Intrebarea e doar pentru personale agnostice
As vrea sa stiu ca agnostic nu pretinzi cunoastere despre dumnezeu, dar cu credinta cum e, aveti credinta fata de dumnezeu sau nu?
Tocmai asta iti spuneam, ca nu stiu ce sa cred, asta ma face agnostic. Deja e prea mult sa ma intreb daca marele creator al lumii a aparut din nimic sau a a existat dintotdeauna in conditiile in care eu ma intreb, in primul rand, daca el exista.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Răspunde
Eu sunt agnostic. Agnostic-teist. Legat de intrebarea ta, am si n-am credinta in Dumnezeu. Imi doresc sa cred, dar nu reusesc sa fac asta.
Practic nu pretinzi cunostere despre existenta lui dumnezeu dar ai credinta fata de dumnezeu? poti deveni ateu agnostic, tot nu pretinzi cunoastere dar nu ai credinta fata de dumnezeu
cum de nu reusesti asta? ce te face sa nu reusesti?
Ba da, pretind cunoastere despre existenta lui Dumnezeu si tocmai faptul ca nu o pot primi ma impiedica sa cred. Ce ma diferenteaza totusi spre deosebire de un ateu e faptul ca nu sunt convins ca Dumnezeu nu exista. Si mai ales faptul ca mi-as dori sa existe. Ca sa rezum, daca sentimentul care il caracterizeaza pe un crestin este CREDINTA iar pe un ateu NECREDINTA, sentimentul care ma defineste pe mine, ca agnostic, este INDOIALA.
Un ateu nu e convins ca dumnezeu nu exista,ateismul e inteles gresit,ateism vine din greaca inseamna fara teism -credinta fata de zeii,nu convingere,negare ca dumnezeu nu exista, ateismul nu e o pretindere de cunostere asupra existentei a lui dumnezeu si doar o lipsa de teism, exista doua forme de ateism
ateism agnotic /slab vs ateism gnostic, puternic care vine cu afirmatia cum ca dumnezeu, zeii nu exista 100%
desi dupa cum vezi si tu esti lipsit de credinta =ateu, un agnostic el pretinde ca nu cunoaste daca exista dumnezeu
Admit ca nu cunosc daca exista Dumnezeu, si asta ma face sa fiu lipsit de credinta, insa nu in totalitate. Admit ca Dumnezeu totusi poate exista si asta ma determina sa caut si sa aflu mai multe. De asta ma consider agnostic teist - nu stiu daca Dumnezeu exista iar, in cazul in care exista, nu stiu daca e Dumnezeul crestin, dar sunt dispus sa admit ipoteza teoretica ca ar putea exista si imi propun sa incerc sa aflu (daca asta e cu putinta) daca el exista. Practic, nu vorbim de o lipsa a credintei, in sensul definitiei date de tine, ci de indoiala credintei, scepticismul credintei.
Definitiile astea, mai ales cu etimologia lor statica, nu reusesc sa surprinda exact natura complexa psiho-emotionala a ceea ce inseamna ateismul sau agnosticismul la nivel individual. Nu esti ateu sau agnostic prin adererea la o categorie, ci efectiv prin manifestarile tale personale, care difera de la un individ la altul, chiar daca ambii sunt catalogati atei sau agnostici. Chiar daca ateism inseamna, etimologic, lipsa ateismului, un ateu, atunci cand va vorbi despre el insusi, nu iti va spune niciodata despre el ca e ateu fiindca ii lipseste teismul. Sa va exprima intotdeauna in termenii comunicarii colocviale, folosind termeni precum "cred/nu cred; consider ca/consider ca nu", "Dumnezeu/zeitati/forte supranaturale" si "exista/nu exista". Poti constata asta cu usurinta uitandu-te peste intrebarile si raspunsurile de la rubrica Religie, unde ateii sunt chestionati asupra pozitiei lor.
Chiar si tu ai cerut la intrebare ta o experienta personala, nu o definitie. Pentru ca ai inteles ca o definitie succinta nu poate acoperi o relatare despre propria personalitate a unui individ.
Eu personal ma regasesc acolo in categoria ateu = lipsit de credinta, agnostic nu pretind ca stiu 100 % ca dumnezeu exista sau ca nu exista,doar ca eu credeam ca un agnostic nu poate fi doar agnostic adica ok ca agnostic spui nu stiu daca exista brahma dar credinta ai fata de el? Daca ai esti agnostic teist daca nu ai esti ateu agnostic, tu poate inca nu ai descoperit sau simti nevoia sa mai cunosti ceea ce e bine, avem si satanisti pe TPU, panteisti, deisti, pentru crestini toti sunt ateii
"spui nu stiu daca exista brahma dar credinta ai fata de el?"
E foarte greu sa crezi in ceva (indiferent despre ce vorbim), atunci cand nu stii daca acel ceva exista sau nu exista. Incertitudinea asta (exista sau nu exista?) face ca si credinta sa fie variabila (cred sau nu cred?). Un agnostic, si aici vorbesc in numele meu, poate oscila pe scala credintei, cand spre ateism, cand spre credinta religioasa. Poti sa ai zile cand sa iti spui ca Dumnezeu nu poate sa existe si zile cand te iti spui contrariul.
Deci tu cateodata esti ateu agnostic cateodata teist agnostic, tu personal crezi ca din nimic a aparut un creator care a creat totul din nimic?
Tocmai asta iti spuneam, ca nu stiu ce sa cred, asta ma face agnostic. Deja e prea mult sa ma intreb daca marele creator al lumii a aparut din nimic sau a a existat dintotdeauna in conditiile in care eu ma intreb, in primul rand, daca el exista.
DEX: "agnosticism s.n. Punct de vedere potrivit căruia gândirea umană este incapabilă să ofere suficiente argumente raționale pentru a justifica existența sau neexistența lui Dumnezeu."
Deci, agnosticismul e cumva intre ateism si teism.
Tu ai impresia ca eu aveam nevoie de o definitie?
Definitia aceea iti explica mai bine decat iti puteam explica eu ce inseamna agnosticismul.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
