"Nu există Dumnezeu. Natura îşi este suficientă sieşi, şi în mod sigur nu are niciun autor." Donatien Alphonse
Pareri?

Daca studiezi logic realizezi acest lucru, daca nu te vei baga in tot felul de crezuri religioase.

Exista Dumnezeu.El a creat tot ceea ce se poate vedea.

Dovezi?

Pam-pam.

Tot ce se poate vedea?

Ceea ce nu se poate vedea a fost creat de altcineva?

Pentru un necredincios, oricate dovezi as aduce, nu sunt suficiente.Credinta necesita nu doar consimtamantul mintii, ci si al vointei.Desi multi necrestini isi pun intrebari intelectuale sincere, am descoperit ca inca si mai multi par sa se impotriveasca crestinismului la nivelul vointei lor.Cu alte cuvinte, problema nu e ca nu ar avea dovezi suficiente ca sa creada, ci mai degraba, nu vor sa creada.Insa pentru cel credincios, este suficient sa priveasca la creatia lui Dumnezeu si sa exclame:Mare este Dumnezeu!,, Cerurile spun slava lui Dumnezeu, şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui.

"Iisus i-a zis: Pentru ca M-ai vazut, ai crezut. Fericiti cei ce n-au vazut si au crezut!" (Ioan 20, 29)

Si de ce injuri de dumnezei si dracui daca nu exista, e ilogic?

Cum studiezi ceva logic?

Auzi da voi ateilor spuneti ca nu este nimic care sa nu aiba inceput pentru ca e ilogic...dar atunci cum sau creeat toate?
voi ziceti ca cu nu stiu ce energie sau ciocnirea unei particule......si daca e asa alea cum au aparut?
n-au inceput?

Bine punctat, atunci daca orice in mod logic are o aparitie, atunci cum a aparut dumnezeu? nu poti zice ca el a existat dintotdeauna pentru ca e ilogic, nu?

Nu...eu cred in Dumnezeu..eu ziceam ca din opinia ateilor nu exista ceva fara inceput..intelegi?
nu din opinea crestinilor

Se pare ca Donatien Alphonse manifesta deficiente interpersonale (precum aroganta, supraestimarea si perfidia).
Si ca deocamdata bagajul lui de informatii si cunostinte este cam slabut.

In mod sigur? Cit de sigur? Acest Donatien Alphonse a fost acolo cind a aparut natura, de se poate pronunta asa? Ca te poti pronunta asa doar daca ai vazut pe viu.

"nu poti zice ca el a existat dintotdeauna pentru ca e ilogic, nu?" Nu, nu e ilogic. Oamenii de stiinta stiu ca timpul face parte strict din Univers, si chiar in Univers exista posibilitatea de a fi in afara timpului. Cum a aparut Dumnezeu e o intrebare gresita, si iata de ce: aparitia tine de timp, a fost un timp cind acel lucru nu a existat, si e un timp cind exista. Acum, logic vorbind, daca timpul tine de acest Univers, fiind o caracteristica a lui, si Dumnezeu e in afara Universului, e clar ca e si in afara timpului, nu? Dar atunci si "in afara" aparitiei, care tine de timp. El nu a aparut, El doar exista, este. Nu a fost, nu va fi. Este. Este si cind a murit Hristos pe cruce, pentru El Hristos moare, caci e prezent pentru El, El este si cu tine acum cind citesti ce scriu eu, El este si la sfirsitul lumii, El vede acel sfirsit acum, nu cum il percepem noi in viitor, caci e in afara timpului. El exista fara timp, si de aceea nu poate sa apara, ori este, ori nu este, si atit. Stiu, e greu de conceput, greu de inteles, pentru ca noi raportam totul la timp, insa merita efortul sa cauti sa intelegi, caci chestia asta rezolva multe chestii aparent contradictorii ale crestinismului.

"Pentru un necredincios, oricate dovezi as aduce, nu sunt suficiente."
Problema e ca nu poti aduce nici macar o singura dovada.

Adica iti dai seama ca zei nu exista.

Vezi, ai confirmat ceea ce am scris in raspunsul anterior. Necredinciosule!

Nu exista zei ci Dumnezeu adevarat.

Pe cine intrebi? Eu nu injur, ci doar imi manifest nemultumirea persifland intr-un mod constructiv.

Daca postezi o asemenea intrebare rezulta ca esti ateu. Un credincios n-ar cere pareri la o asemenea tampenie. ``... nu are niciun autor`` stupiiiid, atunci Donatien Alphonse este facut de un copac in cobinatie cu o bucata de piatra. Sa fim seriosi!

Pai eu zic, ca Dumnezeu exista si este Tatal, Creatorul si Mantuitorul nostru (cum si este).


Are cam aceeasi noima cu ce a zis ala (Donatien Alphonse), dar eu unul zic ca nici el nu crede ce zice.
Tuturor oamenilor le trebuie dovezi, si e foarte greu de inteles ce este cu Divinitatea.Cum zicea un coleg, Dumnezeu este in afara timpului...Si sunt sigur ca exista!

De mine sa se mai trezeasca 1 milioan de oameni ca acesta, tot nu cred.De unde toate cate sunt daca nu le-a facut Tatal? De unde? Nu stiu ce porcarii cu atomi? De ce este ce este si nu este altceva?(grea intrebare)...

Daca poti demonstra existenta timpului atunci ce zici tu poate fi adevarat
si ca sa-l citez pe Anton LaVey, dumnezeu nu ''este'' pentru ca ''e mort''

Zic in general, nu de tine, un ateu de ce injura de dumnezeu, de paste, dracuie, daca nu crede in asa ceva, nu e ilogica injuratura? la acest aspect ma refeream

Cum?

"Dumnezeu adevarat"
Inafara de propiatii experienta care poate fi inselatoare ce dovezi mai ai

Deschide ochii si priveste la creatia lui Dumnezeu.Cauta-L si Il vei gasi! Este imposibil ca acest sistem care functioneaza cu precizia unui ceasornic, intr-un echilibru perfect, daca pamantul s-ar afla cu putin mai aproape de soare, pe el nu ar putea sa existe viata.
Exista o diferenta intre a dovedi o afirmatie si a accepta o afirmatie. Poate ca as reusi sa iti demonstrez ca crestinismul este adevarat, dincolo de orice indoiala rezonabila, dar numai tu poti alege sa il accepti.Te rog sa iti pui aceasta intrebare daca ai deschiderea sa-l accepti.Eu cred ca impotrivirea ta fata de crestinism este emotionala sau volitionara, nu doar intelectuala.
Dumnezeu a asigurat viata in viata aceasta suficiente dovezi pentru a convinge pe cine vrea sa creada, dar a lasat totodata si unele ambiguitati ca sa nu-l forteze pe cel ce nu vrea sa creada.In felul acesta Dumnezeu ne da ocazia fie sa Il iubim, fie sa Il respingem.De fapt scopul acestei vieti este ca sa luam o decizie fara sa fim constransi. Argumentele rationale pentru dovedirea existentei lui Dumnezeu sunt dovezi elaborate pe cale rationala despre existenta unei Fiinte supreme. Ele se bazeaza exclusiv pe ratiune pentru a argumenta ca notiunea de Dumnezeu nu e un produs al imaginatiei, ci ii corespunde o REALITATE. Prin ele se inceraca a se dovedi ca Dumnezeu exista, dar aceste argumente nu dau informatii despre El. Cunostiinte mai bogate despre Dumnezeu primim din Revelatie, adica din felul in care Dumnezeu Insusi ni S-a descoperit in diverse moduri de-a lungul timpului.
In principiu, aceste argumente nu sunt necesare nici celor credinciosi, nici celor care nu cred. Credinta este o relatie cu totul libera intre doua personae. Cei ce cred nu au nevoie de aceste argumente, credinta presupunand tocmai lipsa dovezilor rationale. Pentru cei care nu cred in Dumnezeu, pe de alta parte, orice fel de argumentare rationala nu are forta necesara spre a-i face sa creada.Cu toate acestea, astfel de de argumente rationale pentru dovedirea existentei lui Dumnezeu au fost discutate de catre filosofi in cadrul marii teme filosofice despre Dumnezeu.Ele arata ca existenta lui Dumnezeu poate fi demonstrata intr-o oarecare masura prin argumente rationale.
Aceste argumente au primit abia in epoca moderna o forma logica adecvata, pe care i-au dat-o filosofi ca : Descartes, Leibniz, Kant, Voltaire etc. Fragmentar, argumentele se intalnesc si la filosofii antici (Socrate, Aristotel, Cicero, Seneca), Sfintii Parinti (Sf.Vasile cel Mare, Sf. Ioan Damaschin) si teologii moderni (I.G.Savin).
Argumentele sunt in numar de cinci :


1. Argumentul isoric

Argumentul istoric arata existenta lui Dumnezeu prin universalitatea ideii de Dumnezeu. Daca ideea de Dumnezeu a existat si exista la toate popoarele, atunci aceste idei trebuie sa ii corespunda si o fiinta care exista in realitate.

2. Argumentul cosmologic

Argumentul cosmologic isi intemeiaza demonstratia pe observatiile stiintifice despre lumea fizica si legile ei. Principiul folosit este cel al cauzalitatii. El are mai multe variante, in functie de procedeul aplicat.

Argumentul cauzalitatii pleaca de la observatia ca existenta este o continua intrepatrundere de cauze si efecte. Orice efect presupune o cauza, prin urmare rezulta ca si lumea, ca intreg, trebuie sa aiba o cauza prima, absoluta, nedeterminata de altceva. Aceasta cauza nu poate fi decat Dumnezeu. Prin urmare, Dumnezeu este Cauza prima.

Argumentul contingentei afirma ca in lume exista lucruri care pot sa fie sau care pot sa nu fie. Ele au un inceput si un sfarsit, deci si o perioada de neexistenta. Din faptul ca intr-un timp dat ele nu existau rezulta ca ar fi putut sa nu existe niciodata. Dar, dupa cum vedem, ele exista, prin urmare trebuie sa admitem existenta unei fiinte necontingente care le-a creat. Aceasta fiinta este Dumnezeu.

Argumentul miscarii. In lume exista miscare. Si pentru ca orice lucru miscat presupune o cauza care il misca, pe temeiul aceluiasi principiu al cauzalitatii, rezulta in cele din urma un prim impuls dat de un prim miscator nemiscat (Aristotel). Acest prim miscator este Insusi Dumnezeu.

Argumentul entropologic pleaca de la principiile termodinamicii, principii care demonstreaza faptul ca miscarea universului va avea un sfarsit. Legea cauzalitatii insa, ne spune ca ceea ce are un sfarsit trebuie sa fi avut si un inceput. Legea conservarii energiei arata ca in univers nimic nu se pierde, ci totul se transforma in energie. Legea entropiei (a deprecierii energiei) afirma ca un sistem evolueaza catre un grad din ce in ce mai sporit de dezordine (energia care organiza sistemul netranformandu-se toata in timpul unui proces, ci o parte din ea pierzandu-se).

Argumentul entropologic se bazeaza deci pe incetarea oricaror procese de miscare si tranformare din univers, ceea ce inseamna ca el are ca ipoteza faptul ca energia din univers va avea un sfarsit. Daca va avea un sfarsit, inseamna ca trebuie sa fi avut si un inceput. Dar de unde provine aceasta energie, daca ea a avut un inceput? E clar ca de la ceva diferit de lume, in afara ei, ceva fara inceput si sfarsit. Si acest ceva nu poate fi decat Dumnezeu.


3. Argumentul teleologic (sau fizico-teologic)

„De ce"-ul oamenilor din toate timpurile are doua directii: 1. care este cauza a ceea ce se intampla? (adica se intreaba despre inceputul lumii) si 2. in ce scop se intampla? (adica se intreaba despre scopul/finalitatea lumii).
Daca argumentele de pana acum vorbeau despre cauza care a produs universul, argumentul teleologic are in vedere scopul (teleos=scop, finalitate) catre care tinde universul. Acesta postuleaza existenta lui Dumnezeu plecand de la ordinea, armonia si finalitatea care exista in cosmos. Toate lucrurile din univers functioneaza perfect si se ajuta in implinirea scopului lor, astfel incat e imposibil ca in spatele acestei functionari perfecte sa nu existe o fiinta inteligenta, atotperfecta, care a organizat si randuit toate spre care tind lucrurile.


4. Argumentul moral

Argumentul moral a fost formulat de Kant. El afirma ca legea morala si constiinta morala fac parte din structura intima a tuturor oamenilor (fie ei credinciosi sau nu). Acestea, fiind prezente in om inainte de orice experienta binelui si a raului, demonstreaza existent unei Fiinte care a pus in lume si in om aceasta ordine morala.


5. Argumentul ontologic

In argumentul ontologic se deduce existenta lui Dumnezeu din insusi conceptul de Dumnezeu prezent in mintea noastra.
Daca ideile de perfectiune si absolut sunt atat de proprii fiintei mele, inseamna ca lor trebuie sa le corespunda cu necesitate o REALITATE perfecta si absoluta, Dumnezeu.
Iata logica argumentului elaborat de Anselm, arhiepiscop de Canterbury (1033-1109) :
„In mintea mea exista ideea unei fiinte atotperfecte, fata de care nu poate fi cugetata o alta fiinta mai perfecta, mai desavarsita. Dar pe langa toate insusirile pe care le are ca fiinta atotperfecta, trebuie sa aiba si insusirea existentei reale, pentru ca daca ea nu ar exista in realitate, ar insemna ca e lipsita de una din insusirile care ii determina perfectiunea, ceea ce inseamna ca atunci poate fi cugetata o fiinta mai perfecta decat ea, ceea ce ar fi un nonsens. Asadar, pentru ca fiinta cugetata in mintea mea sa fie atotperfecta, existenta ei reala, si nu numai in minte, este conditia absolut necesara in acst scop. Deci fiinta suprema a carei idee exista in mintea mea, pentru a fi atotperfecta, trebuie sa existe in realitate."

"Argumentul istoric arata existenta lui Dumnezeu prin universalitatea ideii de Dumnezeu. Daca ideea de Dumnezeu a existat si exista la toate popoarele, atunci aceste idei trebuie sa ii corespunda si o fiinta care exista in realitate."
Aici tu nu uiti cumva ceva? Si anume ca ideea de Dumnzeu nu e universala sau tu cumva uita ca Grecii il avea pe Zeus,Egiptenii ca zeu creator pe Path,sumerienii pe Enki si exemplele pot continua.
"Eu cred ca impotrivirea ta fata de crestinism este emotionala sau volitionara, nu doar intelectuala."
Oare? EmaS tu afirmi existenta lui Dumnezeu infiintata pe supozitii,chiar si religia precedenta crestinismului (iudaismul) e compus din mai multe mituri si legende din orientul apropiat.
"Argumentul cauzalitatii pleaca de la observatia ca existenta este o continua intrepatrundere de cauze si efecte. Orice efect presupune o cauza, prin urmare rezulta ca si lumea, ca intreg, trebuie sa aiba o cauza prima, absoluta, nedeterminata de altceva. Aceasta cauza nu poate fi decat Dumnezeu. Prin urmare, Dumnezeu este Cauza prima."
Tu nu uiti ceva? Cum anume si-a facut Dumnezeu aparitia?
"Argumentul contingentei afirma ca in lume exista lucruri care pot sa fie sau care pot sa nu fie. Ele au un inceput si un sfarsit, deci si o perioada de neexistenta. Din faptul ca intr-un timp dat ele nu existau rezulta ca ar fi putut sa nu existe niciodata. Dar, dupa cum vedem, ele exista, prin urmare trebuie sa admitem existenta unei fiinte necontingente care le-a creat. Aceasta fiinta este Dumnezeu."
Si totusi exista,dar in ce priveste asta nu e mana lui Dumnzeu,tu pui universul pe seama lui Dumnzeu asa cum punea grecii fulgerul pe seama lui Zeus
" Fragmentar, argumentele se intalnesc si la filosofii antici (Socrate, Aristotel, Cicero, Seneca)."
Glumesti nu? Adica Socrate nici nu a auzit de zeul crestin si la fel si ceilalti. Ei credeau intr-o fiinta superioara caci alfel nu si-au putut explica aparitia universului pardon al pamantului caci nu se cunostea conceptul de univers.
"Ele arata ca existenta lui Dumnezeu poate fi demonstrata intr-o oarecare masura prin argumente rationale.

Aceste argumente au primit abia in epoca moderna o forma logica adecvata, pe care i-au dat-o filosofi ca : Descartes, Leibniz, Kant, Voltaire etc."
Voltaire lasa-ma sa te luminez Voltaire era deist,iar mai mult de atat Voltaire a criticat de foarte multe ori Biblia si crestinismul.
"Argumentul miscarii. In lume exista miscare. Si pentru ca orice lucru miscat presupune o cauza care il misca, pe temeiul aceluiasi principiu al cauzalitatii, rezulta in cele din urma un prim impuls dat de un prim miscator nemiscat (Aristotel). Acest prim miscator este Insusi Dumnezeu."
De gravitatie ai auzit? Ai citit ce face campul gravitational cu pamantul?
"Argumentul entropologic pleaca de la principiile termodinamicii, principii care demonstreaza faptul ca miscarea universului va avea un sfarsit. Legea cauzalitatii insa, ne spune ca ceea ce are un sfarsit trebuie sa fi avut si un inceput. Legea conservarii energiei arata ca in univers nimic nu se pierde, ci totul se transforma in energie. Legea entropiei (a deprecierii energiei) afirma ca un sistem evolueaza catre un grad din ce in ce mai sporit de dezordine (energia care organiza sistemul netranformandu-se toata in timpul unui proces, ci o parte din ea pierzandu-se)."
Oamenii de stiinta sunt constienti ca Universul nu e etern dar asta ce are de-aface cu Dumnezeul tau?
Asa nimic nu se pierde si totul se transforma inclusiv corpul uman. Acesta cand moare e devorat de paraziti, in cele din urma corpul nostru elibereaza in aer substante chimice.
"Argumentul entropologic se bazeaza deci pe incetarea oricaror procese de miscare si tranformare din univers, ceea ce inseamna ca el are ca ipoteza faptul ca energia din univers va avea un sfarsit. Daca va avea un sfarsit, inseamna ca trebuie sa fi avut si un inceput. Dar de unde provine aceasta energie, daca ea a avut un inceput? E clar ca de la ceva diferit de lume, in afara ei, ceva fara inceput si sfarsit. Si acest ceva nu poate fi decat Dumnezeu."
A avut inceput. Cu toate ca nu se stie ce a fost inainte Big-Bang a fost totusi ceva, insa asta nu inseamna ca a fost Dumnezeu si mai ales Dumnezeul tau.Iar in ultima propozitie mi se pare o prostie afirmatia aceasta.
"3. Argumentul teleologic (sau fizico-teologic)

„De ce"-ul oamenilor din toate timpurile are doua directii: 1. care este cauza a ceea ce se intampla? (adica se intreaba despre inceputul lumii) si 2. in ce scop se intampla? (adica se intreaba despre scopul/finalitatea lumii).
Daca argumentele de pana acum vorbeau despre cauza care a produs universul, argumentul teleologic are in vedere scopul (teleos=scop, finalitate) catre care tinde universul. Acesta postuleaza existenta lui Dumnezeu plecand de la ordinea, armonia si finalitatea care exista in cosmos. Toate lucrurile din univers functioneaza perfect si se ajuta in implinirea scopului lor, astfel incat e imposibil ca in spatele acestei functionari perfecte sa nu existe o fiinta inteligenta, atotperfecta, care a organizat si randuit toate spre care tind lucrurile."
Problema e ca tu pleci de la premiza ca totul are un scop, dar nu e neaparat ca totul sa aiba scop. Care e scopul stelelor, doar sa stea de frumusete
"4. Argumentul moral

Argumentul moral a fost formulat de Kant. El afirma ca legea morala si constiinta morala fac parte din structura intima a tuturor oamenilor (fie ei credinciosi sau nu). Acestea, fiind prezente in om inainte de orice experienta binelui si a raului, demonstreaza existent unei Fiinte care a pus in lume si in om aceasta ordine morala."
Acum uite care e faza,ca odata ce creierul speciei umane s-a dezvoltat automat s-a dezvoltat si simtul moral,acesta tine foarte mult de empatie (adica omul e capabil sa se puie in locul altui om,metaforic vorbind).Cat despre bine si rau e ceva mai relativ. Fiinta perfect morala uita-te in Biblie sa vezi cat de moral e YHAWE.
"In argumentul ontologic se deduce existenta lui Dumnezeu din insusi conceptul de Dumnezeu prezent in mintea noastra."
Conceptul de Dumnezeu apare in nevoia omului de a cunoaste lumea, dar acum nu mai avem nevoie de acest concept.
"Daca ideile de perfectiune si absolut sunt atat de proprii fiintei mele, inseamna ca lor trebuie sa le corespunda cu necesitate o REALITATE perfecta si absoluta, Dumnezeu."
Wow, foarte obiectiv. Deci nu uita un lucru fiecare om are o parere diferita pentru a defini perfect si absolut. Cat despre dorinta acesta covarsitoare de Dumnezeu absolut apare cand omul spera ca dupa moarte va fi ceva mai bun.
"ata logica argumentului elaborat de Anselm, arhiepiscop de Canterbury (1033-1109) :
„In mintea mea exista ideea unei fiinte atotperfecte, fata de care nu poate fi cugetata o alta fiinta mai perfecta, mai desavarsita. Dar pe langa toate insusirile pe care le are ca fiinta atotperfecta, trebuie sa aiba si insusirea existentei reale, pentru ca daca ea nu ar exista in realitate, ar insemna ca e lipsita de una din insusirile care ii determina perfectiunea, ceea ce inseamna ca atunci poate fi cugetata o fiinta mai perfecta decat ea, ceea ce ar fi un nonsens. Asadar, pentru ca fiinta cugetata in mintea mea sa fie atotperfecta, existenta ei reala, si nu numai in minte, este conditia absolut necesara in acst scop. Deci fiinta suprema a carei idee exista in mintea mea, pentru a fi atotperfecta, trebuie sa existe in realitate."
E o afirmatie subiective draga EmaS si cu asta am terminat.

Usor cu copy paste, nu?