Intrebare pentru crestini:
Sa zicem ca un om are tulburare de personalitate multipla. Una dintre personalitatile lui este profund credincioasa si plina de compasiune pentru ceilalti, alta personalitate este satanista convinsa, alta atee, alta criminal in serie, alta sfioasa si extrem de timida, alta se crede Mihai Eminescu etc.
La um moment dat, acest om moare.
Daca niciuna dintre personalitatile lui nu este constienta de celelalte personalitati atunci Dumnezeu ii va judeca toate personalitatile sau doar una dintre ele? Presupunem ca omul nu are doar o singura personalitate principala, ci mai multe la fel de pregnante.
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Literatura de specialitate face referire la un om cu tulburare de personalitate multipla ca la un singur om. Exista si cazuri de oameni cu aceasta tulburare, care, cu ajutorul psihoterapiei, au inceput sa constientizeze atunci cand trec de la o personalitate la alta.
Răspunde Asta face literatura de specialitate. Dar eu nu mă refeream la ea, ci mă refeream la ce face Dumnezeu cu acel om, când îl judecă.
Adica, tu vrei sa spui ca ar exista mai multe suflete in acel om care sa fie judecate separat de Dumnezeu?
Si daca omul ar incepe sa constientizeze atunci cand trece de la o personalitate la alta atunci ai spune tot ca omul respectiv are mai multe suflete separate intre ele?
Si daca s-ar vindeca partial de aceasta tulburare ai spune ca sufletele lui sunt separate doar partial?
Si daca, in timp, ar ajunge sa se vindece total se unesc sufletele lui intre ele sau cum?
1. Da. 2. Sufletul unitar este un concept. Ca o ceapă, sufletul are felii și adâncimi. Ele sunt unite toate când funcționează unitar. Astfel dubla sau multipla personalitate nu este o boală. Părerea mea.
Nu cunosc și nu îmi pot da seama cum este și cum se manifestă această personalitate multiplă.
Eu cred că toți oamenii trecem prin diferite stări. Dar dacă spui că personalitatea multiplă poate face ca un om să se creadă a fi o altă persoană decât ceea ce este, atunci problema mă depășește.
Știu doar că Dumnezeu va judeca fiecare om în parte după caracterul acelui om. Caracterul este acela care ne va duce în cer sau nu, și nu o problemă de sănătate sau lipsa acestuia.
Că tot se vorbește pe aici despre suflet.
În viețile noastre (creștini sau necreștini) a intrat pe lângă multe altele și termenul de "suflet", și este imposibil să îl scoatem din vocabular. Acest termen este luat din Biblie, și de aceea trebuie să vedem ce spune Biblia ce este sufletul.
În Geneza 2:7 găsim scris:
"Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu."
Deci țărâna pământului + suflarea de viață = suflet (suflet viu). Mai concret, fiecare om care este în viață reprezintă un suflet.
La moarte, viața (suflarea de viață) se întoarce la Dumnezeu, și trupul în țărâna din care a fost făcut.
"Dar adu-ţi aminte de Făcătorul tău în zilele tinereţii tale, până nu vin zilele cele rele şi până nu se apropie anii când vei zice: „Nu găsesc nicio plăcere în ei";
[...] până nu se întoarce ţărâna în pământ, cum a fost, şi până nu se întoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat." (Eclesiastul. 12: 1, 7)
Până acum n-am văzut nici o judecată a lui Dumnezeu, nici măcar pentru un om cu o singură personalitate.
Zeul fiind invizibil, mut și atotputernic, deci inexistent, oricine poate să spună ce vrea în numele lui și de asta avem 4000 de religii, neștiință, sărăcie, boli, hoție, tâlhărie și războaie.
Omul nu e o marionetă comandată de un suflet imaterial. Dacă omul ar avea un suflet imaterial, atunci afectarea creierului în urma accidentelor, bolilor sau substanțelor (alcool, droguri,...) nu ar trebui să conducă la pierderi de memorie și comportament diferit. Asta înseamnă că nu există nici un suflet imaterial și nemuritor care să conducă omul sau să furnizeze omului informații. Creierul conduce omul și conține informațiile acumulate prin intermediul organelor de simț. Moartea duce la distrugerea creierului și nu mai rămâne nimic, nici un fel de suflet care să fie "judecat" de personajul imaginar numit Dumnezeu.
Întrebările de genul nu sunt doar ignorante fața de complexitatea soteriologiei ci complet ignorante față de ce înseamnă cu adevărat o boală psihică.
Cu alte cuvinte, un astfel de om nu poate exista. Și ca să înțelegi de ce nu poate exista te sfătuies să citești cărți de psihologie și în special studii de specialitate în ceea ce privește tulburarea de personalitate multiplă.
Dar dacă chiar vrei un răspuns la întrebare nu poate exista un om care să aibă credință doar sub un anumit aspect al personalitatii sale. Dacă "are o personalitate credincioasa" înseamnă că aia e "adevarata lui personalitate". Asta ca să vorbesc pe limba ta, pentru că clinic vorbind nu prea are sens ce ai zis.
Tu in ce anume intelegi ca consta tulburarea de personalitate multipla sau de identitate disociativa? De unde anume iti iei informatiile?
Apropo, ce anume vrei sa spui prin "sub un anumit aspect al personalitatii sale"? Un om cu tulburarea de personalitate multipla sau de identitate disociativa nu are mai multe aspecte ale unei personalitati, el are mai multe personalitati separate intre ele.
Https://www.apa.org/......order.html
Aici spune ca, in realitate, pot exista si alte manifestari ale acestei tulburari, dar, in mai putin de 5% din cazuri, ea se manifesta prin schimbari dramatice si neasteptate intre personalitati.
"Mills: And in the movies, DID is often shown as a dramatic and a sudden switch between personalities. Is that what it looks like in real life to an observer?
Brand: I'm so glad you're asking me that, because that occurs in less than 5% of cases. Of course the media has to show these dramatic shifts that, somebody comes in talking and baby talking, then the next time they come in swaggering and a cigarette draped out of their mouth. So that's so the audience can figure it out. If DID really look like that, it wouldn't be so underdiagnosed and misdiagnosed."
Totuși care e motivul pentru care tot pui întrebări de genul? Vrei să fii creștină și esti curioasa sa inveti despre creștinism sau doar vrei să cauti motive sa lovesti crestinismul? Care e atitudinea cu care pui întrebările astea?
Sunt doar curioasa cum ar raspunde crestinii la anumite intrebari religioase. Nu am un obiectiv din a deveni crestina, dar nu exclud aceasta posibilitate.
Am pus intrebarea asta pentru ca mi se pare interesant faptul ca un singur om poate sa dezvolte mai multe identitati complet separate intre ele (chiar daca se intampla extrem de rar). Pe langa asta, eram curioasa daca fiecare identitate (constiinta de sine) are un suflet separat sau omul cu toate identitatile lui are un singur suflet.
Un om nu are mai multe suflete ci un singur trup și un singur suflet. Ce numim noi "personalitati" sunt de fapt aspecte scindate ale personalitatii sau comportamentului uman.
Crestinismul vede aceasta tulburare ca pe o boala asa cum sunt toate bolile: provocate se pacatul personal sau general si vindecate in Dumnezeu. E simplu. Nu-i mare filozofie.
Dumnezeu va judeca sufletul acestei persoane, nu personalitatile lui. Persoana este afectata mintal, nu poate gandi in limitele normale, nu poate discerne, este o teroare in mintea acesteia. In sinea lui, este un singur om, iar Dumnezeu va judeca acest om, sufletul lui, de asemenea si demonii care îl afecteaza fara constiinta lui.
Daca sufletul acelui om este arhiplin de contradictii atunci cum stabileste Dumnezeu daca acel suflet ar trebui sa ajunga in rai sau in iad?
Noi ca oameni fizici, vedem realitatea numai cu ochii, dar nu si aspectele psihologice/psihiatrice si filosofice (unii da, unii nu, deseori le ignoram), nu mai spun de cele spirituale, religioase, sa spun asa. Avem concluzii doar prin observatii dovedite si reale, dar numai cu ochii, chiar daca o situatie este analizata foarte atent, foarte deaproape. De asemenea mai avem si intuitii foarte bune pentru care, de obicei, le ignoram, pentru ca nu avem certitudinea unor observatii reale, tot cu ochii, fie testate de noi, fie de altcineva (studiile, in general, si experimentele psihologice referitoare la intuitie).
Pentru a nu lungi discuția, eu ti-am oferit un raspuns, ce cred mai bine, de restul vei cauta singur pentru certitudine sau intuitie. Iti pot spune sigur ca in aproape toate studiile psihologice despre indivizii cu personalitati multiple (dar si la alte probleme psihologice, ca fapt divers) ca se va face referire o singura persoana, care se afla in adancul mintii persoanei pe care o vezi cu personalitate multipla, deci la sufletul acesteia.
Felicitări! Pentru cea mai lipsită de noimă postare. Ți-a luat mult până ai reușit să scrii tâmpeniile de mai sus?
Faptul ca te obosesti sa-mi raspunzi doar ca sa-ti arati dispretul fata de intrebarea mea este un lucru "plin de noima". Exista si optiunea de a ignora o intrebare care nu te intereseaza.
Salut! Puțin probabil să găsești o astfel de persoană ca în exemplul tău. O astfel de persoană este considerată fără discernământ, în urma unui control de specialitate, prin urmare Dumnezeu nu ar pedepsi o astfel de persoană pentru faptele, gândurile și intențile ei. Deoarece nu judecă limpede. Aceasta este părerea mea. Dumnezeu poate ierta toate păcatele făcute cu voie și fără de voie, cu fapta cu gândul, cu cuvântul, cu intenția și oricare altă formă de păcat.
În acest caz, eu consider că Dumnezeu nu socotește păcate făcute fără de voie din cauza lipsei discernământului.
Sfatul meu.
Orice crestin care intra in aceasta discutie va gasi o explicatie pentru ce zici tu,apoi un ateu o va demonta, apoi crestinul va demonta ce zice ateul, apoi iar ateul va demonta ce zice crestinul si tot asa.
In acest joc al polemiciilor nu exista castigatori, ci doar oameni care au impresia ca au castigat, caci ei sunt ultimii care parasesc conversatia.
Asta se numeste "Am castigat o lupta, razboiul poate niciodata".
Adevarul suprem nu-l detine nimeni.
Chiar ai de gand sa-ti pierzi 1 ora din viata vorbind cu cineva, care va fi pana la moarte in contradictie cu ideile tale.
Nu o sa-ti iasa, vezi-ti de viata si de ceea ce te face fericit, caci maine poimaine(din ce stim sigur), suntem toti intr-un mormant, indiferent de actiuni.
Ceau
Nu caut sfaturi. Multumesc.
"Adevarul suprem nu il detine nimeni".
Aceasta afirmatie reprezinta adevarul suprem sau secund sau partial sau relativ?
Chiar ai vrut sa pari inteligenta.
Din nefericire pentru tine, eu nu pot intra in jocul polemicilor, fiindca sunt de putin timp agnostic declarat..
Agnosticii destepti nu-si pun intrebari despre zei, ei arata ca e inutil sa-ti pui intrebari despre zei.
Daca te decizi sa intri in polemici cu atei ce sa zic, nevroza placuta.
Indiferent de acțiuni, da, miine toți ajungem în vreun mormint. Dar, în funcție de acțiuni, depinde ce urmează după. Unii își construiesc vizibil raiul sau iadul încă de pe aici.
Ce esti?
Ca sa stiu cu ce raspund.
Religie, filozofie sau non religios?
Sunt om.
Non religios, pentru ca nu am nici o religie, religios, pentru ca nu ma pot dezice de credința ce o am în Dumnezeu, filozof, pentru ca orice credinta/religie serioasa își are filozofia ei.
Contează însa ce sunt? Eu știu ca adevărul, realitatea e aceeași, indiferent de ce suntem noi.
Era mai util daca inziceai asta luinHyperboreaSchizoPosting, dar bun raspuns.
-
anonim_4396 întreabă:
2 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
