Intrebare speciala pentru cei ce nu cred in Dumnezeu.
Exista in matematica o metoda de rezolvare a problemelor, reducerea la absurd, in care pornesti de la faptul ca o realitate e falsa si pe baza acelui fals tu iti faci demonstratia, pana la capat demonstrand si absurdul.
Hai sa facem asta acum.
Dumnezeu nu exista. Bun. Daca nu exista, sa reducem la absurd inexistenta Sa si sa zicem ca exista. Asa, pe moment, accepta ideea absurda ca El exista.
Cum te-ai raporta tu la El? Cum ai relationa cu El? Ai cauta, dincolo de ce ai aflat de la altii, sau ai citit in Biblie, sa vezi adevarul ca sa Il cunosti pe Dumnezeu? Ti-ar pasa atat de mult incat sa te implici, sa intri intr-o relatie cu El?
Nu ma refer la Dumnezeul "crestin" neaparat. Eu cand eram necredincios ma gandeam la Dumnezeu ca fiind ceva total diferit de cum Il zugraveau oamenii si biserica, si, in parte, cand am ajuns sa Il cunosc, am realizat ca aveam dreptate. Vreau sa privesti in tine la ideea de Dumnezeu ce se afla in inima ta, nu la imaginea ce altii au creat-o in mintea ta. Si pe baza acelei idei sa raspunzi.
Daca nu ai de gand sa raspunzi concret la intrebare, mai bine nu o fa, site-ul e plin de raspunsuri irelevante.
Se poate demonstra ca o afirmatie este falsa daca, pornind de la premisa valabilitatii ei, se ajunge la o concluzie evident falsa.
Cat despre "Dumnezeu" lucrurile sunt destul de simple pentru mine.
Dumnezeu este definit in nenumarate moduri. Cu cat o definitie este mai specifica cu atat probabilitatea ca acel "Dumnezeu" sa existe este mai mica.
Panteismul ofera cea mai confuza si generala definitie a divinitatii, motiv pentru care divinitatea panteista are probabilitatea maxima de a exista.
Nu exista absolut nici o dovada din care sa rezulte ca divinitatea crestina exista si nici macar un singur argument care sa indice, nici macar vag, in directia existentei acestei divinitati.
Nimic din ce cunoastem nu sugereaza ca exista un creator inteligent asa cum este portretizat Dumnezeu in Biblie.
Tinand cont de caracterul exagerat, as putea spune chiar nebunesc, al afirmatiei si de faptul ca este cu desavarsire lipsita de orice dovada, nu gasesc nici macar un singur motiv pentru care ar trebui sa consideram existenta lui Dumnezeu o posibilitate. Nici macar ca simplu exercitiu de imaginatie.
Te-as intreba: "De ce crezi in Dumnezeu? Ce motiv ai?"
Dar deja stiu.
Dovada ta pentru existenta lui Dumnezeu este un cocktail de emotii si dorinte. Doar pentru ca simti "iubirea lui Dumnezeu" nu inseamna ca Dumnezeu exista. Cand reusesti sa tragi linie intre sentimente si realitatea obiectiva atunci poti sa te lauzi ca ai atins urmatorul nivel al evolutiei spirituale. Pana atunci nu esti cu mult diferit de un bebelus care crede ca ce simte el simte toata lumea.
Răspunde
As vrea doar sa mentionez ca confuzia(panteista) apare atunci cand se vorbeste de acea substanta necunoscuta numita Dumnezeu si care, dupa spusele lui Spinoza, ea ar trebui sa lege orice lucru din Univers.
M-am gandit ca s-ar putea referi la energia intunecata, care e necunoscuta noua, inca.
In orice caz, panteismul e mult mai rational decat creationismul, avand in vedere ca inainte de Big Bang nu se mai poate vorbi de nimic.
Deci ori il asociem pe Dumnezeu cu universul, care e impartit in micro si macro univers, ori nimic.
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
"Cum te-ai raporta tu la El? Cum ai relationa cu El? Ai cauta, dincolo de ce ai aflat de la altii, sau ai citit in Biblie, sa vezi adevarul ca sa Il cunosti pe Dumnezeu? Ti-ar pasa atat de mult incat sa te implici, sa intri intr-o relatie cu El? Nu ma refer la Dumnezeul "crestin" neaparat. "
Cristi tată tu pornești de la premisa greșită. O să pun întrebarea ta în următorul fel: Dacă Dumnezeu există de ce ar trebui neapărat să interacționeze cu umanitatea, sau să îi pese de de ea? Mai mult, de ce ar trebui să corespundă standardelor noastre despre ceea ce înțelegem *NOI prin conceptul de Dumnezeu. O altă chestie aiurea e că zici că nu te referi la Dumnezeul biblic, dar iei ca punct de referință drept Biblia. Presupunând că Dumnezeu există, dar nu e cel biblic, de ce ar lua acest ca punct de referință într-o posibilă interacțiune cu umanitatea Biblia ci nu Coranul sau Vedele.
Din punctul meu de vedere Dumnezeu există, dar nu ca persoană, ci ca și concept filosofic, de care ne folosim ca de o cârjă psihică.
Ideea că acolo undeva există o zeitate absolută care are un interes special pentru persoana ta poate fi reconfortată dar absurd de copilărească, idee care în final vădește tot egoismul uman, în toate poveștile noastre religioase nu Dumnezeu primează ci omul, nu noi ne raportăm la zeitate, zeitate universului se raportează la noi, ne poartă de grijă, ne îndeplinește nevoile și ne împărtășește sistemul de valori pe care noi le numim "absolute".
Răspunde
E adevărat ce spui tu, dar nu e totul. Dacă majoritatea creștinilor Il vad pe Dumnezeu ca pe o carja, ca pe ceva de care au nevoie, nu inseamna ca aceea e adevarul ultim. Adevarul ultim e ca El te ajuta in conditiile in care tu te raportezi corect la El, cautind ce vrea El, punindu-L mai presus de orice in viata ta. De fapt, nici nu trebuie sa cauti ajutorul. El vine oricum cand te setezi pe frecventa Lui. Si, da, doar a cauta ajutorul Lui, e si aceea o forma de egoism. Eu ma intreb citi credincioșii ar avea curajul sa Il urmeze, sa caute sa Il puna pe primul plan in viata lor, daca ar stii ca El nu ii va ajuta cu nimic?
Nu ma refeream neaparat la Dumnezeul creștin. In acel caz, desigur ca iesim din contextul Bibliei. Pentru creștini, e Dumnezeul Bibliei, pentru altii, poate fi Coranul, Vedele, etc, cum zici.
Multumesc pentru apelativul "Cristi tata". Fata de "mos", "bosorog", si altele pe care le-am primit pe aici, suna cu siguranta mai bine. 
Metoda reducerii la absurd: Presupun ca o afirmatie e adevarata si daca in urma unei succesiuni de rationamente obtin o afirmatie falsa sau o contradictie, atunci se impune concluzia ca afirmatia de la care am plecat si am presupus-o ca fiind adevarate e falsa.
Zeul respectiv e caracterizat prin anumite insusiri. Daca in practica nu gasesc una din caracteristici, atunci nu am gasit zeul respectiv.
Sa presupunem ca zeul exista. Zeul e bun, atotputernic, iubitor si a facut tot ce exista.
Observ ca a facut purici, paduchi, viermi, capuse, plosnite si tantari => nu e bun ceea ce contrazice faptul ca e bun => zeul nu exista.
Sa presupunem ca zeul exista si observ ca e invizibil, surd, mut, orb, ceea ce contrazice bunatatea, puterea, iubirea => zeul nu exista.
Sa presupunem ca zeul exista. Observ ca lasa oamenii in intunericul nestiintei si primitivismului, sa moara de boli, de frig, de foame, de sete, in accidente si in razboaie => nu e bun => zeul nu exista.
Din realitatea obiectiva deduc usor ca zeul nu exista, deci nu e decat un personaj imaginar de poveste primitiva, puerila, fantezista si absurda, personaj care nu e bun la nimic in afara de prostirea naivilor creduli si nestiutori, unde are o eficienta destul de buna.
Din moment ce nu exista, il vad ca pe un neadevar, o inselatorie, o minciuna spusa de oameni necinstiti si nu apreciez nici personajul, nici pe oamenii care l-au inventat.
Ca sa inseli un om, acel om trebuie sa fie nestiutor si sa fie credul. Deci cerinta principala fiind aceea de a avea credinta e tocmai cel mai important pas in inselarea unui om nestiutor.
Credinta e mult mai departe de adevar decat stiinta. Credinta e intotdeauna insotita de nestiinta (daca ai stiinta nu mai ai credinta). Lucrurile bune se fac cu stiinta, nu cu credinta care implica prezenta nestiintei.
Prin urmare eu consider ca nimeni nu trebuie sa se bazeze pe credinta.
Si daca rationamentul tau e gresit? Daca nu cunosti intreaga realitate? Daca altceva s-a interpus ca sa existe raul? Daca eu am curatat zapada la strada, ca sa fac bine, si cineva a turnat apa sa inghete sa faca rau, dar eu ingadui acel rau, caci stiu ca copiii se vor juca frumos pe gheata? Tu vezi doar gheata, raul, si crezi ca Dumnezeu l-a facut. Dar, El, Dumnezeu, vede mult mai departe, binele ce il poate scoate de pe urma ghetii. E doar o pilda, dar situatia e mult mai complexa. Totul e sa cauti intreaga realitate.
Realitatea pe care am folosit-o e cea mai importanta.
Daca eu am curatat zapada si nu se vede lucrul asta, atunci eu sunt un neputincios inutil si nu are nimeni nevoie de un om ca mine care de cate ori curata zapada ramane gheata, mai rea decat zapada.
Daca zeul e atotputernic, bun, iubitor si la urma vad ca facut purici, paduchi, viermi, plosnite, capuse, tantari, e invizibil, mut, orb, surd, lasa oamenii in intunericul nestiintei si primitivismului sa moara de boli, de frig, de foame, de sete, in accidente si in razboaie, atunci nu am nevoie de asa o bunatate, putere si iubire. Poate sa si le pastreze pentru el si pentru oamenii "cinstiti" care l-au inventat.
Ai omis un lucru: nu el lasa gheata, ci altcineva a pus-o. Pentru ca El a dat vointa libera fiintelor pe care le-a creat. Putea sa traga sforile, si sa fie toate bune, dar atunci tu nu mai erai o persoana. Libertatea vointei a facut posibila aparitia raului. Nu doar El alege, ci si noi. Desigur ca asta limiteaza puterea sa, dar nu o anihileaza cit renunta la ea de buna voie.
Un om care-si face treaba urmareste ce se intampla pana la capat si nu lasa treaba nerezolvata. Eu nu pot avea baza sau incredere intr-un om care lucreaza fara rezultat.
Despre ce vointa a mea este vorba cand zeul din poveste atotputernic, bun si iubitor a facut purici, paduchi, viermi, plosnite, tantari, capuse? Despre ce vointa a mea este vorba cand zeul de poveste e invizibil, surd, orb si mut? Despre ce vointa a mea este vorba cand zeul atotputernic, bun si iubitor lasa oamenii in intunericul nestiintei si primitivismului sa moara de boli, de frig, de foame, de sete, in accidente si in razboaie? Nu e vointa mea, nu e alegerea mea si nici nu e treaba zeului din poveste. Povestea e pentru prostit naivii creduli si nestiutori, de aceea e falsa si absurda. Un zeu atotputernic si infinit ar avea mai putin interes pentru om decat interes am eu pentru un fir de praf, prin urmare povestile false, primitive si absurde care nu au nici o legatura cu realitatea tin doar la naivii creduli si nestiutori. De aceea se pune accentul pe credinta pentru ca e inselatorie simpla si primitiva bazata pe nestiinta, lipsa de ratiune si neadevar.
Pentru ca pentru tine lucrurile sunt simple de aceea nu crezi. Ele sunt foarte complexe, si atunci inseamna ca tu nu detii o multime de informatii. Experienta ce ti-o voi povesti va dovedi asta. Nu sunt condus de emotii si dorinte, ci de ceva de care tu nu esti constient. Si pot sa iti ofer n experiente asemanatoare traite, am inceput sa trimit cate una de o saptamana unei fiinte dragi, si realizez ca voi avea de trimis zi de zi pana la sfirsitul anului.
Aveam o prietena buna. Pentru ca avea programul incarcat, stabilisem sa ne intalnim regulat de doua ori pe saptamana. Ea era foarte stricta in acest sens. La un moment dat, intr-o zi cand nu aveam programata o intalnire, in timp ce imi faceam treaba pe acasa, apare in inima mea un indemn clar de a merge la ea. Stiam ca e de la Dumnezeu. Intrebarea ce mi-am pus-o imediat dupa a fost: "dar cum, ca azi nu trebuie sa ne intalnim?" Inca nu existau celulare sa o pot suna rapid. Acasa nu aveam fix. Nici ea nu avea. Am ascultat de indemn si m-am hotarit sa merg, orice ar fi. Bun, dar nu puteam sa merg fara un motiv anume. Si am gasit unul. Oarecum hilar. Ea primea lapte de la servici, si uneori imi mai dadea, caci familia ei si ea nu erau prieteni cu laptele. Pe atunci, nu se gasea in magazine decat dimineata. Nu existau supermarketurile de acum. Fiind dupa-amiaza, motivul parea bun. Mai ales ca mama mea adusese spanac, eu stateam cu bunica mea, si ei ii placea sa puna lapte in mincarea de spanac, iesea mai bun asa, era mincarea mea preferata. Fara lapte, acasa nu aveam lapte, trebuia sa astept pana a doua zi ca sa maninc spanacul . Ei bine, am mers la ea. Normal ca m-a intrebat de ce am mers. I-am zis motivul aparent, dupa care ea a zimbit, si m-a intrebat: "Doar pentru asta ai venit?", si atunci i-am spus adevarul despre indemnul ce il primisem in inima. Si ea mi-a zis ca primise mai mult lapte, si cum ai ei nu consumau, fiind vara, s-ar fi stricat. Si s-a pus sa se roage ca bunul Dumnezeu sa ma trimita, stiind ca imi place laptele, ca sa mi-l dea. Si a functionat. Telefonul fara fir. Mult inaintea celularelor.
Hai, zi ca e telepatie. Ca am si altele care sa infirme ce zici tu.
E normal ca niste oameni educati religios sa puna pe seama zeului tot ce li se intampla, dar ceea ce zic eu nu poate fi infirmat. E mai clar decat orice poveste.
Asta e adevarata, putere, bunatate si iubire a zeului din poveste:
https://tinyurl.com/23955z55
https://tinyurl.com/vfjnkb83
https://tinyurl.com/5up58yty
https://tinyurl.com/k933djfr
https://tinyurl.com/w2ad5ryz
Si oamenii strazii in 2021:
https://youtu.be/fpyHhrDgG5A?list=PLKAWZpdJaVvnBMdrVeH2JOsc9QVqogQ--
Dumnezeu, stiind ca tie iti place lapticul, te-a trimis la ea pentru ca s-a nimerit sa faca mai mult lapte in ziua respectiva...
Asta e ocupatia lui Dumnezeu. Nu copiii care mor de foame in Africa, nu femeile care sunt violate pe strada, nu Ebola, nu orice alta problema care este cat de cat relevanta.
Dumnezeu are grija ca tu sa iti primesti portia suplimentara de laptic. Cat de dragut.
In fine, trecand peste cat de ridicola este povestea.
Sunt convins ca, daca esti sincer cu tine, ai sa accepti faptul ca intreaga poveste poate avea explicatii care il exclud pe Dumnezeu.
Exista coincidente, se intampla tot timpul.
Acum, pentru mine, este limpede ca aceste "explicatii alternative" primeaza in fata explicatiei supranaturale. De fapt, as spune ca reprezinta Singura Explicatie! Chiar exista un principiul in filosofia stiintei (Briciul lui Occam) care spune ca explicatia cea mai simpla este cea mai buna.
Ar trebui aleasa explicatia care ofera un raspuns satisfacator utilizand concepte deja cunoscute, fata de o explicatie ce defineste noi concepte generatoare de noi intrebari.
Daca nu iti mai gasesti cheile de la masina este mai logic sa consideri varianta ratacirii lor, decat pe cea a interventiei extraterestre.
Tu, evident, nu poti inca sa vezi treaba asta. Dar ar trebui sa fii capabil a intelege ca varianta coincidentei este cel putin posibila. Este posibil sa fi fost o simpla coincidenta. Asemenea lucrui se pot intampal si fara interventia lui Dumnezeu. Deci este posibil ca Dumnezeu sa nu fie implicat.
Sunt curios cum functioneaza logica ta.
De ce crezi ca Dumnezeu te-ar ajuta pe tine sa bei mai mult laptic, dar nu ajuta o persoana credincioasa sa nu fie violata, lovita de masina, de fulger, sau de orice alta nenorocire?
De ce ti-ar face Dumnezeu tie un capriciu atat de insignifiant, dar ar lasa un copil sa moara de foame fara sa ii dea macar o bucatica de paine?
Ti se pare corect modul asta de prioritizare a lucrurilor? Este mai important lapticul tau decat vietile a milioane de copii?
Daca asta e divinitatea de care vorbim atunci cred ca ar fi cazul sa iasa la pensie.
Da, Dumnezeu are grija de mine pana la cele mai mici amanunte. Un fir de par din cap daca imi cade, pe El il intereseaza, zice Biblia. Si mi se pare normal, dupa cum, mi se pare normal ca, daca sotia mea vrea o ciocolata, eu sa ii iau. E o dovada mica a dragostei, dar, adunate mai multe, arata ca iti pasa. Experientele astea imi arata ca El ma iubeste, ca e bun cu mine.
Zici ca e coincidenta. Mai ridicola e ideea asta. Bun, hai sa zicem ca atunci a fost. Dar cam multe coincidente trebuie sa explici. Iar daca e coincidenta, de ce nu -m-am dus in alta zi, ci in aceea in care ea s-a rugat sa merg. Nu putea sa imi vina in minte asa? E prea serioasa potrivirea ca sa zici de coincidenta.
Poate ca de copiii flaminzi ar trebui sa se ocipe cei bogati, nu crezi? Suntem atit de egoisti ca nu ne pasa de cei din jurul nostru, dar dam vina pe Dumnezeu cand ei dau de greu.
Este mai important lapticul in masura in care ecmai important un lucru insignifiant pe care il fac sotieivl mele fata de altele care ar trebui sa le fac oamenilor neajutorati. De ce nu imi spui sa dau ciocolata ce tocmai am cumparat-o sotiei unui copil sarac? E nedrept ca o dau sptiei, care are ce minca? Pare. Dar nu e. E vorba de relatie. Cind esti in relatie cu cineva, iti face si ii faci favoruri.
Tot nu ai raspuns.
De ce nu ii salveaza Dumnezeu pe acei copii?
Omul si-a dus treaba pana la capat. A curatat zapada cu totul, trotuarul e curat. Treaba bine facuta. Dar a venit cineva noaptea si a turnat apa care a inghetat. Stii ca raul se face mult mai usor ca binele? Construiesti in luni, demolezi in ore. O galeata cu apa o arunci intr-o secunda pe un trotuar ca sa se formeze gheata.
Ai tu ce ai cu puricii si paduchii. Daca ma maninca puricii si paduchii pentru ca eu nu am grija de mine, nu ma spal? Daca noi trebuia sa traim doar in zone fara tintari, si ne miram ca ne pisca pentru ca le-am invadat teritoriul? In anii 60, cand oamenii au invadat parcul Yellowstone, cazurile de oameni atacati de lupi au crescut considerabil. Lupul e rau, s-a zis atunci. S-a ajuns pana aproape de exterminarea lor totala. Mai apoi s-a creat un dezechilibru serios in acel ecosistem. Alte specii au ajuns sa fie pe cale de disparitie. S-a ajuns la faza in care, in anii 80, zona a fost repopulata cu lupi si omul a trebuit sa recunoasca ca trebuie sa aiba limite, sa nu invadeze teritoriul altor specii, sau daca chiar o face, sa inteleaga ca fiecare specie isi are rolul ei. E un echilibru fin in ecosistemul planetei. Si paduchii, puricii, tantarii, isi au rolul lor in ecosistem. Ca nu imi place mie ca ma musca, asa cum lupii atacau oamenii ce le invadau teritoriul, nu inseamna ca e ceva rau, ci doar ca nu imi convine mie. Oricum, Dumnezeu a echilibrat lucrurile, i-a dat minte omului sa creeze substante repelente. Deci e chiar asa de rau?
Daca noi suntem orbi, si surzi, incit nu Il putem vedea si auzi? Dam vina pe El ca e invizibil, dar daca e asa pentru ca exista ceva ce Il face invizibil? Biblia spune clar care e acel lucru.
Si daca oamenii ramin primitivi, sau nestiutori, nu e vina altor oameni? Nu a fost vina comunistilor ca eu la Revolutie, chiar in Timisoara fiind, nu am aflat nimic pana pe 18 decembrie, desi orasul fierbea de 3 zile? Pentru ca in mod obisnuit nu treceam prin zonele fierbinti, nu am putut vedea ce se intampla, si cum comunistii erau experti la dezinformare, am aflat tirziu. A fost vina lui Dumnezeu ca comunistii au reusit sa ii tintuiasca pe oameni in ideologia lor? Ar fi o prostie sa zici asta.
- Omul trebuia sa vina dimineata si sa dea cu sare si nisip. Omul e om, deci nu poate face totul, dar zeul e atotputernic si trebuie sa rezolve totul ca de aceea e zeu, nu sa umble cu fantezii primitive si sa ceara credinta care inseamna inselaciune.
Zeul atotputernic si iubitor nu are de ce sa stea ascuns de oamenii pe care ii iubeste, nu are de ce sa-i lase in intunericul nestiintei si primitivismului sa moara de boli, de frig, de foame, in accidente si in razboaie, nu are de ce sa se ocupe cu minuni in loc sa ajute oamenii aflati in nevoie. Tantarii, puricii, paduchii nu au nici o utilitate. Sunt rezultatul evolutiei si selectiei naturale. Tot ce poate exista exista, iar zeul e un personaj imaginar, de aceea nu face nimic, nici bun, nici rau, dar e util pentru prostirea naivilor creduli si nestiutori, pentru a asigura bunastarea si setea de putere a unor oameni care merg pe calea inselarii semenilor lor cu povesti fanteziste. E un lucru rau? Nu. Din punctul de vedere al evolutiei si selectiei naturale e perfect. Fiecare individ traieste cum poate si cat poate. Daca gaseste naivi creduli si nestiutori, traieste de pe urma lor si e ok. Exista si o parte sa zicem negativa. Daca indivizii smecheri reusesc sa prosteasca o mare parte a populatiei, cu povestile primitive si reusesc sa sustina nestiinta si primitivismul si tin in loc dezvoltarea stiintifica, lucrul asta ii va ajunge din urma si pe smecheri si pe urmasii lor. De exemplu sustinerea inmultirii necontrolate si combaterea metodelor contraceptive pe temei religios are ca rezultat suprapopularea Pamantului, epuizarea resurselor, foamete, scaderea valorii omului pentru societate, poluare si in cele din urma se poate termina cu disparitia speciei umane, inclusiv a smecherilor cu tot cu povestile lor primitive. E un lucru rau? Din punctul de vedere a evolutiei si selectiei naturale e un lucru corect. Speciile care nu se pot adapta la mediu (in cazul omului gandirea ingusta, primitiva, pe termen scurt, marcata de instincte primare) dispar si evolutia continua cu alte specii, fie pe Pamant, fie in alt loc, fie nu mai apar forme de viata deloc si totul e OK. De asta zic ca nestiinta si primitivismul sunt calea spre disparitia omului ca specie. Fara stiinta si cu povesti inventate cu zei care nu fac nimic sansele omului sunt zero. Pe moment cei care se folosesc de povestile primitive ca sa-i prosteasca pe ceilalti traiesc bine, dar urmasii lor nu vor mai avea nici o sansa.
Deci fantezia cu zeul atotputernic si iubitor care nu poate fi vazut cu ochiul liber, care de atata putere si iubire nu e in stare sa se faca util, vizibil, auzit si iubit si care are nevoie de "credinta" nu tine in fata unui om rational care gandeste.
Pentru mine Dumnezeu un simbol al slabiciunii umane, al neputintei, al minciunii, necinstei, primitivismului, irationalitatii, inselaciunii, lipsei de omenie, lipsei de iubire, lipsei de bun simt si asa mai departe. Eu nu pot avea pretuire, credinta, iubire, respect pentru un personaj de poveste care nu ajuta omul.
Pentru ca e responsabilitatea noastra. Ca tot o dam ca suntem buni. Deci si altruisti. De ar fi asa, ne-ar pasa de ei, si am face orice pentru ei. Dar suntem egoisti si de aceea ei sufera. Rezolva problema omului, egpismul, si rezolvi si problema copiilor, si nu numai.
Dumnezeu considera ca e responsabilitatea lui ca tu sa bei mai mult lapte, dar cand vine vorba de atatia copii nu isi mai bate capul.
Zero logica.
Eu ti-am oferit o logica (exista mai multe), dar nu e vina mea ca tu o respingi.
esti tare de tot,nu tea trimis Dzeu tea trimis altcineva tu mergeai la ea pentru chimie nu pentru lapte sau ca ti-a zis dzeu.
Deci explicatia este f simpla,tu,sau tie iti era draga acea femeie,vezi chestiile astea voi astia care credeti in povesti nu le spuneti,astea nu conteaza ziceti voi,dar de fapt ala este raspunsul,adica tea impins chimicalele din tine sa te duci,te manca undeva de aia te-ai dus nu ca tea trimis papura voda ai simtit exact ce simte um barbat cand se gandeste la femei ai simtit indemnul ala pentru ca chimicalele bolboroseau in tine, incepuse sa dea in clocot aia ai simtit si nu pe bunica fata mare.
Deci nu este nici o telepatie este chmie pura pe care oamenii sau animalele in general nu i se poate impotrivi indiferent ce ai face reactia odata aprinsa la revedere ca si calugarii, popii care vorba aia si-o trag cu oricine, exact de aia, nu i se poate impottivi nimeni reactiei chimice.
Lapte femeia tia si spus clar asa e vara nu prea se consuma, deci ea avea lapte care se strica oricum
Vii cu povesti fumate deja
Pentru tine, sunt doar chimicale. Trist ca nu poti vedea mai departe...
Daca as refuza sa dau bani saracilor dar as dona 1000 euro lui Bill Gates toata lumea ar spune ca sunt retardat mintal. Nu e nimic logic in asta.
Cand Dumnezeu refuza sa hraneasca saracii, dar in schimb iti da tie niste kg de lapte in plus, (nu pari sa ai nevoie urgenta de el, cel putin nu ca un copil african) se poate spune acelasi lucru si despre Dumnezeu.
Explica-mi logica. De ce Dumnezeu refuza sa hraneasca oameni care au nevoie urgenta de mancare, dar in schimb de hraneste pe tine? Care este motivul?
Ti-am zis logica. Daca Bill Gates ar fi tatal tau, si ar implini 70 de ani, si ai vrea sa ii faci o surpriza, sa nu mai vorbim de cazul in care ar fi in spital!, stii cum ai scoate si 2000 de euro, daca ti-ai permite?!?
Relatiile sunt logica. Dumnezeu mi-a dat lapte pentru ca am construit o relatie cu El. In spatele acelui laptic, doar El stie cit timp am investit doar pentru El, la cate alte relatii sau lucruri am renuntat, la cita importanta i-am dat fata de toate celelalte. Tinind cont de toate acele lucruri, laptele acela are ceva valoare, nu e un simplu lichid de 5 lei. La fel ca si un cadou primit de o fata de la iubitul ei. Valoarea lui e data de relatie, alt obiect asemanator neavind pentru ea poate nici o valoare. Daca asta nu poti pricepe, e clar ca stai prost la capitolul relatii.
"Ti-am zis logica. Daca Bill Gates ar fi tatal tau, "
1.) Sa inteleg ca tu te consideri tatal lui Dumnezeu?
Nu stiu daca a clar, dar in analogia mea: Eu sunt Dumnezeu, persoanele sarace sunt oamenii care efectiv mor de foame pretutindeni in lume, iar Bill Gates esti tu (cel care are mancare suficienta incat sa nu moara de foame).
Imi spui ca analogia este corecta doar daca Bill Gates ar fi tatal meu. Ceea ce inseamna ca in realitate tu te consideri tatal lui Dumnezeu.
Asa functioneaza logica, apropo.
In adevar, daca ai fi tatal lui Dumnezeu, asa cum pretinzi a fi, as putea intelege de ce Dumnezeu te favorizeaza pe tine in fata bietilor afircani care mor de foame. Doar esti tatal lui pana la urma.
Problema este ca NU esti tatal lui Dumnezeu. Esti doar bolnav psihic daca sustii treaba asta. Iar daca nu, ai grave probleme cu modul in care logica functioneaza.
Eu NU trebuie sa fiu tatal lui Bill Gates pentru ca nici tu nu este tatal lui Dumnezeu.
Daca ai fi tatal lui Dumnezeu atunci, intr-adevar ar trebui sa fiu tatal lui Bill Gates pentru ca analogia mea sa se sustina.
Logica elementara. Ar trebui sa incerci din cand in cand.
"Dumnezeu mi-a dat lapte pentru ca am construit o relatie cu El."
2.) Amice, exista nenumarati religiosi care au renuntat la tot pentru Dumnezeu si care TOT MOR DE FOAME. Dumnezeu nu le da laptic, nu le da nimic.
Daca Dumnezeu iti da tie laptic pentru ca ai construit o relatie cu el, ai investit timp doar pentru el, ai renuntat la multe lucruri pentru el si i-ai dat importanta, atunci de ce Dumnezeu nu le da laptic si la ceilalti oameni care au construit o relatie cu el, au investit timp doar pentru el, au renuntat la multe lucruri pentru el. Ba mai mult, ii lasa sa moara de foame pe multi dintre ei. De ce?
De ce un om care a investit tot ce ai investit tu in Dumnezeu moare de foame, iar tu nu?
De ce un om care a investit chiar mai mult decat ai investit tu in Dumnezeu moare de foame, iar tu nu?
Iti pot gasesc "n" persoane care au facut infinit mai multe lucru pentru Dumnezeu decat ai facut tu. Si care mor in chinuri groaznice de foame, sunt loviti de cele mai cumplite boli si nenorociri, le mor copiii, etc.
Cum explici asta?
Astea sunt intrebarile. Astea au fost itnrebarile de la bun inceput. Acum poti incerca sa nu mai faci pe prostul si sa raspunz iefectiv la ce intreb.
Hai s-o zic mai simplu: unui prieten daca iti cere, ii dai 100 de lei, unui neconuscut pe strada, il trimiti la plimbare.
E si motivul pentru care n-spe mii de rugaciuni nu sunt ascultate. Traiesti o viata de om fara a-L baga in seama pe Dumnezeu, si apoi te miri ca El nu iti raspunde. Daca tu creezi un zid intre tine si El, nu te mira ca nu Il sparge cand ai mai mare nevoie de El.
Interpretezi aiurea.
" Daca as refuza sa dau bani saracilor dar as dona 1000 euro lui Bill Gates toata lumea ar spune ca sunt retardat mintal." Lumea nu ar spune nimic daca Bill Gates ar fi tatal tau. Asta am vrut sa spun. Si atit. Am vrut sa pun accentul pe relatie. Punct.Ca tu adaugi baliverne de la tine, si apoi ma faci nebun, bravo tie!, arata de ce iti e imposibil sa crezi. Cind despici firul in patru, mereu gasesti bube (inexistente)
Am sa ignor orice comparatie mai faci de acum incolo. Este limpede ca nu intelegi aceasta figura de stil.
"E si motivul pentru care n-spe mii de rugaciuni nu sunt ascultate. Traiesti o viata de om fara a-L baga in seama pe Dumnezeu, si apoi te miri ca El nu iti raspunde. Daca tu creezi un zid intre tine si El, nu te mira ca nu Il sparge cand ai mai mare nevoie de El."
Nu imi dau seama de ce ai dificultati de intelegere atat de mari. Ti-am explicat in raspunsul anterior ca ma refer la persoanele care, la fel ca tine, "au construit o relatie cu el, au investit timp doar pentru el, au renuntat la multe lucruri pentru el".
Ma refer la persoanele care au investit tot atat cat ai investit si tu in Dumnezeu.
Intelegi romaneste?
Deci ma refer la cei ce au facut FIX cat ai facut tu pentru Dumnezeu, sau poate chiar MAI MULT decat ai facut tu.
Si cu toate acestea, persoanele respective au belito.
Acum ai priceput?
In raspunsul anterior ti-am spus sa "nu mai faci pe prostul" crezand ca este deja evident la ce gen de persoane ma refer. Constat acum ca, pana si dupa ce ti-am explicat ca la un bebe exact la ce persoane ma refer, tot nu ai fost capabil sa intelegi.
Sentimentul pe care il am este ca vorbesc intr-adevar cu o persoana cu dificultati de intelegere. Nu vreau a supara pe nimeni in cazul in care chiar aceasta este problema.
Ceva imi spune ca tot nu ai inteles, asa ca mai repet.
Ma refer la persoaneel care au facut pentru Dumnezeu EXACT ce ai facut si tu, sau care au facut CHIAR MAI MULTE lucruri pentru Dumnezeu.
Exista asemenea persoane care efectiv mor de foame, le mor copiii, sunt mitraliati in strada, etc.
"Lumea nu ar spune nimic daca Bill Gates ar fi tatal tau. Asta am vrut sa spun. "
Bill Gates nu e tatal meu si nu trebuie sa fie tatal meu pentru ca analogia sa functioneze.
De fapt, daca Bill Gates ar fi tatal meu, comparatia ar fi gresita.
"Am vrut sa pun accentul pe relatie. Punct."
Eu stiu asta. Trebuia sa spui: "daca ai fi avut o relatie de prietenie cu Bill Gates...".
Diferenta fiind ca o relatie de prietenie poti avea cu oricine. Asa cum si Dumnezeu poate avea o relatie de prietenie cu oricine.
Relatia tata-fiu este in principiu unica. Un copil poate avea un singur tata. Nu este cazul aici. Doar nu vrei sa imi spui ca relatia pe care Dumnezeu o are cu tine nu o mai poate avea cu nimeni?
Problema si mai mare este ca imi reduci mie argumentele pe motiv ca tu faci comparatii inconsistente.
Daca spuneai ca ar trebui sa am o "relatie de prietenie" cu Bill Gates ti-as fi raspuns simplu, pastrang logica analogiei:
Cum ramane cu celelalte persoane sarace, cu care am "o relatie de prietenie" (sau mai bine zis, ei au cu mine o relatie de prietenie) si carora refuz sa le dau bani? O intrebare legitima.
Facandu-l insa pe Bill Gates tatal meu comparatia a devenit inconsistenta. Consecinta fiind ca mi-ai anihilat in mod incorect o intrebare valida. Ce mai putema sa intreb? "Cum ramane cu celelalte persoane, care si ei sunt tatii mei si carora nu le dau bani?" WTF?
Imi limitezi raspunsurile pentru ca nu intelegi regulile jocului. Logica de balta.
Iar, pe langa faptul ca exista persoane la fel de credincioase ca tine (sau chiar mai credincioase decat tine) care mor de foame, lovite de fulgere, de Ebola, si de restul nenorocirilor, pe langa asta, mai exista nenumarati COPII care au aceeasi soarta.
COPII!
Nu poti acuza un copil ca nu a creat o relatie cu Dumnezeu.
Un copil nu stie sa creeze o relatie. Cu atat mai putin daca acel copil NU a auzit in viata lui de Dumnezeu. Un copil este un copil, este compelt nevinovat si doar o minte profund retardata si psihopata il poate acuza de asa ceva. Nu poti acuza un copil sau unul bebelus de 3 ani ca nu si-a creat relatia potrivita cu Dumnezeu.
Nu poti acuza nici macar o persoana matura, care nu a auzit in viata ei de Dumnezeu, ca nu a creat o relatie cu Dumnezeu.
Exista cazuri in care oameni nevinovati sufera. PUNCT!
Oricat ai incerca tu sa le gasesti o vina, un motiv, EL NU EXISTA!
Nu toata lumea care sufera sufera pentru ca a gresit cu ceva! You, Bozo!
Intrebarea este "De ce sufera aceste prsoane nevinovate? De ce Dumnezeu le lasa sa sufere, iar tie iti da sa bei lapte?"
Ca sa iti extind orizontul ala limitat:
Exista:
1.) Oameni care au incercat sa creeze o relatie cu Dumnezeu la fel cum ai incercat tu.
2.) Oameni care au incercat sa creeze o relatie cu Dumnezeu chiar mai mult decat ai incercat tu.
3.) Oameni care nu au auzit de Dumnezeu niciodata si care evident nu au o relatie cu Dumnezeu.
4.) Copii mici care nu sunt capabili sa inteleaga ideea de Dumnezeu. Nu sunt capabili nici sa mearga desteptule!
5) Oamen mari care nu sunt capabili sa inteleaga ideea de Dumnezeu. Nu sunt capabili nici sa se inchida la sireturi!
6.) Copii mai mari care, desi au auzit de Dumnezeu, sunt copii! Prefera sa se joace fotbal si sa alerge, nu sa se roage toata ziua. Dăăăăă!
La aceste categorii de oameni ma refer.
N-am mai râs așa, de mult timp, pe TPU. Povestea ta e de pus în ramă (+ celelalte răspunsuri)
Risul, batjocura, e apanajul celor superficiali.
Iar despici firul in patru.
"Trebuia sa spui: "daca ai fi avut o relatie de prietenie cu Bill Gates...". Atunci ai fi avut dreptate." Ia-o asa. In sfarsit, ma bucur ca imi dai dreptate.
Daaa, un copil e complet nevinovat. De aia chiar aseara doi tinci mici m-au imbrincit intentionat de cateva ori, desi eu stateam linistit pe o banca in parc si butonam la telefon, si nu s-au potolit pana nu m-am luat de ei.
"Daaa, un copil e complet nevinovat. "
Asta nu imi raspunde la intrebare. De ce lasa Dumnezeu atat de multi copii sa moara de foame?
De ce Dumnezeu alege sa iti dea tie un litru de lapte in plus, dar ignora toti acei copii?
Mi-ai votat raspunsul ca si castigator? Sa inteleg ca imi dai dreptate?
Recunosti ca existenta lui Dumnezeu nu poate fi dovedita?
Nu pentru mine, asa este, esti construit din materie, iar materia is elemente din sistemul periodic.
Ce vrei sa spui ca este altfel? Tu functionezi pentru ca aceste elemente reactioneaza intre ele.
Sa vezi mai departe ce? Nu putem vedea in viitor ca nu avem cum.Sa vezi ce mai departe,te referi la spirit? Alea is povesti pentru sugari Tu nu vrei sa stai sa gandesti,cum ti se intampla ceva bun si alergi sa atribui chestia aia cuiva,in cazul tau lui Dzeu.
Dar de ce nu stai si sa gandesti tu,ca pana la urma Dzeu ala de aia ti-a pus capu ala pe umeri nu? Ti la pus sa gandesti,sau ti-a pus in el creier sa gandesti tu singur,ca de nu il lalsa gol,il foloseai doara sa respiri si sa maninci
Deci ai o situatie,pentru tine este mai usor sa o atribui cuiva,decat sa stai sa o rasucesti sa vezi de ce s-a intamplat asa,cum de s-a intamplat asa si nu altfel si etc.
E f usor sa spui ploua? A, da dzeu a facut sa ploua Cum plutesc norii aia care au milioane de toane de apa greutate? Aaaa pai dzeu ii tine acolo.
Dar de ce nu cauti sa vezi ce anume se intampla,cum se intampla si de ce se intampla asa?
Stai asa, ia sa vedem oare chiar nu gasesc un raspuns de asta pamantesc, trebuie neaparat sa atribui fenomenul ala unei forte sau entitati din afara?
Eu ti-am raspuns ce s-a intamplat cu situatia aratata de tine, de ce s-a intamplat asa si de ce nu e de la Dzeu.
Tu se pare nu vrei sa accepti ca asta este adevaru, e fix problema ta, dar te asigur ca de era o femeie ce nu tear fi atras nu-ti mai trebuia lapte in veci fugeai mancand pamantul, nu mai simteai ceva, nu te mai trimitea Dzeu la ea
Nicidecum.
Daca te uiti atent, esti singurul care a raspuns coerent la intrebare. Nu sunt de acord cu raspunsul tau, dar e normal asta, odata ce avem convingeri diametral opuse. Si nici nu ma asteptam la un raspuns care sa confirme ce cred. Avem dreptul sa credem diferit, si stiu sa respect asta.
Aha. Vad ca nu ai mai raspuns la intrebarea mea:
De ce Dumnezeu te ajuta pe tine dar nu ii ajuta pe altii care au nevoie mult mai mare de ajutor si care merita a fi ajutati cel putin la fel de mult cum meriti tu?
Sa inteleg ca nu poti raspunde?
Unde dai... si unde crapa!
Ti-am raspuns, si mi-ai dat dreptate. "Trebuia sa spui: "daca ai fi avut o relatie de prietenie cu Bill Gates...". Atunci ai fi avut dreptate." - tu ai zis asta. Am zis si eu la fel: " unui prieten daca iti cere, ii dai 100 de lei, unui neconuscut pe strada, il trimiti la plimbare." Dar daca tu nu ("stii" sa) citesti... Ramin la ce am zis la inceput.
Te-as sfatui sa citesti cu mai multa atentie mesajele.
In ultima mea intrebare am specificat faptul ca acea persoana "merita a fi ajutata cel putin la fel de mult cum meriti tu?"
Asta inseamna ca acea persoana a incercat sa creeze o relatie cu Dumnezue cel putin la fel de mult cum ai incercat si tu sa creezi o relatie cu Dumnezeu. A facut tot ce era posibil, tot ce ai facut si tu.
Revenind la analogia ta:
"Unui prieten daca iti cere, ii dai 100 de lei, unui neconuscut pe strada, il trimiti la plimbare."
Pentru a mentine analogia consistenta cu datele problemei suntem nevoiti sa o reformulam:
Unui prieten "X", daca iti cere ii dai 100 de lei.
Cum ar trebui sa procedezi cu alta persoana "Y" care ne cere 100 de lei si care a incercat sa fie prietenul tau la fel de mult cum a incercat si "X"?
Repet: trebui sa tinem cont de faptul ca "Y" a facut pentru noi tot ce a facut si "X". Ba poate a facut chiar mai multe pentru noi decat a facut "X".
"Y" nu este un simplu necunoscut pentru noi, el a incercat sa fie prietenul nostru la fel de mult cum a incercat si "X".
Acum comparatia este corecta.
Cum ar trebui sa procedam in aceasta noua situatie? Ar trebui sa il trimitem pe "Y" la plimbare? Sau sa ii dam cei 100 de lei.
*un alt aspect de care trebuie sa tinem cont este ca "Y" are o nevoie mult mai mare de acei bani comparativ cu "X".
P.S.:
Cand am spus ca "ai fi avut dreptate" ma refeream exclusiv l ca eroarea despre care discutam si la faptul ca ar fi eliminata.
Analogia respectiva este insa plina de alte multe erori. Asa ca, in ansamblu, ramane gresita.
Am sa editez raspunsul.
E "adevarat" ca alcoolicul Y a incercat sa intre in relatie cu Dumnezeu cand de fapt L-a injurat toata viata si nu i-a pasat de El.
In ansamblul asta al tau, cit de groaznic poate sa fie totul pentru ca despici firul in patru!
Nu inteleg de ce te hazardezi in polemici pe care nu le poti finaliza.
Daca stateai in banca ta totul era frumos.
Acum opinia publica a nonr-eligiosilor de pe TPU fata de religiosi a devenit chiar si mai proasta.
Felicitari!
Nu batjocoresc pe nimeni. De aia m-am abținut să îți cataloghez răspunsurile. Tu nu ai râs niciodată? În poza aia pari tare zâmbitor. Nu te-ai uitat la filme de comedie? Nu ai văzut scenarii reale asemănătoare filmelor de comedie? Hai să fim serioși.
Depinde de cum rizi. Si daca rizi in batjocura, si daca de bucurie, tot ris e. Dar nu imi spune ca acum ai ris de bucurie!
Oricind e loc de mai rau, oricind e loc de mai bine! Oricum "opinia publica a nonr-eligiosilor de pe TPU fata de religiosi" e mereu proasta.
Hai să presupunem că Dumnezeu există. Singurul mod în care pot accepta existența lui este ca și concept. Dumnezeu există, însă este doar un concept creat de mintea umană. Dumnezeu semnifică o putere supremă, o putere pe care mulți și-o doresc pentru că le e frică să-și ia viața și existența în propriile mâini, le e frică să accepte o realitate crudă și nemiloasă, să accepte absurdul existenței, și atunci preferă să creadă în basme decât să vadă realitatea. E ca și cu un pușcăriaș, care, după ce a stat 30 de ani în închisoare și este eliberat, își dorește să se întoarcă la pușcărie pentru că a devenit instituționalizat, nu mai știe cum să trăiască fără a fi controlat, fără a i se spune ce să facă și fără a primi ordine clare, vezi filmul shawshank redemption.
Dacă omul nu ar exista atunci nici dumnezeu nu ar exista.
Hai să zicem că ar exista și dumnezeu ca entitate, dar și asta e absurd. Orice ființă sau lucru, cu cât este mai puternic cu atât dovezile pentru existența sa sunt mai multe. O stea dacă este mai mare și are mai mult combustibil atunci arde mai puternic și se vede de mai departe. Cu cât o planetă are masa mai mare cu atât gravitația ei este mai ridicată. Dacă dumnezeu este atotputernic cum spune biblia nu crezi că dovezile existenței sale ar trebui să fie peste tot în univers? Și totuși, atotputernicia sa nu este observabilă, este un dumnezeu nepăsător, un dumnezeu care nu face nimic pentru creația sa. Eu dacă îmi construiesc din piese un super-computer atunci mă voi implica, voi crea programe să-i testez limitele, voi testa diferite sisteme de operare, etc. Dacă dumnezeu există atunci e ilogic: De ce să creezi ceva și apoi să-l abandonezi? Care e scopul de a creea un univers? Doar din plictiseală oare sau chiar nu-i pasă?
Dacă privești logic, a fi atotputernic e imposibil în acest univers. Să luăm exemplul cu bolovanul. Dacă dumnezeu e atotputernic înseamnă că poate crea un bolovan atât de mare încât să nu-l poată ridica nici el. Dacă nu-l poate ridica după ce l-a creat, atunci nu mai e atotputernic. Dacă nu poate face un astfel de bolovan, atunci e clar că nu e atotputernic.
Un răspuns scurt și la obiect. Universul este 99, 99% gol, s-ar putea ca planeta noastră să fie singura cu viață din univers. Dacă un Dumnezeu bun ar exista, răul și suferința nu ar exista nicăieri. Dacă Dumnezeu ar exista, cel mai probabil nu este unul benevolent, ci unul malefic ce a creat o realitate extrem de crudă, plină de imperfecțiuni. Dar din fericire este doar ficțiune, și un astfel de zeitate nu există. Dumnezeu este ireal.
OK. Hai sa zicem ca ai demonstrat ca Dumnezeu e rau. Nu ai demonstrat nicidecum ca e doar fictiune. Hai, accepta ca e rau. Dar daca e rau, de ce mai exista binele in lume?
OK. Atunci si tu esti fictiune . Altfel, nu pot sa imi explic cum ai aparut, bun, rau, asa cum esti.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
