Lucifer este Satana sau sunt 2 fiinte diferite?

Crestinii au facut o tocana din Lucifer, Satana si Diavol.
Satana la evrei era o functie povizorie pe care o putea lua oricine, nu este un nume propriu.
Crestinii care au tradus erau atat de ignoranti incat au confundat marfa cu ambalajul.
Asa au facut si cu arhanghelul Gavril.
Nu exista niciun arhanghel iar Gabriel inseamna mesager.
Este ca si cum un retardat ar crede ca postas sau mecanic este nume propriu.
Dar cine a scris in greaca Noul Testament nu era la curent cu limba si obiceiurile evreilor.
Au inventat o noua religie fara sa o cunoasca bine pe cea veche.
Stiu de cineva care a fost convins pana la 7 ani ca fir-ar mama ta a dracu era numele lui.

Codrin Bradea = Satana

Sunt unul si acelasi. Lucifer - inainte de caderea in pacat, precum spune Isaia ca el era luminos si puternic precum luceafarul, pana a cadea in pacat (probabil de acolo vine Lucifer, si numele aveau o traducere ), iar Satana (=dusmanul) sau Diavolul (=cel care desparte [pe om de Dumnezeu]) a devenit dupa ce s-a revoltat impotriva lui Dumnezeu si s-a rupt de el, devenind rau, dusmanindu-L.

Il chema Lucifer cand era in Rai. Dupa ce a cazut i s-au pus porecle(daca nu li se spun asa corectati-ma) : Satana, Diavolul, Dracul, Tatal minciunii, etc.

Lucifer este un nume deseori dat Satanei în credința creștină. Această asociere a lui Lucifer cu cea a unui înger căzut vine dintr-o interpretare particulară a unui pasaj din Biblie (Isaia 14:3-20) care vorbește despre cineva care primește numele "steaua zilei" sau "steaua dimineții" (în latină, Lucifer) care semnifică un om căzut din Rai. Același cuvânt latin este folosit ca stea în Petru 1:19 și oriunde altundeva fără legătură cu Satana. Totuși, în multe scrieri mai târzii decât cele ale Bibliei, cuvântul latin a fost folosit ca un nume care îl desemnează pe Satana, astăzi termenul adoptând aproape exclusiv această relație.

Un mic citat de pe site-ul asta: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lucifer

In ce religie? La crestini da.
La evrei Satana vine de la Smael care inseamna otrava lui dumnezeu si e un inger care il ajuta pe dumnezeu.
La islamisti Shaitan e un duh facut din foc fara fum care are acelasi rol ca satana la crestini.

Pai Lucifer este verisor cu Satana, care e frate cu Diavolul care e Tatal lui Dracu' care e stra-stra bunicul lui Sasaila si Aschiuta

•Acest articol îți va răspunde la intrebare
Îl numeşte Biblia pe Satan Lucifer?
Numele Lucifer apare o singură dată în Scripturi, dar numai în anumite versiuni. De exemplu, Sânta Scriptură a Vechiului şi a noului Testamentu, 1874, redă Isaia 14:12 astfel: „Cum ai căzut din cer, Lucifere, fiu al aurorei!" (conform grafiei actuale).

Termenul ebraic tradus prin „Lucifer" înseamnă „cel ce străluceşte". Septuaginta foloseşte un cuvânt grecesc care înseamnă „cel ce aduce zorile". De aceea, unele traduceri redau termenul ebraic din original prin „steaua dimineţii" sau „Luceafăr". Dar Vulgata latină tradusă de Ieronim foloseşte cuvântul „Lucifer" (adică aducător de lumină), iar unele versiuni ale Bibliei s-au inspirat din această traducere, împrumutând şi ele termenul.
Însă cine este acest Lucifer? Expresia „cel ce străluceşte", sau „Lucifer", se găseşte în cuvintele profetice prin care Isaia le porunceşte israeliţilor să rostească un „proverb împotriva împăratului Babilonului". Astfel, această denumire apare în cuvintele proverbiale adresate în principal dinastiei babiloniene. Faptul că epitetul „stea strălucitoare" îi este atribuit unui om, nu unei creaturi spirituale, reiese în continuare şi din afirmaţia: „Ai fost aruncat în Locuinţa Morţilor". Locuinţa morţilor, sau Şeolul, este mormântul comun al omenirii, nu un domeniu al Diavolului. În plus, cei ce-l văd pe Lucifer adus în această stare întreabă: „Acesta este omul care făcea să se cutremure pământul?" Evident, „Lucifer" se referă la un om, nu la o creatură spirituală. — Isaia 14:4, 15, 16, sublinierea noastră.
Dar de ce este descrisă dinastia babiloniană în aceşti termeni preţioşi? Trebuie să înţelegem că regele Babilonului a fost numit „stea strălucitoare" numai după căderea sa, deci în sens ironic (Isaia 14:3). Plini de mândrie, regii babilonieni se considerau superiori semenilor lor. Această dinastie era atât de arogantă, încât se spune că regii ei se lăudau: „Mă voi sui până la ceruri, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de scaunul lui Dumnezeu [de stelele lui Dumnezeu, NW]; voi şedea pe muntele adunării, în adâncimile miazănoaptei; voi fi ca Cel Prea Înalt". — Isaia 14:13, 14.
„Stelele lui Dumnezeu" sunt regii din linia regală a lui David (Numeri 24:17). Începând cu David, aceste ‘stele’ au domnit de pe muntele Sion. După ce Solomon a construit templul de la Ierusalim, cetatea a ajuns să fie numită Sion. Legământul Legii prevedea ca toţi bărbaţii israeliţi să călătorească la Sion de trei ori pe an. Astfel, Sionul a devenit „muntele adunării". Fiind hotărât să-i subjuge pe regii iudei şi să-i înlăture de pe muntele Sion, Nebucadneţar şi-a declarat intenţia de a se aşeza deasupra acestor ‘stele’. În loc să recunoască faptul că a obţinut victoria asupra acestor regi cu ajutorul lui Iehova, Nebucadneţar şi-a arogat cu îngâmfare meritul ce i se cuvenea lui Iehova. Aşadar, doar după ce dinastia babiloniană este doborâtă se vorbeşte în mod ironic despre ea ca despre o „stea strălucitoare".
Aroganţa conducătorilor babilonieni a reflectat cu certitudine atitudinea ‘dumnezeului acestui sistem de lucruri’, Satan Diavolul (2 Corinteni 4:4). Şi el tânjeşte după putere şi doreşte să fie mai presus de Iehova Dumnezeu. Dar în Biblie Satan nu este numit Lucifer.