo va ramane pe vecie.
"Dacă nu "ai cerut sa existi" inseamna ca nu-ti convine că existi."
A nu avea posibilitatea de a spune daca vrei sau nu sa existi nu inseamna neaparat ca nu iti convine sa existi. Poate sa iti convina sau sa nu iti convina. Ceea ce vrei nu este luat in considerare. Iar, daca nu iti convine ca existi, Dumnezeu te va pedepsi in loc sa te lase in pace sa nu mai existi deloc daca nu vrei.
"Când primesc un cadou extraordinar de la cineva..."
Atunci cand primesti un cadou de la cineva, care iti cere in schimbul cadoului respectiv sa il iubesti, iar daca nu o faci, te va trimite in iad sa te chinui pe vecie, ar putea fi o anumita problema cu cadoul primit.
"Sugerezi ca cei din iad vor avea o impacare in faptul ca se simt acuzati de propria constiinta?"
Nu. Nu asta sugerez deloc. Ci sugerez ca oamenii care vor ajunge în iad nu vor vrea să raiul deloc. Raiul va părea ca un chin pentru ei. Nimeni dintre cei care ajung în iad nu vor vrea raiul. E o chestiune de percepție.
"Asta ar inseamna ca nu trebuie decat sa fii psihopat sau narcisist si Dumnezeu te va primi in rai. Daca esti vreun nevrotic, si te simti vinovat pentru orice, atunci nu ai sanse prea bune sa ajungi in rai."
Greșit. În lumea de apoi toată lumea va fi pus față în față cu propria conștiință. Chiar și cei mai mari psihopați care dau aparența că n-ar avea vreo conștiință vor afla pe lumea cealaltă că totuși au una. Și acea conștiință îi va acuza.
" Iar, daca nu iti convine ca existi"
Exact aici e problema. Ti-am mai spus si o repet, e o impertinenta crasa sa nu-ti convina sa existi. E o ură de sine! Iar ura de sine e o boală. Nu e normal sa nu-ti convina sa existi, nu e normal sa te urasti pe tine.
"care iti cere in schimbul cadoului respectiv sa il iubesti, iar daca nu o faci, te va trimite in iad"
ai inteles complet gresit toata treaba asta. Dumnezeu nu iti cere sa Il iubesti. Hai sa continuam analogia cu cadoul. Sa zicem ca primesti un cadou extraordinar de la cineva. Ai doua optiuni: sa-l accepti cu bucurie si inevitabil cu iubire pentru cel care ti-a daruit, iar daca il accepti iubind pe cel care ti l-a daruit normal ca o sa fii fericit, nu? cine nu e fericit cand iubeste cu adevarat?
dar mai exista a doua optiune: sa nu accepti cadoul cu bucurie, cine stie din ce motiv. Daca nu-l accepti cu bucurie atunci nici nu iubesti persoana care ti-i l-a daruit. Te gandesti ca pentru ce ti-a dat asta, ca nu ti-l place, etc, etc. Te gandesti cu frustrare la cadou. Acea frustrare e e de fapt iadul, iar acea bucurie e raiul. Nu persoana care ti-i l-a daruit iti controleaza tie starile de bucurie sau frustrare, nu? starile astea depind doar de tine. Nu e ca si cum persoana care ti-a daruit cadoul decide pur si simplu sa te trimita in frustrare. Tu te frustrezi singur, e 100% alegerea ta sa te frustrezi. Persoana care ti-a daruit cadoul nu iti cere sa-i dai iubirea ta in schimb. Nu iti cere deloc asta. Tu decizi daca sa o iubesti sau nu. Dar trebuie sa ai in minte ceva: cand iubesti esti fericit, cand urasti sau esti frustrat nu esti fericit. Exact asa e cu Dumnezeu. Dumnezeu iti daruieste viata vesnica ca un dar. Nu iti cere sa-L iubesti, dar stim cu totii ca daca iubesti esti fericit, iar daca urasti esti automat trist sau frustrat.
Daca Dumnezeu ar fi vrut pe bune sa-i ofere omului liberul arbitru atunci i-ar fi oferit posibilitatea de a fi impacat cu el insusi si in iad. Atunci s-ar fi putut spune ca Dumnezeu vrea cu adevarat ca omul sa aleaga in mod in liber ceea ce vrea pentru el insusi. Nu cand sunt consecinte imense daca se duce in iad.
Pe langa asta, ar fi fost firesc sa ne ofere si posibilitatea de a nu mai exista deloc daca nu vrem. Cica ofera liberul arbitru, dar chiar si in cazul in care un om s-ar sinucide, El ii arunca sufletul in iad, in loc sa-i ofere posibilitatea de a nu mai exista. Pe langa asta, este evident ca omul respectiv are nevoie de compasiune, nu de pedeapsa. Pe Dumnezeu nu-L intereseaza asta, prefera sa-i arunce sufletul in iad.
Sunt si unii oameni care cauta ajutor la Dumnezeu in randuri repetate si vazand ca tot incearca si nu primesc ajutor de la nimeni ajung sa se sinucida.
Pe langa asta, exista copii care cresc in medii plini de ura si cu batai violente in fiecare zi si care primesc mancare la limita supravietuirii. Ar fi o mare absurditate sa-i spui unui asemenea copil ca trebuie sa fie recunoscator ca s-a nascut. Sunt oameni care au ramas paralizati pe viata de la gat in jos sau care traiesc non-stop cu dureri groaznice. Ar fi absurd sa-i judeci daca vor sa moara.
Pe langa asta, din moment ce Dumnezeu stie ce este in sufletul fiecaruia si de ce face ceea ce face este absurd ca ii judeca pe oameni.
E o absurditate ce ai zis prima data. E literalmente imposibil ca omul sa fie împăcat fara Dumnezeu. Nici macar Dumnezeu nu poate face asta. Și nu pentru că nu ar fi atotputernic ci pentru ca efectiv iese din sfera oricarei posibilitati logice. Dumnezeu este totul, iar ce e fara de Dumnezeu este nimic. Omul nu poate fi împăcat cu nimic. Nu poate fi împăcat în non-existență. E logic imposibil.
Sinuciderea este o boală sufleteasca gravă care nu se rezolva prin non-existenta ci se rezvolva pe alte căi. Orice om a primit darul existentei. NU Dumnezeu arunca sufletul sinucigasului în iad. De ce nu poti pricepe asta? Sinucigasul se arunca singur în iad. El își creeaza propriul iad interior.
Și îmi spui de oameni care traiesc in medii violente si paralizati? Dar la Iisus nu te gândești? Nu te gândești cum a fost batut, scuipat, batjocorit, trădat și crucificat? Nu e și asta un chin enorm? Și totuși nicio secundă nu si-a dorit nonexistenta. În toata acea durere El si-a dorit un singul lucru: sa ne elibereze pe noi de păcat. A suferit groaznic si in acea suferinta nu putea decat să iubească. La asta suntem chemati si noi. Nu să ne plângem de milă, să ne smiorcăim penibil și să ne anulăm existenta. Ci să ne cucerim pe noi insine, sa iubim si sa traim chiar si in cea mai cruda suferinta.
Nimeni, dar absolut nimeni în istoria religiilor si a filosofiilor nu a făcut din negarea vietii o virtute. Nu ti se pare interesant asta? Nu te pune pe gânduri?
Va apropiati foarte mult de satana, aveti grija la gandurile voastre. bantuie satana peste tot. Doamne ajuta!
Lul, dpdv logic... DOAR LOGIC, in rai sau in iad se spune ca NU imbatranesti, deci, ce sa caute un copil mic, care... NU POATE CRESTE?!?
morrrr de curiozitate daca ai un raspuns, tu sau bisericosii care colcaie pe aici
Doar sufletul ajunge in rai sau in iad. Corpul ramane pe pamant. Sufletul nu are o varsta. Ai o anumita varsta doar atata timp cat esti viu intr-o forma fizica.
Aham, atunci din ce e facut sufletul?!?
si ce rost mai are sa vina pe pamant?!?
si ce rost mai are sa vina pe pamant, doar ca sa traiasca o perioada foarte scurta ca bebelus?!?
si ce rost are sa EXISTE sufletul?!?
Sufletul este ceva imaterial care exista doar in forma spirituala.
Daca Dumnezeu ar fi creat sufletul respectiv direct in rai atunci acel suflet ar fi existat direct in rai. Daca Dumnezeu creeaza un om atunci inseamna ca este nevoie ca acel om sa traiasca intai pe Pamant si abia, apoi, dupa moartea fizica sa continue sa existe doar sufletul lui. Asta indiferent de cat de timpuriu moare acel om.
Oricum, ce inseamna o viata de 100 de ani pe Pamant pe langa o vesnicie in rai sau in iad? Cum poate fi vreun lucru pe lumea asta mai important decat mantuirea sufletelor oamenilor?
Sufletul exista pentru ca Dumnezeu il "iubeste" atat de mult pe om incat nu-l lasa sa scape de viata nici chiar in cazul in care s-ar sinucide. Prefera sa il trimita in iad. 
1.
"acum 6 ore | irina1wall explică (pentru Brizbriz):
Sufletul este ceva imaterial "
ceva "imaterial",
ceva, ceva, CEVA, CEVA... CE?!?
0. am pus mai multe intrebari, raspunzi doar la aia la care te "coafeaza" si la care esti in stare sa concepi un raspuns, la restul, CIOCUL MIC
sincer, nu vreau sa te insult, sau sa fiu badaran, dar chestia asta pe care o spui tu e MUUUUUUULT MAI TAMPITA, decat imbecilii de preoti care cand nu stiu sa raspunda o dau pe erezie, excomunicare, sau "tu esti tampit", **DOAR** PENTRU CA GANDESTI, pentru ca "legea" e:
"crede si nu cerceta"
fara nici o incercare de insulta, dar
DE CE **IN AIA A MATII**
D-ZEUUL *TAU*
D-ZEUUL *TAU*
D-ZEUUL *TAU*
D-ZEUUL *TAU* TI-A DAT MINTE SA GANDESTI... DACA NU SI GANDESTI?!?
mi se rupe de, doctrina, religie, samd, LOGICA SIMPLA spune ca este pura contradictie de termeni, D-zeul religios ti-a dat minte sa gandesti, dar preotii vor de la tine sa fii doar un animal credincios SI ATAT (pentru ca doar asta inseamna "crede si nu cerceta")
Din cate vad, nici nu te interesa continutul raspunsurilor la ceea ce ai intrebat. Tu voiai doar sa iti arati dispretul fata de raspunsurile mele, indiferent care ar fi fost alea.
Nu stiu ce rost are sa existe sufletul. Nu am spus ca eu i-as vedea un rost.
Sufletul nu este facut din ceva fizic. El exista doar sub forma imateriala.
Dacă sufletul e imaterial, să vedem ce face sufletul și care e legătura lui cu omul.
Omul bolnav, accidentat, beat sau drogat are pierderi de memorie și comportament diferit. Un suflet imaterial nu poate fi afectat de boală, accident sau substanțe chimice. Cu toate acestea omul se comportă diferit și are pierderi de memorie. Asta înseamnă că sufletul nu conduce omul și nu furnizează omului informații de nici un fel, deci legătura sufletului cu omul este nulă. Creierul deține informații și creierul conduce omul, pentru că afectarea creierului ca urmare a bolilor, accidentelor și substanțelor chimice modifică comportamentul omului și conduc la pierderi de memorie. În aceste condiții, dacă sufletul nu conduce omul și nu-i furnizează omului informații, atunci la ce e bun sufletul? Sufletul e o invenție primitivă a omului neștiutor, invenție menită să explice funcționarea omului ca o marionetă condusă de un suflet. Același suflet e folosit de religie pentru a prosti omul cu povești absurde, puerile și neconforme cu realitatea, cum ar fi viața veșnică, viața după moarte, nemurirea sufletului, duhuri, spirite, spiriduși, suflete și așa mai departe.
Nu a văzut nimeni nici un om cu viață veșnică, nici un om mântuit, nici un Rai și nici un Iad, iar Dumnezeu cel atotputernic fiind invizibil și surdomut, e liber oricine să spună ce vrea în numele zeului, fără nici o confirmare sau infirmare și așa devine zeul o minciună folosită de omul necinstit pentru a-și justifica dorințele și acțiunile, unele din ele nefiind chiar așa de bune, cum ar fi războaiele, inchiziția, cruciadele și lupta împotriva științei.
Dacă zeul e atotputernic, nu e nevoie să apăr credința cu sabia, pentru că o poate apăra zeul singur fiind atotputernic. Dacă apăr credința în zeul atotputernic cu sabia, atunci înseamnă că zeul nu există sau nu e interesat de acea credință.
Dacă nu sunt de acord ca o femeie violată să facă întrerupere de sarcină, atunci eu nu pot invoca dorința zeului pentru a împiedica acea femeie să facă un avort, deoarece zeul e atotputernic și e datoria lui să împiedice acel avort, apoi zeul e și invizibil și surdomut, deci orice aș spune eu că e dorința zeului e de fapt dorința mea. Are nevoie zeul atotputernic de avocat care să vorbească în numele lui? Sunt eu avocatul lui sau purtătorul lui de cuvânt? Zeul atotputernic nu poate vorbi? Evident că nu poate vorbi, pentru că nu există nici un zeu, nici un Rai, nici un Iad, nici un suflet, nici un duh, nici un spirit și nici o viață veșnică.
Tot ce vedem sunt niște viețuitoare care se mănâncă una pe alta, se luptă pentru resurse prin orice mijloace și se înmulțesc.
Ai o percepție greșită asupra raiului și a iadului. Ambele sunt aici, în viața noastră. Până la a avea puterea de a conștientiza răul făcut, omul este absolut inocent. Singura chestie care poate judeca cu adevărat este propria conștiință.
Faptul ca un Copil este botezat sau nu, este irelevant.
Dumnezeu nu e asupritor.
Imparatia lui Dumnezeu este deschisa pentru ei.
Botezul insa nu a existat din totdeuana iar Apostolii nu invatau oamenii sa boteze copiii, cei ce se botezau trebuia intai sa creada in Dumnezeu, apoi sa il Aleaga apoi sa isi marturiseasca credinta cu gura proprie.
Asa functiona Botezul.
Bună. Ai idee unde scrie „iad" în Biblie?! Exact. Nici eu. Deci este o învățătură nebiblică.
Incearca Apocalipsa 21:8, poate gasesti.
Tu ce ai raspunde la ceea ce am intrebat eu?
Da, evident, copilasul va ajunge in Rai. E putin zis ca ii maximizeaza sansele, practic il trimite in Rai. Ucigasul in schimb isi maximizeaza sansa de a ajunge in iad.
Asta este ciudat. Daca fapta ucigasului l-a trimis direct in rai pe copil atunci de ce Dumnezeu o mai priveste ca pe o fapta oribila? Ce lucru mai pretios i-ar putea oferi cineva unui om decat sa-i asigure raiul?
Nu găsesc. „8 Dar cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua."
Nu m-am referit la iaz, ci la iad.
https://www.biblegateway.com/......?/passage/
Lumineaza-ne. Care e diferenta?
Dumnezeu pedepseste crima fiindca El da viata si numai El are dreptul sa o ia inapoi. Nu are importanta unde ajunge victima-daca ar avea importanta, atunci o gramada de criminali din istoriei care au ucis crestini sau bebelusi ar fi nevinovati. Asa ca nu ucigasul asigura raiul unui copil, ci Dumnezeu.
Bine, nu ucigasul ii asigura raiul copilului, dar ii ofera cele mai bune sanse posibile de a ajunge in rai.
Presupunem ca un om ar stii ca un copil ar ajunge in rai daca ar muri de mic (fiind botezat anterior), iar el, daca l-ar omori pe copil, cel mai probabil, ar ajunge in iad.
Daca acel om ar avea cu adevarat dragoste pentru sufletul unui copil si ar face acest sacrificiu de sine, omorandu-l pe copil, atunci Dumnezeu l-ar pedepsi aspru pentru aceasta fapta.
Este trist faptul ca Dumnezeu nu vrea sa vada binele pe care i l-a facut ucigasul copilului, El vede doar ca ucigasul i-a incalcat Lui dreptul de a lua viata omului doar atunci cand vrea El.
Incurci foarte rau lucrurile. Nu inteleg cum poti afirma ca omorarea unui copil e un sacrificiu de sine. Acel copil avea dreptul la o viata pe pamant inainte de a ajunge in Rai, din moment ce Dumnezeu i-a dat-o si nimeni in afara de El nu are dreptul sa o ia. Sa explic mai bine: sunt 2 posibilitati. 1. Acel copil, daca ar fi crescut, ar fi ajuns tot in Rai dupa moarte. In acest caz, ucigasul i-a rapit copilului zeci de ani de viata pamanteasca pe care Dumnezeu i-a daruit-o. De asemenea, a rapit si intregii lumi niste binecuvantari pe care poate Dumnezeu le-ar fi dat lumii prin acel copil(depinde ce ar fi ajuns in viata). Si repet, cum poti afirma ca faci un bine unui om omorandu-l? 2. Copilul, dupa ce creste si moare, ar ajunge in iad. Pai, cei care ajung in iad ajung fiindca aleg deliberat sa mearga acolo. Deci ucigasul ii rapeste bebelusului liberul arbitru si il obliga sa mearga in Rai, fara voia lui. Adica impotriva a ceea ce ar fi ales el. Nici asta nu mi se pare corect. Ucigasul alege de buna voie sa mearga in iad, insa nu-i da voie copilului sa faca acelasi lucru.
Nu înțeleg de ce spui tu că iazul/lacul cu foc este iad.
În Apocalipsa 20:14 se spune că „moartea" și „Locuința morților" au fost aruncate în iazul de foc. Moartea nu este o persoană ca să ardă efectiv, ci se referă la absența vieții.
Hmm. Deci nu e bine ce ti-am dat. Incearca pilda bogatului si a lui Lazar, poate cumva o scoatem la capat.
Cum poate un om sa aleaga in mod deliberat daca sa mearga in iad sau in rai?
Odata ce omul a inceput sa pacatuiasca devine extrem de incert daca va ajunge in rai sau in iad. Atata timp cat omul traieste pe pamant, el nu poate stii vreodata in mod sigur daca Dumnezeu l-a iertat sau nu pentru pacate.
Ca sa poti sa alegi in mod deliberat daca sa ajungi in rai sau in iad ar trebui sa fii complet independent de iertarea sau neiertarea oferita de Dumnezeu si, in acelasi timp, sa poti alege de unul singur daca sa te duci in rai sau in iad si sa te poti duce acolo unde alegi tu singur sa te duci, FARA SA AI NEVOIE DE APROBAREA NIMANUI.
Asta inseamna alegere deliberata.
,,Atata timp cat omul traieste pe pamant, el nu poate stii vreodata in mod sigur daca Dumnezeu l-a iertat sau nu pentru pacate." Uite, de asta nu ne intelegem. Pentru ca Dumnezeu promite ca va ierta de pacate pe oricine ii cere asta in mod sincer. A alege neiertarea lui Dumnezeu inseamna a alege sa mergi in iad.
Omul poate considera ca a cerut iertare in mod sincer, iar Dumnezeu sa considere ca el nu a avut suficienta cainta pentru pacatele lui sau ca nu are suficienta dorinta de a se schimba pentru a fi iertat sau ca a uitat sa mentioneze vreun pacat.
Nu exista vreun moment in viata in care omul sa stie sigur daca el ar ajunge in rai sau in iad in cazul in care ar muri maine. Iar, daca are impresia ca stie unde ar ajunge, mintea lui il pacaleste in acest sens. Doar Dumnezeu poate stii sigur unde ar ajunge un anumit om.
Pe langa asta exista si posibilitatea ca omul sa moara inainte de a apuca sa isi ceara iertare de la Dumnezeu pentru anumite pacate.
Ceea ce am spus eu despre moartea unui copil mic si botezat este diferit. Acel copil, neapucand sa pacatuiasca inainte sa moara, nu mai depinde de iertarea divina. Nu mai este nevoie ca Dumnezeu sa il ierte pentru ceva. Il poate primi oricum.
Omul poate sti daca a fost sincer sau nu: daca nu se intoarce la pacatele lui, ci s-a pocait de ele, inseamna ca a fost sincer. Nu exista notiunea de a,, uita sa mentionezi vreun pacat". Daca chiar nu iti aduci aminte de acel pacat, pur si simplu iti poti cere iertare pentru pacatele pe care le-ai uitat. Deci omul stie daca a fost sau nu sincer.
Dimpotriva. Biblia ne spune ca omul care se pocaieste are siguranta mantuirii. Stie ca e mantuit si ca va merge in Rai. Fiindca acel om crede ceea ce il asigura Biblia. Cat despre a sti sigur ca mergi in iad, e mult mai usor.
Situatia in care nu apuci fizic sa marturisesti e o situatie speciala si oricum, extrem de rara. In acest caz apelam la providenta lui Dumnezeu, la chestiunea predestinarii, la faptul ca Dumnezeu stie daca omul avea sa marturiseasca acel pacat sau nu. Daca omul e un credincios adevarat, credem ca Dumnezeu ii va ierta pacatul, atata timp cat iertarea nu depinde in primul rand de marturisire(care e si ea extrem de necesara), ci de Dumnezeu care iarta toate pacatele omului care se pocaieste in mod sincer(si El stie ce pacate va face). Oricum, daca o luam asa, nu exista om pe fata pamantului care sa apuce sa isi marturiseasca toate pacatele inainte de a muri. Omul pacatuieste in fiecare minut.
"Omul poate sti daca a fost sincer sau nu: daca nu se intoarce la pacatele lui, ci s-a pocait de ele, inseamna ca a fost sincer."
"Omul pacatuieste in fiecare minut."
Inteleg ca nu ai vorbit la propriu cand ai spus "in fiecare minut". Chiar si asa, conform logicii tale am ajunge cu totii in iad. Daca pocainta sincera inseamna ca nu te vei mai intoarce la pacatele tale, si, in general, orice om pacatuieste foarte des atunci am ajunge cu totii in iad.
Asta cu exceptia in care ti se permite sa comiti pacate diferite dupa ce te-ai marturisit de anumite pacate. Atunci poti inlocui mereu pacatele marturiste cu alte pacate si nu mai este nicio problema. Iti trebuie doar putina imaginatie.
Din cea mai simpla logica iti poti da seama de ce am spus: fiecare gand rau e un pacat, fiecare ocazie in care poti face ceva bun si nu faci, e un pacat. Deci e evident ca nu poti spune ca exista om care nu mai pacatuieste.
Si la ce te-ai referit atunci cand ai spus ca omul care se pocaieste sincer nu se mai intoarce la pacatele lui? O sa inlocuiasca mereu pacatele marturisite cu alte pacate diferite sau cum face?
Ori face altele, ori cade in acelasi pacat pe care l-a mai comis si altadata(mai des). Ideea cu pocainta e ca pacatul sa fie intotdeauna un accident, niciodata un obicei, iar cineva stie ca este crestin daca nu suporta sa fie despartit de Dumnezeu prin pacat. Insa suntem oameni, si se intampla accidente.
Nu la asta s-a referit Isus când a spus această pildă. Pilda asta e doar o ilustrare. Dacă ar avea un înțeles real, atunci asta ar însemna că, în așa-zisul iad, dacă cineva își înmoaie vârful degetului în apă şi își răcorește limba ar fi ușurat de aceste chinuri. Plus că nu ar trebui să se evapore apa de pe vârful degetului din așa-zisul iad?! Mie nu mi se pare logic.
În Eclesiastul 9:10 se spune că „în Locuința morților în care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici știință, nici înțelepciune!" Dacă nu ar mai fi chibzuială, înseamnă că nu ar mai fi gând, dacă nu ar mai fi gând... nu ar mai rosti bogatul acele cuvinte. Pentru mine e clar că această pildă nu are sens literal, ci este un mesaj pentru farisei.
Nu prea conteaza ce ti se pare tie logic, ci ce spune Biblia. Imi vorbesti de alegorii si metafore, dar imi dai exemplu din Eclesiastul, carte care spune si ca viata nu are sens si ca omul neprihanit si pacatosul au aceeasi soarta.
Biblia efectiv foloseste expresia,, iazul cu foc", dar tu intrebi unde scrie in Biblie despre iad.
„Am hotărât și eu, după ce am cercetat cu atenție toate lucrurile de la începuturi, să ți le scriu în ordine logică". (Luca 1:3)
Mie mi se pare Biblia ca fiind o carte plină de logică și de aceea consider că ce îmi este logic contează.
Despre sensul vieții se spune chiar în cartea Eclesiastul, în capitolul 12 cu versetul 13: „Teme-te de Dumnezeu și păzește poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om."
Despre termenul care se traduce prin Mormânt / Locuința morților, poate te lămurește articolul: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sheol.
Da, Biblia folosește expresia „iazul cu foc" în Apocalipsa, dar chiar în primul verset din primul capitol al acestei cărți scrie că revelația a fost prezentată „în semne". Deci e clar că „iazul cu foc" și „chinurile" sunt doar simboluri.
Dacă ne întoarcem la versetul din Apocalipsa 21:8: „Dar cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.", aici vedem din nou că iazul este un simbol, deoarece se spune despre el „adică moartea a doua". Deci iazul este un simbol al morții a doua.
Să nu uităm că „Cine nu iubeşte n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste (iubire).(1 Ioan 4:8). Acest verset este în contradicție cu învățătura iadului.
Ori, Biblia nu se contrazice. „Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu" (2 Timotei 3:16) și „este cu neputinţă ca Dumnezeu să mintă" (Evrei 6:18).
Asta e ca-n https://www.youtube.com/watch?v=59pxfeCy5UQ
Vorbesti exact ca ateii de pe-aici. Exact acelasi discurs.,, Dumnezeu n-are cum sa trimita oameni in iad, El e iubire". Cu ateii o scot foarte usor la capat. Pentru tine, in schimb, n-am alt sfat decat sa te pui sa citesti Biblia, la modul serios. Se pare ca nu stii mai nimic la capitolul teologie, dar nu te acuz, mai ai timp, esti abia clasa a 8a.
Dumnezeu este iubire, si tocmai de asta vrea sa dea sansa omului sa NU ajunga in iad. Insa Dumnezeu nu e nedrept. Nu e nedrept nici macar fata de pacatosi, care aleg sa mearga in iad. Ii lasa sa mearga acolo unde au ales.
Mersi de sfat, o să-l pun în aplicare. Se pare că nu putem ajunge la un consens în ce privește iadul. Momentan.
Fie ca adevăratul Dumnezeu să te ajute să găsești „calea care duce la viaţă"! (Matei 7:14)
Si cine e,, adevaratul Dumnezeu"? Dumnezeul adevarat e Domnul Isus Hristos! Spun asta fiindca am senzatia ca tu crezi intr-un alt dumnezeu.
„Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Cristos, pe Care L-ai trimis Tu." (Ioan 17:3)
Din acest verset reiese că Isus nu este Dumnezeul adevărat, ci trimisul Său pe pământ.
„Dumnezeu este Unul." (Galateni 3:20)
De aici se observă că Dumnezeu este unul singur, nu poate fi o Trinitate.
„De aceea ești atât de măreț, o, Domn Suveran Iehova! Nu este nimeni ca tine și nu este Dumnezeu în afară de tine; tot ce am auzit cu urechile noastre confirmă aceasta."
În acest verset din 2 Samuel 7:22 se arată cine este adevăratul Dumnezeu.
Of, of. Chiar daca m-as pune sa-ti dau zeci si sute de versete care atesta ca Domnul Isus e Dumnezeu(o spune chiar El insusi), n-ar avea importanta pentru tine fiindca o sa-mi vii cu rastalmacirile eretice si cu traducerea falsificata a lumii noi, despre care e dovedit ca e un fals. O sa-ti dau totusi la sfarsit cateva din versetele de care vorbesc. Si am sa ti le dau chiar din traducerea falsificata.
Imi esti simpatic, asa ca incerc sa o spun mai bland: prietene, numai Biserica e Mireasa lui Hristos. Tu nu faci parte din Biserica. Tu faci parte dintr-o organizatie care poseda toate caracteristicile unei secte veritabile(cea mai vizibila e izolarea) care isi schimba invataturile si dogmele dupa interesul financiar sau social al celor care o conduc. De fapt, tu nici nu esti crestin(nu intentionez sa fie o jignire, fiindca tu ai ales sa crezi in ce crezi). Cine Il respinge pe Hristos nu are cum sa fie crestin. Cuvantul,, crestin" vine de la,, Hristos".
Hai sa vedem cateva versete care atesta Dumnezeirea Domnului Isus. Si voi folosi pentru asta chiar traducerea falsificata a lumii noi.
Evanghelia dupa Ioan 1:1-3. Aici aveti mai multe probleme, chiar si daca credeti ca ati rezolvat-o, schimband,, D" mare cu,, d" mic:
1. Daca exista un Singur Dumnezeu, si voi asta sustineti, cum se face ca exista inca un dumnezeu cu pe langa El? Acesta este politeism declarat.
2. Daca toate lucrurile au fost create in afara de Dumnezeu, insa Ioan 1 ne spune ca toate lucrurile au fost create prin Domnul Isus, si ca nimic n-a fost creat fara El, cum se poate ca El sa fie creat? TOATE LUCRURILE AU FOST CREATE PRIN EL, spune Biblia. Daca nu cumva sustii ca Hristos S-a creat pe El insusi, aveti o mare problema.
Evrei 1:8-12. Un alt text care ne arata ca Domnul Isus a creat cerul si pamantul. Dar ce ne spune Geneza 1? Ca, la inceput, Dumnezeu a facut cerurile si pamantul. In Evrei este de fapt citat Psalmul 102:25-27. Psalm care Ii este adresat cui? Lui Iehova. Iar in Evrei este adresat Domnului Isus, fiindca este acelasi Dumnezeu.
Isaia 43:11 ne spune ca in afara de Iehova, nu mai exista niciun Salvator. Tit 1:4 ne spune ca Hristos este Salvatorul nostru.
Apocalipsa 1:8 ne spune ca Iehova este Alfa si Omega. Apocalipsa 1:17 ne spune acelasi lucru despre Hristos.
Ioan 5:18. Iudeii tocmai de asta L-au respins pe Hristos si L-au rastignit. Fiindca El spunea despre Sine ca e Dumnezeu. Acesta e singurul motiv pentru care voiau sa-L omoare. Sau gasesti tu altul? ...Cum se face ca pana si fariseii au inteles ceea ce voi nu vreti sa intelegeti?
Ioan 18:5-6. Inca o dovada ca pana si talharii care au venit sa-L aresteze pe Hristos, pana si fariseii, au inteles Cine era El. Atunci cand Domnul Isus a spus Cine este El, adica Dumnezeu,,, Eu sunt", ei au cazut cu fata la pamant.
Ioan 20:28 ne arata ca pana si Toma necredinciosul a crezut, dar voi nu vreti sa credeti.
Si ar mai fi zeci de versete, dar fiindca ele sunt modificate grav in traducerea lumii noi, iti pot da doar cele de mai sus, ca sa nu intram in discutii despre textul original si etimologia cuvintelor.(Desi, daca vrei, o facem si pe asta, fiindca am avea mult de vorbit despre cum sensul original al cuvintelor este deliberat falsificat, sau despre cum s-au adaugat niste cuvinte total random care nu exista nici urma de ele in textul original).
Mireasa lui Hristos sunt cei 144000 de oameni fideli luaţi de pe pământ pentru a guverna alături de el. Eu nu fac parte dintre aceștia, într-adevăr.
Nu fac parte dintr-o sectă, deoarece nu mă izolez de rude, de familie, de prieteni, de alte persoane și de societate. Nu trăiesc într-o „comunitate sectară".
Întrucât SUNT un creștin, nu îl resping pe Hristos, ci chiar îl consider un model și mă străduiesc pe cât de mult posibil să calc pe urmele lui. (1 Petru 2:21)
În Ioan 1:1 a fost schimbat „Dumnezeu" cu „un dumnezeu", deoarece aici în greacă „theós" este tradus prin dumnezeu cu d mic, fiindcă „theós" nu are articol hotărât. În schimb, în propoziția „Cuvântul era cu Dumnezeu" este folosit articolul hotărât „ton", astfel că „ton theón" este tradus prin „Dumnezeu". Așadar, când apare prima dată în acest verset, cuvântul theós este precedat de articolul hotărât, dar când apare a doua oară, articolul lipseşte.
1. Cuvântul era un dumnezeu, adică Cuvântul era divin. (The Bible—An American Translation) Cel care este „cu" cineva nu poate fi acel cineva.
2. Toate lucrurile au fost create prin Isus. Ioan 3:16 arată că „fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său unic-născut". Isus este numit Fiul unic-născut al lui Dumnezeu, deoarece numai Iehova l-a creat. La crearea tuturor celorlalte lucruri, Isus a colaborat cu Tatăl său, Iehova Dumnezeu.
În Evrei 1 este citat Psalmul şi aplicat la Isus, chiar dacă afirmația din Psalmi îi este adresată lui Dumnezeu, deoarece Isus este cel PRIN CARE Dumnezeu a înfăptuit lucrările de creaţie descrise în cartea Psalmilor. „Toate celelalte lucruri au fost create prin el și pentru el."(Coloseni 1:16)
În același capitol din Evrei, la versetul 5, este citat textul din 2 Samuel 7:14, text care face referire la Solomon și aplicat în Evrei cu privire la Isus. Bineînțeles că Solomon nu poate fi Isus.
Așa este, în Tit 1:4 se spune că Isus este Salvatorul nostru. În Judecătorii 3:9 este ridicat de către Iehova un alt salvator: judecătorul Otniel. Însă desigur că Iehova nu este Otniel, cum nici Isus nu este Iehova. Mai degrabă, versetul din Isaia făcea referire la faptul că salvarea Israelului a venit de la Iehova, nu de la alți dumnezei. (vezi contextul)
Apocalipsa 1:17 ne spune despre Isus că este „Cel dintâi și Cel din urmă". Însă, din acest verset înțeleg că Isus este „Cel dintâi" om care, după ce a fost readus la viaţă cerească, a primit nemurirea şi „Cel din urmă" care a fost înviat chiar de Iehova.
Ioan 5:18. IUDEII considerau că Isus se face egal cu Dumnezeu, deoarece îl numea Tatăl. Așa cum tot iudeii considerau că Isus încălca sabatul și ăsta era un alt motiv pentru care voiau ca Isus să moară(același verset). Dar cine a spus că Isus se făcea egal cu Dumnezeu?! Clar nu el. (versetul 19)
Cum se face că până și fariseii au înțeles ceea ce noi nu vrem să înțelegem... nu știu. Poate că ei nu l-au ascultat mai mult pe Hristos, deși trăiau în zilele lui. Mai bine te-ai gândi cum se face că Isus a respins acuzaţiile false ale iudeilor care, ca şi adepţii Trinităţii din zilele noastre, trăgeau concluzii greşite.
Ioan 18:5-6. Soldații au zis că îl caută pe Isus Nazarineanul, nu pe Dumnezeu. Mai degrabă, ei au căzut la pământ datorită curajului de care a dat dovadă Isus.
Ioan 20:28. După ce a fost înviat, în Ioan 20:17, Isus le-a transmis apostolilor săi, inclusiv lui Toma, căci era unul dintre „frații" lui Isus, un mesaj în care spunea clar: „Eu urc la Tatăl meu și Tatăl vostru, la Dumnezeul meu și Dumnezeul vostru". Reacția lui Toma a fost una de uimire când l-a văzut pe Isus, nefiind exclus ca ea să îi fie adresată lui Iehova, chiar dacă a fost spusă înaintea lui Isus.
Chiar în încheierea acestui episod, apostolul Ioan spune: „Însă acestea au fost scrise pentru ca voi să ajungeţi să credeţi că Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, şi crezând, să aveţi viaţă în Numele Lui.
Ioan si-a scris evanghelia ca sa demonstreze ca Hristos este Dumnezeu. Chiar si cu o traducere evident falsificata n-ai cum sa nu observi asta.(Apropo, foarte interesant ca pana cand s-a facut aceasta traducere noua, nimeni n-a avut Biblia adevarata).
Eu n-as trece mai departe ci le-as lua pe rand. Cu privire la Ioan 1, nu mi-ai explicat nimic. 1. Cum explici politeismul pe care il practicati spunand ca mai exista inca un dumnezeu? 2. Cum adica toate s-au creat prin El, daca El ar fi fost creat? Ar avea sens numai daca ati sustine ca El S-a creat Singur.
Am inca o intrebare: dar totusi, de ce cautau fariseii sa Il omoare pe Hristos? Pe ce motiv?
,, Eu nu fac parte dintre aceștia, într-adevăr. Nu fac parte dintr-o sectă, deoarece nu mă izolez de rude, de familie, " Pentru ca familia si prietenii tai fac parte din acelasi mediu(ca sa nu folosesc cuvantul secta si sa spui ca te jignesc in vreun fel). Incearca sa le spui fratilor ca ai,, apostaziat" si ai ajuns la concluzia ca Isus Hristos este Domnul, la fel ca apostolii. Ai sa vezi atunci izolare. Daca ei nu se izoleaza complet de tine, se fac ei insisi vinovati si se considera ca au,, apostaziat" la randul lor.
,, cei 144000 de oameni fideli luaţi de pe pământ" Ce coincidenta ca acestia s-ar potrivi perfect cu cate 12.000 din fiecare semintie a lui Israel(si ca scrie expres in Biblie ca vor face parte din Israel). Cand colo, acest verset se referea in tot acest timp la Martorii lui Iehova! La barbatii dintre martori, bineinteles. Femeile nu sunt incluse.
Daca tot vrei sa vorbesti despre falsificarea Bibliei, incepem cu primul punct: Traducerea lumii noi inserteaza numele,, Iehova" peste tot unde se vorbeste de Dumnezeu, desi nici Domnul Isus, nici apostolii nu au folosit vreodata acest Nume.
Ai adus vorba de Coloseni 1:16. Nu exista in acel text nici macar un motiv logic ca sa intruduci cuvantul,, celelalte". Textul spune,, toate" lucrurile si nicaieri nu sugereaza cuvantul,, celelalte". Cuvantul a fost insertat acolo si e exact la fel ca si cum in propozitia,, Am o pisica" eu as insera un cuvant si as schimba-o in,, Am o pisica alba".
Dacă „Ioan si-a scris evanghelia ca sa demonstreze ca Hristos este Dumnezeu", așa cum zici tu, atunci de ce a spus în Ioan 20:31 că „Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu"?!
1. NU practicăm niciun politeism. Dimpotrivă, ne închinăm doar lui Iehova Dumnezeu prin intermediul Fiului său, Isus Cristos, el fiind singurul mediator între Dumnezeu și închinătorii săi.
2. Coloseni 1:15: „El este chipul Dumnezeului nevăzut, întâiul născut peste întreaga creaţie". Afirmația asta arată că Isus are un început, fiind primul născut din creație. Toate celelalte lucruri s-au creat prin el.
Fariseii îl acuzau pe Isus de asocierea cu păcătoșii și cu incasatorii de impozite, că scotea demoni și că făcea miracole în ziua de sabat.
Nu toți membri din familia mea sunt de aceeași religie, și totuși mă înțeleg cu ei. Nu am de ce să le spun fraților că am apostaziat, deoarece nu cred că Isus Cristos este Dumnezeu.
Nu se referă cartea Apocalipsa în mod efectiv la națiunea Israel. Templul din Ierusalim și toate cronicile triburilor Israelului natural au fost distruse definitiv, cu mult înainte ca Ioan să fi avut viziunea în 96 d.Chr. Plus că Ioan a avut viziunea după ce au avut loc evenimentele din 33 d.Chr., de la Penticostă. Deci nu ar avea cum ca cei 144000 să facă parte din Israel.
Dacă e să vorbim despre falsificarea Bibliei, am putea discuta de ce s-a scos numele Iehova din traduceri și de ce Biserica Ortodoxă i-a pedepsit pe cei care au încercat să traducă Biblia. Însă nu cred că ți-ar plăcea să vorbim despre asta.
Dacă Isus nu a folosit numele lui Iehova, atunci cum a citat versetul din Deuteronom 8:3 în Matei 4:4?!
Pentru ca Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu! Iar Fiul lui Dumnezeu nu poate fi de alta natura decat Dumnezeu, asa cum fiul unui om nu poate fi decat om.
1. Ba da, practicati politeismul prin simplul fapt ca spuneti ca mai exista inca un dumnezeu. Nici n-am intrebat cui va inchinati, e irelevant. Spuneti ca mai exista inca un dumnezeu. Asta e politeism declarat.
2. Nu mi-ai raspuns. Cum ramane cu textul din Ioan 1?
Te-as ruga sa nu ocolesti aceste intrebari.
,, Deci nu ar avea cum ca cei 144000 să facă parte din Israel." Apocalipsa 7:4-8 spune destul de clar cine erau, nici n-are rost sa mai zic eu.
„Primul care-şi apără cauza pare că are dreptate, până vine altul şi-i pune întrebări"(Proverbele 18:17).
Inca astept sa imi raspunzi la cele 2 probleme pe care le ai cu textul din Ioan 1.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
