Intrebare doar pentru persoanele atee.
Noi ca atei multi nu credem in nimic, adica avem nevoie de cunoaștere, dar putem avea încredere in persoana iubita? Increderea este o credința oarba?

9 Raportează Evaluează

Răspuns Câştigător

în 27 Aprilie 2020 | a răspuns:

Nu putem avea incredere nici in noi, damite in persoana iubita?! Singurele persoane in care chiar am incredere sunt parintii, bunicii, in rest nimeni.
E o naivitate sa ai totala incredere in persoana iubita chiar daca te iubeste. Atat timp cat te iubeste, nu te va trada, cand trece, e jale, te vinde la orice ocazie. Si cum iubirea nu tine prea mult, iti dai seama. De aia am zis ca trebuie facuta educatie sociala in scoli, sa stie omu ce e, nu asa.

Increderea de cele mai multe ori deriva din prostie, de aia multi si-o iau, si de la prieteni si de la amici, iubite, iubiti, sot, sotii. Increderea totala zic. Pentru ca daca s-ar cunoaste mecanismul, s-ar deduce in 2 secunde ca e o tampenie sa ai incredere totala in persoana iubita.

Răspunde

în 27 Aprilie 2020 | explică (pentru Mosotti):

Ce mecanism?

Răspunde Raportează Evaluează

în 27 Aprilie 2020 | a răspuns (pentru RAY):

Cum ce? Ca doar la indragosteala nu tradezi, in rest da, tradezi sau nu, dupa interesul personal la o adica. Ca parintii nu te vand niciodata e pentru ca iubirea aia nu dispare niciodata! Ca si la o partenera daca iubirea nu ar dispare, nici aia nu te-ar vinde niciodata, dar acolo dispare nu dupa prea mult timp.

Răspunde Raportează Evaluează

în 27 Aprilie 2020 | explică (pentru Mosotti):

Adica iluzi?

Răspunde Raportează Evaluează

în 27 Aprilie 2020 | a răspuns (pentru RAY):

Normal! Iar un om cat de cat cu cap, nu-si face iluzii, ca stie ca-s desarte si nu-si au sensul. Cum am zis, ca dovada ca enorml de multi o patesc.

Răspunde Raportează Evaluează

în 27 Aprilie 2020 | explică (pentru Mosotti):

Avem sperante mann

Răspunde Raportează Evaluează

în 28 Aprilie 2020 | a răspuns (pentru RAY):

Speranta asta fara baza reala cum asa?! Pe ce baza? Pe moment face bine, dupa aia cazi de la etaju 11 direct la parter. Daca suntem realisti, pe moment e adevarat ca nu suntem asa bine, dar e un echilibru, ne obisnuim insa nu inseamna sa renuntam, e o mare diferenta.
Perseveram dar zicem "poate iesi ceva sau nu, vedem in timp". Si daca nu iese, psihic nu mai cazi de la et 11, poate de la 2-3, nu mai exista contrastele.
Si daca iese, zicem "mda, poate sa fie bine sau nu, ma astept sa nu fie bine, dar traiesc la maxim perioada buna".

Răspunde Raportează Evaluează

în 28 Aprilie 2020 | explică (pentru Mosotti):

Fara sperante nu ar exista contacte umane, adica am fii singuri, asociali, omul mereu te va dezamagi, suntem doar niste maimute constiente

Răspunde Raportează Evaluează

în 28 Aprilie 2020 | a răspuns (pentru RAY):

Nu, stiu ca ma poate dezamagi dar profit de perioada cat este bine si atata tot, nu imi fac minciuni in cap ca nu ma ajuta, dar iau ce este bun cat este. Sigur e posibil sa nu ma dezamageasca, dar e posibil sa da.

Nu refuz o socializare doar cu gandul ca ma va dezamagi, e o prostie asta.

Răspunde Raportează Evaluează

Ascunde conversaţia (8 răspunsuri)