Intrebare pentru atei:
Daca nu crezi ca Dumnezeu exista, atunci crezi ca satana exista?
Intrebare pentru credinciosi:
Voi credeti ca ateii nu cred in Dumnezeu? sau de fapt nu vor?
Ateii nu vor sa creada in Dumnezeu pentru ca nu doresc sa traiasca dupa standardele lui.Cu alte cuvinte, problema nu e ca nu ar avea dovezi suficiente ca sa creada, ci mai degraba, NU VOR sa creada.Marele ateu Friedrich Nietzche este un exemplu foarte bun al acestui tip de persoana.El a scris:,, Daca cineva ni l-ar dovedi pe acest Dumnezeu al crestinilor, ar trebui sa fim inca si mai dispusi sa credem in El''si preferintele noastre sunt cele care decid impotriva crestinismului, nu argumentele.Este clar ca necredinta lui Nietzsche se baza pe vointa lui, nu doar pe intelectul sau.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
De ce trebuie musai sa cred in vreun personaj din asta de basm? In fond, la fel de bine poti sa crezi in Alba-ca-Zapada, in Scufita Rosie si in Zana Maseluta.
Nu pot sa pricep de ce simt unii nevoia imperioasa de a simti o privire supranaturala atintita non-stop asupra lor!
Pardon, nu a zis nimeni ca trebuie, de fapt crezi numai daca vrei.
Răspunde 
Satana nu exista.
Chiar daca nu sunt credincios imi permit sa raspund si la cealalta intrebare.
Deci, eu nu cred in dumnezeu, am crezut, am inceput sa ma indoiesc de existenta lui si in final nu am mai crezut.Ca sa incerc sa il regasesc pe dumnezeu am citit biblia insa dupa ce am citit unele parti din biblie am ramas uimit de ce aberatii sunt pe acolo.
Sti in anumite locuri din Biblie ramane de crezut, nu de dovedit.
Tocmai astia ca tine ma fac sa cred ca toti credinciosii sunt niste prosti, dar nu sunt, doar cei ca tine sunt.
Da satana exista la fel si Dumnezeu citeste Apocalipsa din Biblie si vei vedea. ateii sunt cei ma incapatanati din punctul meu de vedere
La întrebarea dacă ateii nu cred în Dumnezeu, răspunul este simplu: nu, nu cred, fiindcă altfel nu ar mai fi atei. Necredinţa în Dumnezeu este însăşi caracteristica definitorie a ateismului.
La întrebarea dacă nu cred, fiindcă, de fapt, nu vor să creadă, răspunsul nu mai este chiar aşa de simplu.
Credinţa este rod al Duhului Sfânt. Spre deosebire de darurile Sale, care vin gratuit, roadele Sale sunt rezultat al cooperării dintre Dumnezeu şi om. Probabil că Dumnezeu îşi insuflă partea sa de contribuţie în fiecare om, totuşi faptul că vedem bine că unii oameni cred, pe când alţii nu cred, nu se poate explica altfel decât prin contribuţia umană diferită la această rodire.
Pe de altă parte, am cunoscut (un număr mic de) atei care nu cred, deşi afirmă că ar vrea să creadă şi ar prefera să creadă. În cazul acestora, voinţa de a crede nu este corect dirijată. Aşa cum, ca să înveţi să mergi, simpla dorinţă de a merge nu este suficientă, tot aşa este şi în credinţă: pe lângă dorinţa de a crede este necesar să fii îndrumat şi să te laşi îndrumat.
Mai adaug putin suspans:
De ce Islamul are o credinta in Dumnezeu? Iudaismul si crestinismul la fel?
Si daca nu, cum iti explici existenta ta aici pe pamant, nu cumva ca o alegere, intre a vrea si a nu vrea sa faci ceva?
Prima observatie:
Ateul crede ca Dumnezeu nu exista,
Ateul nu crede ca Dumnezeu exista,
Faceti diferenta si asemanare intre primul si al doilea ateu!
De ce mereu intrebare pentru ateii? sunt si agnostici, deisti si inca alte 6500 de religii, nu credem in nimic
Pentru a clarifica si defini ateismul, o pozitie care a fost demonizata si malformata fiind un curent minoritar, trebuie sa plecam de la conturarea pozitiei teiste. Etimologia cuvantului 'ateism' este fundamentul raspunsului la intrebarea Ce este ateismul?
Cuvantul 'ateism' este compus din doua elemente:
1. 'a' - un prefix privativ, care indica lipsa, absenta.
2. 'teism'
Teismul este intai de toate un 'ism'. Aceasta indica faptul ca e o pozitie care accepta sau imbratiseaza o anumita idee sau credinta. Aceasta credinta care este acceptata in cadrul teismului este elucidata de provenienta etimologica a cuvantului: originea este grecescul theos, semnificand zeu sau Dumnezeu. Teismul se defineste astfel ca afirmarea credintei in existenta lui Dumnezeu.
A-teismul este absenta teismului. Ateismul este absenta credintei in existenta lui Dumnezeu.
Ateismul nu implica idei sau pozitii suplimentare. Ateismul nu este o credinta, ci absenta unei credinte. Chiar daca aceasta absenta a credintei in existenta lui Dumnezeu este compatibila cu o multitudine de pozitii filozofice, ea nu le presupune si pe acestea. Ateii au in comun in mod necesar doar absenta credintei in Dumnezeu.
Definitia de mai sus descrie ceea ce a fost numit ateism slab. Acesta e contrastat cu ateismul tare, care afirma ca Dumnezeu nu exista. Se poate observa ca ateismul tare implica ateismul slab. Ateismul slab are o aplicare mai larga decat ateismul tare. Aceasta dihotomie are relevanta din punctul de vedere al sarcinii dovezii: ateismul tare are sarcina de a dovedi adevarul afirmatiei sale ca Dumnezeu nu exista, pe cand ateismul slab nu implica sarcina de a dovedi ceva, fiind absenta unei afirmatii. Ateul slab considera ca dovezile si argumentele in sprijinul ideii ca 'Dumnezeu exista' sunt insuficiente si neconvingatoare.
O alta diviziune a ateismului este in ateism implicit si ateism explicit. In cadrul ateismului implicit absenta credintei in Dumnezeu sau credinta ca Dumnezeu nu exista nu sunt exprimate in mod constient. Este cazul tuturor oamenilor carora un anumit concept de Dumnezeu nu le este cunoscut. In mod implicit, lipsindu-le constiinta unui asemenea concept, le lipseste si credinta in existenta dumnezeului descris in acel concept. Cineva care nu e familiarizat cu zeul hindus Shiva, nu va putea prezenta simultan credinta ca Shiva exista. In mod clar acestei persoane ii lipseste credinta ca Shiva exista, si deci este ateu in ceea ce-l priveste pe zeul Shiva, insa nu in mod constient, ci implicit.
Ateismul implicit este exemplificat si de copii care nu cunosc conceptul de Dumnezeu. Deoarece ideea de Dumnezeu (crestin sau altul) nu este inascuta si este dobandita prin invatare si o prezentare culturala a acesteia, copii care nu cunosc conceptul de Dumnezeu vor avea in mod implicit absenta credinta ca Dumnezeu exista. Oricat le-ar displacea teologilor acest lucru.
Ateismul explicit presupune familiarizarea cu conceptul de Dumnezeu. In cadrul acestei constientizari a ideii de Dumnezeu este absenta credinta in el, sau este negata existenta lui.
Ateismul critic este o forma de ateism explicit, in care propozitia 'Dumnezeu exista' este respinsa in mod logic si rational de argumente conceptuale sau evidentiale.
Noncognitivismul afirma ca propozitia 'Dumnezeu exista' nu are sens, si deci nu are sens sa intrebam daca e adevarata sau falsa.
Imposibil ca ateii sa nu aiba intr-un moment dificil in viata sau intr-un moment de meditatie credibilitatea ca exista Dumnezeu... problema la ei este urmatoarea, traind intr-o astfel de lume inconjurata de ei nu doresc sa recunoasca existenta lui Dumnezeu luand de altfel parte la prostia ce o zic oamenii ...si dorind de astfel sa nu fie,, invechiti'' ci sa fie ca ei
De ce tu ce nu meditezi la zeus?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
